Știri
Știri din categoria Tehnologie
Google/Xreal intră în zona „premium” a ochelarilor XR, cu un preț de 1.279 dolari (aprox. 5.900 lei) și o lansare inițială limitată, poziționând Aura în competiție directă cu ochelarii VR anunțați de Meta, potrivit The Verge.
Xreal a deschis precomenzile pentru Aura de la 1.279 dolari (aprox. 5.900 lei), cu 20 de dolari sub prețul menționat pentru Meta VR Glasses. Configurația de bază include 12 GB RAM și 256 GB stocare, iar o variantă cu 16 GB RAM și 512 GB stocare costă 1.499 dolari (aprox. 6.900 lei). Xreal spune că, până la momentul publicării, nu a putut preciza dacă cei 16 GB RAM vor conta pentru anumite aplicații.
Atât Aura, cât și ochelarii Meta sunt descriși ca dispozitive relativ ușoare (în jur de 100 de grame), însă folosesc un cablu către un modul separat („compute puck”) care găzduiește cipul și bateria. Aura rulează Android XR, iar dispozitivul Meta rulează Horizon OS. Ambele afișează o grilă de aplicații „plutitoare” și pot suprapune obiecte virtuale peste lumea reală.
Diferența majoră ține de experiență: Aura folosește lentile transparente, în timp ce ochelarii Meta se bazează pe „passthrough” (redarea lumii reale prin camere), ceea ce poate oferi mai multă imersiune. The Verge notează că Aura are un câmp vizual transparent de 70 de grade pe diagonală, dar mai mic decât cel al ochelarilor Meta.
Meta VR Glasses includ urmărirea privirii (eye tracking), similar cu Apple Vision Pro, pentru selecție prin privire și gesturi. În schimb, Aura folosește un touchpad integrat în modulul de procesare și urmărirea mâinilor pentru „indicatoare” virtuale. Ambele pot fi conectate la periferice și pot afișa conținut de pe alte dispozitive; se pot conecta și surse video prin USB-C cu DisplayPort.
La nivel de conținut, Aura aduce aplicațiile Android în interfața XR, în timp ce dispozitivul Meta se bazează pe jocurile din ecosistemul Quest.
Deși Meta VR Glasses nu ar urma să apară până în primăvara lui 2027, Aura nu intră imediat în vânzare largă. În acest moment, doar cei care au făcut deja o rezervare pot plasa precomenzi, iar primele 2.000 de unități „Founder’s Edition” sunt cele care sunt considerate, în mod explicit, parte din lansare.
Acestea ar urma să fie livrate în 2026, iar compania folosește formulări precum „vor începe livrările curând” și că lansarea este „la câteva săptămâni distanță”, însă intervalele sunt prezentate ca valabile pentru primii cumpărători. Pentru publicul larg, comenzile ar urma să se deschidă „în săptămânile următoare”.
La debut, Aura va fi livrat doar în SUA, Canada, Japonia și Coreea de Sud, urmând să se extindă în alte regiuni în 2027.
Recomandate
OpenAI va testa reclame vizuale în timpul generării de imagini în ChatGPT , o mutare care poate schimba concret felul în care utilizatorii întâlnesc publicitatea în interfața produsului și cum își măsoară advertiserii rezultatele, potrivit Search Engine Roundtable . Testul este programat „mai târziu în această lună” în SUA, cu un grup inițial de advertiseri. Formatul vizează exact momentul în care utilizatorul cere o imagine: în timp ce imaginea se generează, apare un anunț dedicat acelui flux. Cum arată noul format și ce promite OpenAI Conform descrierii OpenAI, reclamele vor fi „etichetate clar” și vor rămâne „separate de imaginea care este creată”. Compania mai susține că publicitatea „nu influențează răspunsurile” oferite de ChatGPT, similar cu alte formate publicitare pe care le are. În comunicarea citată de publicație, OpenAI își poziționează formatul ca unul care ajută utilizatorii să „își imagineze” cum s-ar potrivi produse și servicii în viața lor, prin imagini cu inspirație, utilizare sau experiențe asociate. Extinderea instrumentelor de măsurare: integrare mai ușoară a datelor de conversie Separat de formatul vizual, OpenAI anunță și extinderea instrumentelor de măsurare și a ecosistemului de parteneri pentru ChatGPT Ads, astfel încât advertiserii să poată înțelege contribuția campaniilor folosind sisteme pe care „se bazează deja”. Sunt menționate integrări cu Hightouch, Tealium și LiveRamp pentru trimiterea mai ușoară a datelor de conversie către ChatGPT Ads, precum și suport pentru parteneri de atribuire (adică soluții care ajută la creditarea vânzărilor/conversiilor către canalele de marketing) în web și aplicații, inclusiv pentru Conversions API, raportare și atribuirea clickurilor. Ce rezultate invocă OpenAI (din datele unor parteneri) OpenAI citează constatări timpurii ale unor parteneri, cu exemple punctuale: DV Rockerbox: pentru WeightWatchers, costul pe achiziție atribuit ChatGPT Ads ar fi fost cu 15,3% mai mic decât reperul „blended” (combinat) pentru paid search. WorkMagic: pentru brandul Dose, ar fi existat un „lift” (creștere) semnificativ statistic, iar 67% dintre achizițiile incrementale ar fi venit de la clienți noi. Triple Whale: 93% dintre vizitatorii Portland Leather veniți din ChatGPT Ads ar fi fost noi. Publicația notează că măsurarea incrementalității (estimarea impactului cauzal al reclamelor, dincolo de ce s-ar fi întâmplat oricum) este încă într-o etapă incipientă la OpenAI, compania lucrând cu parteneri pentru experimente de tip geo-based. Ce urmează Testarea începe „mai târziu în această lună” în SUA, cu un grup inițial de advertiseri. Materialul nu precizează câți participanți sunt, ce criterii de selecție se folosesc sau când ar putea fi extins formatul în afara SUA. [...]
Google pregătește un nou Fitbit care ar putea umple golul dintre brățările de fitness și smartwatch-uri , printr-un dispozitiv cu ecran, dar fără Wear OS, potrivit Android Police . Produsul, numit Fitbit Edge , ar urma să se poziționeze între Fitbit Air și familia Pixel Watch , mizând pe un compromis între funcții și simplitate. Din informațiile prezentate, Fitbit Edge ar avea un ecran suficient de mare pentru a afișa data și ora, plus trei „complicații” (elemente de pe ecran care arată rapid informații precum vremea, pașii sau pulsul). Deși nu ar rula Wear OS (sistemul de operare Google pentru ceasuri), dispozitivul ar urma să ofere oglindirea notificărilor prin Bluetooth și câteva aplicații preinstalate, precum Google Maps, YouTube Music și o funcție de tip „Găsește-mi telefonul”. Ce sugerează scurgerile despre poziționare și utilizare Android Police notează că randările (imagini neoficiale) publicate de Android Headlines arată un design cu două butoane fizice alungite, câte unul pe fiecare parte. Unul ar putea deschide lista de aplicații, iar celălalt ar putea oferi acces rapid la setări, însă detaliile nu sunt confirmate oficial. La nivel de compatibilitate, Fitbit Edge ar urma să funcționeze atât cu Android, cât și cu iOS, iar autonomia vehiculată este de până la 7 zile. Înlocuitor pentru Fitbit Charge și o mișcare de portofoliu Publicația avansează ideea că Fitbit Edge ar putea înlocui Fitbit Charge în gama Google. Charge a fost lansat în 2023 și „este întârziat” pentru un upgrade, ceea ce ar face loc unui model nou care să acopere segmentul intermediar: mai capabil decât o brățară fără ecran, dar mai simplu (și, probabil, mai ieftin) decât un smartwatch complet. Nu există informații oficiale despre preț, însă articolul indică drept posibilă țintă 179 sau 199 de dolari (aprox. 820–910 lei), în condițiile în care Fitbit Air se vinde la 99 de dolari. Ce urmează Android Police scrie că Google ar putea anunța Fitbit Edge chiar în cursul acestei luni, cu obiectivul ca dispozitivul să ajungă la vânzare înainte de sezonul de cumpărături de sărbători. Specificațiile complete și prețul rămân, deocamdată, neconfirmate. [...]
Alldocube a listat în SUA o tabletă de 130,90 dolari (aprox. 600 lei), mizând pe cost redus și Android 16 , într-o configurație cu conectivitate limitată la Wi‑Fi, potrivit Notebookcheck . Modelul iPlay 80SE intră în zona „entry-level” (nivel de bază) și încearcă să câștige prin ecran mare și posibilitatea de extindere a stocării cu microSD, într-un segment în care prețul rămâne criteriul principal. Tableta are un ecran IPS de 10,1 inci, cu rezoluție 1.280 x 800 și rată de refresh de 60 Hz. Alldocube indică luminozitate tipică de 300 niți, densitate de 150 ppi, suport pentru atingere în 10 puncte și laminare completă „in-cell” (tehnică de integrare a stratului tactil în panou, pentru un profil mai subțire). La capitolul performanță, iPlay 80SE folosește un procesor Unisoc T310 (patru nuclee: un Cortex-A75 până la 2 GHz și trei Cortex-A55 până la 1,8 GHz), alături de 4 GB RAM și 64 GB stocare. Spațiul poate fi extins cu un card microSD de până la 512 GB, un detaliu relevant pentru utilizarea ca dispozitiv de consum media sau pentru școală, unde stocarea internă se umple rapid. Conectivitate și dotări: Wi‑Fi 5, fără 4G Din perspectiva utilizării, limitarea majoră este lipsa conectivității celulare: modelul suportă doar Wi‑Fi (Wi‑Fi 5) și Bluetooth 5.0, fără 4G. La conexiuni fizice, include USB‑C 2.0 cu OTG (permite conectarea de accesorii) și mufă audio de 3,5 mm. Mai are două difuzoare, microfon, senzor de gravitație și senzor de lumină. Pe foto-video, configurația este una minimă: cameră principală de 5 MP cu autofocus și cameră frontală de 2 MP. Tableta rulează Android 16 și suportă Widevine L1, standard necesar pentru redare la calitate înaltă în unele servicii de streaming compatibile. Baterie și disponibilitate: deocamdată, doar o listare în SUA iPlay 80SE are o baterie de 6.000 mAh și încărcare de 10 W prin USB‑C. Dimensiunile sunt 241,6 x 160,4 x 9,6 mm, iar culoarea menționată este gri. La acest moment, dispozitivul este listat pe Walmart în SUA la 130,90 dolari, iar Alldocube nu a comunicat prețuri sau disponibilitate pentru alte piețe. Pentru cumpărătorii din afara SUA, rămâne de văzut dacă modelul va fi distribuit oficial și în ce condiții de preț, având în vedere că segmentul „buget” este sensibil la costurile de import și la adaosurile comerciale. [...]
România revine la ora standard în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026 , iar pentru companii și servicii digitale schimbarea rămâne un test operațional recurent, în condițiile în care Uniunea Europeană nu a finalizat eliminarea ajustărilor sezoniere, potrivit Mobilissimo . În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026, la ora 4:00 ceasurile se dau înapoi cu o oră și vor indica din nou 3:00. România trece astfel de la ora de vară (UTC+3) la ora standard (UTC+2). Practic, duminică va avea 25 de ore, deoarece intervalul 3:00–4:00 se repetă. Din perspectiva utilizării de zi cu zi, răsăritul și apusul vor fi afișate pe ceas cu aproximativ o oră mai devreme decât în ziua precedentă: mai multă lumină dimineața și întuneric mai devreme după-amiaza. Mobilissimo notează că schimbarea orei nu modifică durata efectivă a luminii naturale, ci doar felul în care aceasta se suprapune peste programul oamenilor. De ce nu dispare schimbarea orei în UE Deși renunțarea la schimbarea orei este discutată de ani buni, UE nu a eliminat acest sistem. Propunerea de oprire a ajustărilor sezoniere nu a fost finalizată legislativ, iar statele membre continuă să aplice regulile existente: trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie. În acest context, 25 octombrie 2026 nu este anunțată ca „ultima” schimbare, iar calendarul rămâne valabil pentru România și celelalte state UE. Context: cine a renunțat deja Materialul amintește câteva exemple de țări care au renunțat la acest sistem: China (din 1992) Rusia (din 2011) Turcia (din 2016) În România, următoarea schimbare rămâne cea din noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ora 4:00 devine 3:00. [...]
Digi ar putea deveni „remediul” de concurență într-o posibilă achiziție a Vodafone Spania de către Telefónica , într-un context în care autoritățile europene și spaniole ar putea bloca o consolidare prea agresivă a pieței, potrivit Mobilissimo . Miza este una de reglementare: o preluare directă a Vodafone Spania de către Telefónica ar duce, potrivit unei analize Berenberg citate în material, la un operator cu aproximativ 46–47% din piața de telefonie mobilă și internet fix pentru consumatori. Un astfel de nivel ar fi greu de acceptat de autoritățile de concurență din Spania și de Comisia Europeană fără concesii semnificative. În acest tablou, Digi Spania este văzută ca potențial beneficiar al condițiilor impuse pentru aprobarea tranzacției. Operatorul „cu origini românești” ar controla deja circa 12–15% din baza de clienți pentru serviciile mobile și broadband analizate, iar banca germană consideră că măsurile de menținere a concurenței ar putea ajunge să întărească poziția Digi. Scenariile discutate: împărțirea activelor sau fuziune Materialul indică două variante aflate „în calcul”: achiziție comună a Vodafone Spania de către Telefónica și Digi, urmată de împărțirea activelor (cu exemple precum clienții de internet fix și o parte dintre abonații mobili la Telefónica, iar restul operațiunilor la Digi); fuziune între Vodafone Spania și Digi , scenariu care, potrivit articolului, nu ar rezolva neapărat toate problemele pentru Zegona. Context: consolidarea pieței și precedentele de la Bruxelles Piața spaniolă a trecut recent printr-o consolidare majoră: Orange Spain și MásMóvil au fuzionat în 2024, formând MasOrange . Pentru aprobarea acelei tranzacții, autoritățile europene au impus măsuri menite să întărească poziția Digi, inclusiv transferul a 60 MHz de spectru și acces la roaming național (acces la rețeaua altui operator în zone fără acoperire proprie). Pe partea de proprietate, Zegona a cumpărat Vodafone Spania în 2023 pentru 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei), iar tranzacția a fost finalizată în mai 2024. Ce se știe oficial și ce urmează Deocamdată, nici Telefónica, nici Digi nu au confirmat pregătirea unei oferte. Totuși, articolul notează că, în 2026, cele două companii ar fi singurii operatori mari din Spania cu bilanț pozitiv al portabilității (diferența dintre numerele atrase și cele pierdute), un indicator relevant pentru dinamica concurențială. Dacă negocierile avansează, rolul Digi ar putea deveni esențial tocmai prin prisma condițiilor de concurență care ar însoți o eventuală mega-tranzacție pe piața telecom din Spania. [...]
Huawei admite că fără EUV nu poate face cipuri de vârf, iar China încă lucrează la această verigă critică , potrivit IT之家 , care relatează declarațiile lui Yu Chengdong (Richard Yu) dintr-o discuție cu presa internațională. Într-un rezumat publicat pe contul X al Huawei, executivul companiei spune că echipamentele de litografie cu lumină ultravioletă extremă (EUV) sunt „cheia” pentru fabricarea cipurilor avansate. El adaugă că în China aceste echipamente sunt în curs de dezvoltare, însă în prezent industria locală se bazează încă pe litografia cu ultraviolet profund (DUV), o tehnologie mai veche, cu limitări pentru nodurile de fabricație cele mai avansate. Ce înseamnă operațional pentru Huawei: optimizări „de sistem” în loc de acces la cele mai noi noduri În contextul restricțiilor de acces la anumite tehnologii, Yu Chengdong indică „LogicFolding” (logic folding) ca metodă de creștere a capabilităților atunci când obținerea unor tehnologii este limitată. Ideea centrală: nu toate componentele unui telefon au nevoie de același nivel de miniaturizare, chiar dacă procesorul principal cere, de regulă, un proces de fabricație avansat. Executivul descrie abordarea Huawei ca fiind una de „inginerie de sistem”, prin care compania optimizează continuu performanța totală pentru a compensa imposibilitatea de a folosi procese de fabricație mai avansate. Context: seria Mate 90 și „cipurile τ”, prezentate ca alternativă la „micșorarea geometrică” IT之家 reamintește că, la evenimentul din 1 octombrie pentru seria Huawei Mate 90 și alte produse, compania a lansat telefoanele cu „cipuri bazate pe legea τ”. Conform prezentării Huawei citate de publicație, conceptul propune „micșorarea în timp (τ)” ca direcție de evoluție, în locul micșorării geometrice clasice, folosind inclusiv tehnici precum logic folding pentru a reduce întârzierile de propagare a semnalului și a crește densitatea tranzistorilor. În material este menționată și o estimare: până în 2031, densitatea tranzistorilor pentru cipuri high-end bazate pe legea τ ar urma să ajungă la un nivel echivalent cu cel al unui proces de 1,4 nm. De ce contează Mesajul cheie este că Huawei recunoaște explicit EUV drept condiție pentru cipuri de ultimă generație, dar indică faptul că, pe termen scurt, ecosistemul local rămâne dependent de DUV și de optimizări arhitecturale și de sistem. Pentru piață, asta sugerează că progresul către cipuri „de vârf” depinde nu doar de design, ci și de maturizarea internă a echipamentelor EUV, aflate încă în dezvoltare. [...]
