Știri
Știri din categoria Telecom
Huawei își extinde prezența pe piața de infrastructură telecom din Arabia Saudită printr-un parteneriat cu TAWAL pentru implementarea de soluții de rețea indoor, potrivit Huawei Central. Cooperarea vizează acoperirea completă a procesului, de la explorarea pieței și licitații până la ghidajul soluției și livrare, ceea ce indică o abordare orientată spre execuție și contracte.
Acordul a fost încheiat în cadrul evenimentului tehnologic LEAP 2026, unde cele două companii și-au prezentat obiectivele pentru perioada următoare.
Conform informațiilor citate în material (cu trimitere la un comunicat Huawei), Huawei și TAWAL au semnat un acord de cooperare prin care Huawei va introduce „noi soluții de rețea indoor” în Arabia Saudită, pe baza unui parteneriat descris ca fiind „IBS”.
Parteneriatul își propune să dezvolte o rețea indoor de „înaltă calitate” și să ofere servicii pentru scenarii indoor de dimensiuni diferite, de la spații mari la spații mici și medii.
TAWAL (Telecommunications Towers Company) este prezentată ca fiind cea mai mare companie telecom din Arabia Saudită, specializată în infrastructură TIC (tehnologia informației și comunicațiilor) și în proiectarea și administrarea serviciilor telecom pasive pentru operatorii mobili.
În acest context, acordul poate accelera extinderea soluțiilor indoor printr-un actor care gestionează infrastructură pentru mai mulți operatori, nu doar pentru un singur furnizor de servicii.
Trevor Liu, CEO Huawei Saudi Arabia, a indicat că acordul urmărește consolidarea relației strategice și sprijinirea TAWAL în zona de inovare și poziționare pe piața IBS, cu suportul echipei Huawei de cercetare și dezvoltare:
„Acest acord comun de parteneriat IBS determină ambele entități să pornească într-o nouă călătorie, consolidând și mai mult relația noastră strategică. În același timp, cu sprijinul echipei Huawei de cercetare și dezvoltare IBS, Huawei continuă să ajute TAWAL să-și construiască capacitatea de inovare și influența de brand pe piața IBS din Arabia Saudită.”
Materialul nu oferă un calendar de implementare, valori contractuale sau detalii tehnice suplimentare despre soluțiile indoor, dincolo de faptul că parteneriatul acoperă întregul flux, inclusiv licitațiile și livrarea. (Sursa primară menționată în articol: Huawei.)
Recomandate
Germania și Spania încearcă să păstreze la nivel național decizia privind excluderea Huawei și ZTE din rețelele telecom , opunându-se planului Comisiei Europene de a transforma recomandările în legislație obligatorie la nivelul întregii UE, pe fondul riscului de represalii din partea Beijingului și al costurilor suplimentare pentru modernizările necesare infrastructurii de inteligență artificială, potrivit The Next Web . Cele două state conduc opoziția în interiorul Consiliului UE față de proiectul Bruxelles-ului de a interzice echipamentele Huawei și ZTE din rețelele telecom europene „bloc-wide”. Miza este, în esență, una de reglementare cu efecte operaționale: un calendar impus de UE ar putea forța operatorii să accelereze înlocuiri de echipamente și să redeschidă contracte aflate în derulare. De ce contează: calendarul UE ar putea scumpi și grăbi înlocuirea echipamentelor Comisia Europeană a încercat „în mare parte din 2026” să transforme o recomandare mai veche privind furnizorii chinezi în reguli obligatorii. În mai, a emis o recomandare formală nouă, mai amplă decât versiunea din 2020, cerând statelor membre să excludă Huawei și ZTE nu doar din nucleul rețelelor 5G (zona critică de control), ci dintr-un „stack” mai larg de conectivitate. În paralel, pachetul de securitate cibernetică prezentat în ianuarie de vicepreședinta executivă Henna Virkkunen ar urma, în forma actuală a proiectelor, să oblige la eliminarea componentelor furnizorilor desemnați „cu risc ridicat” din infrastructura-cheie în 36 de luni de la intrarea în vigoare a regulilor. Germania și Spania nu contestă recomandările în sine, ci etapa de „legislație obligatorie” și, mai ales, efectul ei de comprimare a termenelor și de rigidizare a costurilor. Germania: dependență încă mare de echipamente Huawei și un plan național deja negociat Un element care explică dificultatea Bruxelles-ului de a mișca poziția Berlinului este amploarea instalărilor existente: echipamente Huawei erau încă prezente în aproximativ 60% dintre site-urile radio 5G din Germania la finalul lui 2024. Germania are deja un plan național de eliminare treptată, agreat cu Deutsche Telekom, Vodafone și Telefónica Deutschland, care prevede: eliminarea componentelor critice din „core” până la final de 2026; eliminarea mai largă din rețeaua de acces radio până la final de 2029. Din perspectiva Berlinului, acesta este cadrul relevant. O interdicție obligatorie la nivelul UE ar înăspri calendarul, ar „îngheța” costuri de conformare deja parțial absorbite și ar reduce spațiul de negociere pe care operatorii îl folosesc pentru a-și gestiona expunerea contractuală față de Huawei. Spania: contracte în derulare și risc de „desfacere” forțată În Spania, situația este diferită structural, pentru că deciziile operatorilor sunt mixte. MasOrange a ales Ericsson pentru un contract pe șase ani pentru un nucleu 5G standalone în februarie, însă Telefónica și-a reînnoit la final de 2024 contractul pentru nucleul 5G cu Huawei până în 2030. În plus, Spania a încredințat în vara lui 2025 infrastructură semnificativă de fibră optică către Huawei, decizie pe care Comisia a semnalat-o separat ca generând „dependență de un furnizor cu risc ridicat într-un sector critic și sensibil”. În acest context, o interdicție obligatorie la nivelul UE ar putea forța operatorii spanioli să „desfacă” acorduri pe care încă le execută. Stratul nou al disputei: costul modernizărilor pentru infrastructura AI Argumentul costurilor legate de infrastructura pentru inteligență artificială este „noul strat politic” al opoziției din această săptămână. Berlinul și Madridul susțin că extinderea centrelor de date pentru AI în Europa va cere modernizări ale rețelelor telecom la o scară insuficient planificată, iar excluderea Huawei din lista de furnizori, concomitent cu accelerarea investițiilor în infrastructura AI, creează o problemă de preț pe care nimeni nu vrea să o preia. În același timp, alternativele europene Ericsson și Nokia operează la capacitate și își calibrează prețurile în consecință, potrivit sursei. Ce urmează: negocieri pe termene și excepții în a doua parte din 2026 Deși Germania și Spania „țin linia”, contextul general se mișcă în favoarea Bruxelles-ului: la începutul lui 2026, 13 din 27 de state membre luaseră măsuri concrete de securitate 5G care vizează Huawei și ZTE, față de 11 la începutul lui 2024. Consiliul UE este așteptat să analizeze formal proiectul de legislație obligatorie în a doua jumătate a lui 2026. Discuția pare să se mute de la principii la detalii de implementare — termene și posibile excepții — unde Berlinul și Madridul ar putea încerca să obțină flexibilitate națională. În paralel, ministerul de externe al Chinei a avertizat separat că o interdicție la nivelul întregului bloc ar declanșa „contramăsuri”, un risc pe care cele două capitale spun că vor să îl evite în condițiile expunerii comerciale existente. [...]
Lansarea 5G în Rusia vine cu o limitare practică pentru utilizatori: în prima etapă, accesul este garantat doar pe telefoanele cu Android , în timp ce funcționarea pe iPhone-uri depinde de o decizie a Apple, care a ieșit din piața rusă în 2022, potrivit HotNews . Rețeaua a fost anunțată pentru 16 mari orașe, inclusiv Moscova, cu o acoperire estimată la circa 10 milioane de persoane. Acces 5G: Android „în cel mai scurt termen”, iPhone – incert Ministerul rus al Tehnologiilor Digitale susține că, „în cel mai scurt termen”, în orașele vizate „toți proprietarii de aparate pe platforma Android” vor putea utiliza serviciile 5G. În schimb, pentru iPhone-uri, ministerul indică faptul că disponibilitatea va depinde de „decizia companiei Apple”, în contextul în care compania americană a încetat vânzările oficiale în Rusia după începutul ofensivei în Ucraina. Implementare în 16 orașe și extindere anunțată până la finalul lui 2026 Conform informațiilor prezentate, 5G a fost lansat de toți cei patru operatori de telefonie mobilă în Moscova, Sankt-Petersburg și Ekaterinburg. În alte orașe – precum Novosibirsk, Krasnoiarsk, Kazan, Krasnodar sau Nijni Novgorod (la aproximativ 400 km est de Moscova) – rețeaua va fi disponibilă parțial. Ministerul afirmă că implementarea va fi „progresivă”, iar tehnologia ar urma să fie extinsă în încă 50 de orașe rusești până la sfârșitul lui 2026. De ce a întârziat 5G și ce presiune pune pe rețele Rusia ajunge la 5G cu mai mulți ani după SUA, China și Europa Occidentală, unde rețelele sunt funcționale de peste cinci ani. În material se arată că lansarea, inițial prognozată pentru 2019, a fost întârziată deoarece tehnologia folosește frecvențe rezervate în Rusia comunicațiilor serviciilor de securitate și armatei. La finalul lunii august, ministerul a anunțat că operatorii vor putea desfășura inițial 5G pe frecvențele atribuite LTE (4G), urmând să primească ulterior alte frecvențe pentru dezvoltare. Argumentul invocat: traficul de internet mobil „s-a triplat” în ultimii șase ani, iar marile orașe au rețele „în mod special încărcate”. Context: restricții digitale și întreruperi ale internetului mobil Lansarea 5G are loc pe fondul unor „restricții digitale fără precedent” și al unor întreruperi curente ale accesului la internetul mobil , explicate de autorități prin rațiuni de securitate. În text se menționează că restricțiile vizează în special Telegram și WhatsApp, acuzate că ar fi utilizate împotriva securității țării, iar din 2025 autoritățile promovează mesageria rusă Max ca alternativă, în numele „suveranității tehnologice”. Pentru context suplimentar, HotNews a relatat separat despre restricțiile digitale și despre întreruperile internetului mobil . [...]
Orange injectează încă 3,5 mil. euro (17,8 mil. lei) în NextGen ca prim pas dintr-o majorare totală de 7 mil. euro, într-un moment în care filiala de servicii fixe este pe pierdere şi cu venituri în scădere, potrivit Ziarul Financiar . Orange România a majorat capitalul social al NextGen Communications printr-un aport în numerar de 17.843.000 lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro, la un curs convenţional de 5,0980 lei/1 euro. Este prima dintre două tranşe egale dintr-o infuzie de capital de 7 milioane de euro (circa 35,7 milioane de lei), a doua tranşă fiind programată pentru septembrie 2026. În urma operaţiunii, capitalul social al NextGen a urcat la 83,6 milioane de lei, iar numărul de părţi sociale la 8,36 milioane, toate deţinute de Orange România, care controlează integral compania. Decizia porneşte de la o solicitare a administratorilor NextGen de a majora capitalul cu 7 milioane de euro în două tranşe de câte 3,5 milioane (prima în aprilie, a doua în septembrie 2026), calculate la acelaşi curs convenţional; Orange, reprezentată în document de directorul executiv Julien Ducarroz , a aprobat deocamdată prima tranşă. De ce contează: capital suplimentar pentru o filială cu rezultate în deteriorare Majorarea vine după ce, cu un an mai devreme, Orange a mai pus în NextGen 3 milioane de euro, tot în două tranşe egale, de câte 1,5 milioane de euro fiecare. NextGen Communications, furnizor de internet prin fibră optică, televiziune şi telefonie fixă, operează într-o reţea din peste 30 de oraşe şi peste 300 de localităţi rurale, potrivit propriului site. Compania a ajuns în grupul Orange odată cu preluarea, în 2021, a diviziei de servicii fixe a Telekom România. Din punct de vedere financiar, NextGen este pe pierdere din 2022, iar afacerile îi scad: compania a raportat o cifră de afaceri de 82,5 milioane de lei în 2025 (de la circa 105 milioane de lei în 2022 şi 92 de milioane de lei în 2024) şi o pierdere netă de 16,7 milioane de lei, aproape dublă faţă de 2024 (8,1 milioane de lei). Numărul mediu de angajaţi a coborât la 315, de la aproape 480 în 2019. Ce urmează A doua tranşă a majorării de capital, în valoare de încă 3,5 milioane de euro, este programată pentru septembrie 2026, conform informaţiilor din decizie citate de publicaţie. [...]
Testele de conectare directă la satelit pot muta competiția mobilă dincolo de „acoperirea populației”, iar Digi nu are încă un răspuns public comparabil , potrivit unei analize Mobilissimo . În timp ce Orange și Vodafone au început în România testele pentru servicii de tip Direct-to-Device (D2D) – telefonul se conectează direct la satelit când nu mai are semnal terestru – Digi riscă să rămână în urmă într-o zonă unde „încă un turn” nu rezolvă problema. Pe 6 august 2026, AST SpaceMobile a confirmat că lucrează la integrarea rețelelor din România și din alte șapte țări europene cu infrastructura sa din orbită. În lista operatorilor europeni implicați în testele AST SpaceMobile apar Vodafone, Orange, Telefónica, Deutsche Telekom și Vodafone Ukraine, în timp ce Digi „nu are, până la data redactării, un program Direct-to-Device comparabil anunțat public pentru România”, notează analiza. De ce satelitul contează economic, nu doar tehnologic Mobilissimo argumentează că diferența dintre „acoperirea populației” și acoperirea efectivă a fiecărui punct geografic devine relevantă tocmai pentru că extinderea rețelei terestre în zone slab populate poate fi ineficientă economic. Instalarea și operarea unei stații de bază pentru puțini utilizatori (cu alimentare, fibră sau legături radio de transport și mentenanță) poate să nu se justifice, în timp ce un strat D2D ar putea acoperi aceste „goluri” fără construirea unei rețele terestre paralele. În acest context, satelitul este prezentat ca un „nou strat” al rețelei mobile, util exact acolo unde antenele terestre nu mai ajung – inclusiv în situații de urgență sau avarii extinse. Ce este Direct-to-Device și ce promite (cu limite) În modelul descris, telefonul comunică direct cu satelitul atunci când pierde rețeaua terestră. În cazul AST SpaceMobile, tehnologia este proiectată pentru smartphone-uri 4G și 5G obișnuite, fără antene dedicate, specifice telefoanelor satelitare. Compania a indicat că sateliții BlueBird Block 1 au atins în teste un vârf de 98,9 Mbps către telefoane standard, însă Mobilissimo subliniază că este un rezultat tehnic de test, nu o promisiune de viteză pentru fiecare client. Exemplele de utilizare invocate în analiză includ: mesaje, apeluri sau transmiterea poziției în zone montane fără semnal; contactarea asistenței de pe drumuri izolate; menținerea unui canal de comunicație pentru intervenții, logistică și lucrări în teren, inclusiv când rețeaua terestră este afectată de fenomene meteo sau avarii. Digi: lider la SIM-uri și acoperire, dar vulnerabil „după ultima antenă” Analiza pornește de la poziția puternică a Digi în piața locală: conform celor mai recente date ANCOM citate de Mobilissimo, la finalul lui 2025 operatorul avea peste 7,7 milioane de cartele SIM active și aproximativ 34% din piața de telefonie mobilă, plus o acoperire a populației pentru voce de 98,6%. Totuși, miza D2D este că poate schimba criteriul de comparație între operatori: nu doar procentele de acoperire a populației, ci și capacitatea de a oferi conectivitate când utilizatorul iese din raza rețelei terestre. Mobilissimo notează că, dacă Orange și Vodafone ajung la servicii comerciale înainte ca Digi să aibă un răspuns, diferența poate deveni mai importantă decât pare acum. Tranzacția Telekom a întărit rețeaua terestră, nu și „stratul” satelitar În paralel, Digi și-a consolidat rețeaua prin active provenite din Telekom: operatorul a plătit 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) pentru businessul prepaid și o serie de active, inclusiv licențe de spectru și turnuri. ANCOM a transferat către Digi drepturi de utilizare în benzile de 900, 1800, 2100 și 2600 MHz, alături de infrastructură și echipamente. Punctul central al analizei este că aceste active ajută la capacitate și acoperire terestră, dar nu elimină limitele structurale ale unei rețele terestre: la un moment dat, costul acoperirii ultimelor zone devine disproporționat. În același timp, Vodafone joacă pe două planuri: pe lângă consolidarea locală, este coproprietar (împreună cu AST SpaceMobile) al Satellite Connect Europe , o infrastructură de gateway-uri prin care operatorii își pot lega rețelele de constelația AST. Orange nu este coproprietar, dar testează în România și are experiență comercială în Franța cu Message Satellite (prin Skylo), pentru SMS și localizare, menționează Mobilissimo. Ce urmează și care e fereastra de reacție pentru Digi Mobilissimo tratează scenariul ca pe un „avertisment”, nu ca pe un verdict: pentru Digi, riscul nu este neapărat o pierdere imediată de clienți, ci faptul că rivalii pot acumula mai repede experiență de integrare, aprobări și proceduri operaționale, plus o percepție de „acoperire mai completă”. Există, teoretic, o opțiune de recuperare: Satellite Connect Europe este descrisă ca platformă „open access” pentru operatorii mobili europeni, deci Digi ar putea intra ulterior într-un parteneriat sau ar putea alege o altă infrastructură satelitară. Totuși, analiza precizează că nu există un astfel de acord anunțat public în acest moment, iar în România discuția este încă la nivel de teste, nu de servicii comerciale confirmate. [...]
Orange România a trecut de 200 mil. euro investiții în 2026 , mizând pe extinderea 5G/5G+ și modernizarea fibrei optice, într-un semestru în care veniturile consolidate au urcat doar ușor, la 690 milioane euro, potrivit Orange Romania . În primele șase luni din 2026, operatorul raportează o bază de 9 milioane de clienți pe servicii mobile, peste 1 milion de clienți pe internet fix în bandă largă și aproximativ 1 milion de clienți pe servicii TV prin cablu și satelit. Mesajul central al semestrului este accelerarea investițiilor în rețea și în tehnologii noi, într-un context în care compania își leagă dezvoltarea locală de strategia globală „Trust the Future”, cu ambiția de a se poziționa ca furnizor integrat de conectivitate și servicii digitale. Investiții și acoperire: 5G/5G+ în 130 de orașe și pe litoral, metroul ajunge la 80% Orange spune că a investit „peste 200 milioane euro” în 2026 în rețele fixe și mobile. La final de iunie 2026, rețeaua 5G/5G+ era disponibilă în 130 de orașe, plus pe întreg litoralul românesc. Un accent operațional important este extinderea în metroul bucureștean: serviciile 5G/5G+ au ajuns la 80% din rețea, fiind disponibile în 50 din 62 de stații și tuneluri. Pe infrastructura fixă, compania precizează că în H1 2026 a trecut la cea mai recentă tehnologie de fibră optică FTTH (Fiber-to-the-home – fibră până în locuință) pentru 220.000 de gospodării, prin decomisionarea rețelei de cupru și actualizarea vechii tehnologii FTTB (Fiber-to-the-building – fibră până în clădire). Rezidențial: Wi‑Fi 7, internet fix prin 5G și creștere la YOXO Pe segmentul rezidențial, Orange evidențiază lansarea Wi‑Fi 7 pentru clienții de acasă și Net Fix 5G+, descris ca primul serviciu de internet fix prin 5G pentru acasă din România. Compania mai menționează extinderea acoperirii 5G și 5G+ în noi orașe și în metrou, precum și continuarea dezvoltării ofertelor PrePay și YOXO. YOXO, serviciul „100% digital”, a crescut cu 15% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor companiei. Orange mai arată că, împreună cu Recommerce, a lansat o platformă de buy-back pentru a încuraja monetizarea telefoanelor nefolosite. Business: IT și securitate cibernetică, motoare de creștere Orange Business a raportat în S1 2026 o creștere de peste 20% a veniturilor din servicii și echipamente IT&C. În securitate cibernetică, compania indică venituri în creștere cu peste 50%, pe fondul cererii pentru protecție digitală. În zona SCUT, Orange precizează că serviciile oferite de noua companie protejau 2.800 de dispozitive pentru peste 125 de clienți la final de iunie și investigaseră peste 8.500 de incidente. Tot pe segmentul business, veniturile din echipamente IT&C „aproape s-au dublat” față de S1 2025, cu o creștere de peste 90%. Context: venituri în ușoară creștere, dar strategia rămâne orientată pe infrastructură Cifra de afaceri consolidată a fost de 690 milioane euro în primele șase luni din 2026, în ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului precedent, conform comunicării companiei. În paralel, Orange își justifică ritmul investițiilor prin nevoia de a construi infrastructura pentru cererea viitoare și prin extinderea către servicii digitale și securitate. „Industria telecom intră într-o nouă etapă de maturitate, în care conectivitatea devine fundația unui ecosistem digital mult mai amplu. Avantajul competitiv nu va mai fi dat doar de performanța rețelei, ci de capacitatea de a integra servicii digitale, securitate și inovație într-o experiență cu valoare adăugată pentru clienți”, a declarat Julien Ducarroz , CEO Orange România. [...]
China tratează noua generație de rețele ca infrastructură digitală strategică , iar Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) spune că a început deja cercetări pentru planificarea construcției, cu accent pe extinderea masivă a capabilităților și a ariei de acoperire, potrivit IT Home . Mesajul a fost prezentat într-o conferință de presă organizată de Biroul de Informare al Consiliului de Stat , unde oficialii MIIT au explicat ce înseamnă „noua generație de rețele de comunicații” și de ce nu este doar o modernizare incrementală a rețelelor existente, ci o schimbare de arhitectură pentru „era inteligentă”. Cele patru direcții care definesc „noua generație” de rețele Conform lui Xie Cun, purtător de cuvânt al MIIT și director al Biroului de Administrare a Informațiilor și Comunicațiilor, diferențele față de rețelele tradiționale sunt grupate în patru priorități: Extinderea obiectelor conectate : de la utilizatorul individual către o plajă mai largă, incluzând oameni, mașini, obiecte și „inteligență întrupată” (sisteme inteligente integrate în dispozitive/roboți). Acoperire „aer-spațiu-sol-mare” : depășirea limitelor rețelelor terestre, cu extindere către o acoperire integrată pe mai multe medii. Capabilități de conectare îmbunătățite : creșteri semnificative ale determinismului și stabilității, pentru a răspunde mai bine cerințelor diferite ale aplicațiilor industriale. Fuziunea funcțiilor de rețea : evoluție de la simpla transmitere de informații către integrarea profundă a comunicațiilor cu detecția (sensing) , calculul, inteligența și securitatea. În această logică, MIIT descrie noua generație de rețele drept o „reformă-cheie” a infrastructurii digitale de informații, nu doar un upgrade tehnologic. Ce urmează: planificare, industrie și aplicații, plus accelerarea 6G și a comunicațiilor optice În etapa următoare, MIIT spune că va trata planificarea și construcția noii generații de rețele ca o prioritate pentru dezvoltarea sectorului comunicațiilor, cu trei direcții de lucru: implementarea și desfășurarea construcției de rețea ; sprijin industrial și „împuternicire” (suport) pentru industrie ; promovarea inovației și a aplicațiilor . Pe partea de tehnologie, ministerul indică explicit intenția de a întări inovarea și „atacarea” (dezvoltarea accelerată) în zone precum 6G , comunicații optice ultra-rapide , cabluri optice submarine și comunicații prin satelit , inclusiv prin accelerarea dezvoltării produselor aferente. Totodată, MIIT menționează aprofundarea convergenței dintre interfețe creier–computer , „inteligență întrupată”, automobile conectate inteligent și tehnologii precum 5G-A/6G și internet prin satelit . Miza operațională: rețeaua ca „platformă” pentru alte infrastructuri Un element central al mesajului este rolul rețelei ca „bază digitală” care să susțină aplicații integrate cu alte rețele/infrastructuri: rețeaua de apă , rețele electrice noi , rețeaua de putere de calcul (computing) , rețelele subterane urbane și logistica . Materialul nu oferă un calendar sau ținte numerice pentru implementare; MIIT se limitează la direcții de politică publică și arii tehnologice prioritare. [...]
