Comisia Europeană a blocat temporar planul ANCOM de reintroducere a reglementării pe piața rețelelor de internet fix en-gros, declanșând o investigație aprofundată care va dura cel puțin două luni, informează Comunic.ro. Proiectul ANCOM viza impunerea unor reguli mai stricte pentru furnizorii mari de infrastructură, în special DIGI România, însă Bruxelles-ul ridică mai multe semne de întrebare legate de necesitatea și impactul unei astfel de intervenții.

Ce înseamnă, de fapt, această investigație?

Deschisă oficial pe 4 februarie 2026, investigația este parte a așa-numitei „Faze II” a procedurii europene și presupune o analiză detaliată a justificărilor ANCOM, precum și solicitarea unei opinii din partea BEREC (organismul european care reunește autoritățile naționale de reglementare în telecomunicații).

Pe durata acestei faze, ANCOM nu are voie să adopte măsura propusă, adică nu poate impune obligațiile vizate asupra operatorilor de rețele. Bruxelles-ul a precizat că are „îndoieli serioase” cu privire la două aspecte esențiale:

• Lipsa dovezilor privind barierele la intrarea pe piață – Comisia consideră că ANCOM nu a demonstrat clar că există dificultăți reale pentru alți operatori care vor să intre pe piața rețelelor fixe.
• Impactul negativ potențial asupra investițiilor – o intervenție „prost calibrată” ar putea descuraja investițiile în infrastructură, nu doar în România, ci și în alte țări UE, dacă această decizie ar deveni precedent.

De ce reacționează Bruxelles-ul așa?

Argumentul-cheie al Comisiei este că piața din România nu a mai fost reglementată din 2015 și, cu toate acestea, a avut o evoluție bună: acoperire extinsă, prețuri mici pentru consumatori și o rată de conectare ridicată. Așadar, se pune întrebarea firească: de ce ar trebui schimbată o rețetă care funcționează?

Comisia vede acest caz nu doar ca o chestiune națională, ci ca un test pentru întreaga politică europeană privind echilibrul dintre concurență și investiții în rețele.

Ce propune ANCOM și ce critică Bruxelles-ul

ANCOM a notificat Comisia că dorește reintroducerea reglementării ex-ante pentru a proteja alegerea consumatorilor și pentru a preveni posibile scumpiri. Concret, ANCOM vizează:

• recunoașterea DIGI România drept operator cu putere semnificativă pe piață (SMP)
• impunerea de obligații de acces pentru alți operatori, transparență și, mai ales,
• controlul prețurilor, adică plafonarea tarifelor pentru accesul la rețea.

Tocmai acest ultim punct – controlul prețurilor – este cel mai criticat de Comisie, care avertizează că ar putea dăuna stimulentelor de investiții.

Ce scenarii sunt posibile în continuare?

Bruxelles-ul a schițat trei posibile direcții în care poate merge piața românească, în funcție de evaluarea finală:

1. Acceptarea măsurii ANCOM, eventual cu mici ajustări – dacă argumentele vor fi suficient de convingătoare.
2. Acceptare parțială, cu limitări – adică o variantă „light” a reglementării, aplicată doar în anumite zone și fără control de preț.
3. Veto total – păstrarea regimului actual, bazat pe investiții proprii și acorduri comerciale voluntare.

Ce urmează pentru România?

Pentru a obține undă verde, ANCOM trebuie să aducă dovezi solide că:

• există bariere reale la intrarea pe piață
• măsurile propuse sunt proporționale cu problema
• intervenția va îmbunătăți concurența fără să afecteze investițiile în rețele

Mai mult, pentru că acest caz ar putea deveni un precedent la nivel european, autoritățile române sunt obligate să-și calibreze foarte bine fiecare decizie, într-un context în care rezultatele actuale de piață sunt, paradoxal, chiar principalul obstacol în justificarea reglementării.