Știri
Știri din categoria Tehnologie
Un leak din documente de certificare sugerează că Microsoft mută Xbox Elite Controller 3 spre cloud-gaming cu Wi‑Fi integrat, o schimbare care ar putea reduce dependența de consolă/PC în jocurile rulate din cloud, potrivit WinFuture. Imaginile și specificațiile ar fi apărut accidental pe site-ul autorității braziliene de reglementare Anatel.
Pe lângă păstrarea conceptului modular al gamepad-urilor Elite pentru Xbox Series X|S și PC, documentele indică apariția unor elemente de control noi. Printre ele se numără două roți de derulare (scroll) integrate pe muchia inferioară a carcasei, poziționate sub stick-urile analogice, însă fără detalii confirmate despre modul exact de integrare software.
O noutate centrală este un buton pe partea frontală, care ar permite comutarea între un mod local și un mod dedicat cloud-gaming. Conform publicației, în acest mod controllerul s-ar conecta direct la serverele Microsoft printr-un modul Wi‑Fi integrat, informație atribuită de WinFuture publicației Technoblog.
Pentru utilizarea locală (consolă sau PC), Bluetooth ar rămâne opțiunea de conectare.
Documentele mai arată o repoziționare a punctelor de prindere pentru butoanele/padelele din spate, mutate mai spre centru. În plus, Microsoft ar renunța la acumulatorul încorporat al generației anterioare și ar reveni la o baterie (acumulator) detașabilă, care poate fi înlocuită rapid de utilizator.
Capacitatea noului acumulator ar fi de 1.528 mAh, mai mică decât cea a modelului precedent, de 2.050 mAh, potrivit actelor citate.
Un calendar de lansare nu apare în documente. Totuși, certificarea Anatel este, de regulă, un semnal că un produs se apropie de intrarea în producție și de lansarea comercială.
Microsoft nu a anunțat oficial dispozitivul, iar informații despre preț lipsesc. Ca reper, WinFuture amintește că generația anterioară a fost lansată la 180 de euro (aprox. 900 lei), rămânând de văzut dacă funcțiile noi și integrarea unui mod de cloud vor schimba poziționarea de preț.
Recomandate
Autoritatea britanică de concurență (CMA) a deschis o investigație care poate impune Microsoft obligații de interoperabilitate și limite la „pachetarea” produselor , într-un demers ce vizează puterea de piață a companiei în software-ul de afaceri, potrivit TechRadar . Ancheta urmărește dacă Microsoft ar trebui desemnată cu „Strategic Market Status” (SMS), un regim de supraveghere care poate aduce măsuri țintite pentru a proteja concurența, inovația și prețurile. Ce investighează CMA și de ce contează pentru companii CMA analizează impactul ecosistemului Microsoft asupra competiției, alegerii consumatorilor, inovației și prețurilor. Investigația vine într-un moment în care, pe fondul integrării accelerate a asistenților cu inteligență artificială („copiloți”) în aplicațiile de productivitate, crește riscul ca firmele să fie împinse către exclusivitate și „blocare” într-un singur furnizor (dependență dificil de schimbat ulterior). Un punct central este dacă organizațiile pot „amesteca și potrivi” aplicații de la furnizori diferiți și dacă pot integra instrumente de inteligență artificială de la terți în suita Microsoft, fără costuri prohibitive sau bariere tehnice. Mizele: „bundling” și interoperabilitate Regulatorii au semnalat îngrijorări legate de: modul în care Microsoft își „pachetează” (bundling) produsele; restricții de interoperabilitate care pot face integrarea cu instrumente terțe „dificilă, scumpă sau imposibilă”. CMA spune că vrea să înțeleagă cum evoluează aceste piețe, poziția Microsoft și dacă este nevoie de intervenții punctuale. CEO-ul CMA, Sarah Cardell, a declarat: „Scopul nostru este să înțelegem cum se dezvoltă aceste piețe, poziția Microsoft în cadrul lor și să analizăm ce acțiuni țintite, dacă este cazul, ar putea fi necesare pentru a ne asigura că organizațiile din Regatul Unit pot beneficia de opțiuni, inovație și prețuri competitive.” Dacă Microsoft este considerată prea influentă, CMA ar putea impune cerințe de interoperabilitate, restricții privind pachetarea produselor și alte măsuri. Calendarul anchetei și următorii pași CMA are la dispoziție nouă luni pentru investigație și spune că procesul va fi „proporțional și transparent”. Decizia finală privind desemnarea Microsoft cu SMS este programată pentru februarie 2027. În perioada următoare, autoritatea intenționează să discute cu furnizori rivali, companii „challenger”, clienți enterprise și organizații din sectorul public pentru a-și forma o imagine completă asupra pieței. Microsoft a transmis, printr-un purtător de cuvânt, că va coopera cu autoritatea: „Ne angajăm să lucrăm rapid și constructiv cu CMA pentru a facilita analiza acesteia asupra pieței de software de afaceri.” În Regatul Unit, Microsoft are „peste 15 milioane de utilizatori comerciali”, inclusiv în organizații din sectorul public, un indicator al anvergurii care ridică miza oricărei decizii de reglementare pentru furnizori și clienți deopotrivă. [...]
OpenAI ia în calcul acțiuni legale împotriva Apple , pe fondul nemulțumirilor legate de rezultatul parteneriatului pentru integrarea ChatGPT pe iPhone, potrivit Profit . Miza este una operațională și comercială: o eventuală dispută în instanță între doi jucători majori ar putea scoate la iveală termeni ai înțelegerii și ar tensiona un parteneriat care vizează distribuția la scară largă a unui produs de inteligență artificială pe un ecosistem cu sute de milioane de utilizatori. Ce se știe până acum despre demersul OpenAI Profit relatează că OpenAI, nemulțumită de rezultatul colaborării cu Apple privind integrarea ChatGPT pe iPhone, „ia în calcul” declanșarea unor acțiuni legale împotriva companiei din Cupertino. Informația este atribuită de Profit unei relatări Bloomberg, care susține că avocații OpenAI analizează în prezent mai multe măsuri legale. Materialul citat indică faptul că una dintre opțiuni ar fi îndreptarea împotriva Apple, însă detaliile despre natura exactă a pretențiilor sau calendarul unei eventuale acțiuni nu sunt prezentate în fragmentul disponibil. Context: încă un posibil proces cu miză mare pentru OpenAI Posibila confruntare OpenAI–Apple vine după procesul Elon Musk vs OpenAI, care, potrivit Profit, a ajuns joi la faza argumentelor finale. Publicația notează că o eventuală dispută cu Apple ar putea oferi publicului detalii despre înțelegerea dintre cele două părți. În acest moment, rămâne neclar dacă OpenAI va depune efectiv o acțiune în instanță și ce formă ar lua aceasta, întrucât informațiile disponibile indică doar o analiză internă a opțiunilor legale. [...]
Honor spune că „Robot Phone” intră la vânzare în T3, mizând pe o cameră mecanizată ca diferențiator de produs potrivit IT Home , care citează anunțul făcut pe 15 mai de CEO-ul Honor Terminal, Li Jian. Pentru piață, miza este una operațională și de produs: compania încearcă să creeze o nouă categorie de terminale „AI întrupat” (dispozitiv cu componente care se mișcă fizic), într-un moment în care diferențierea între smartphone-uri a devenit tot mai dificilă. Honor a prezentat pentru prima dată conceptul în martie, la MWC 2026 din Barcelona, iar publicația spune că a văzut dispozitivul la standul companiei. La nivel de design, telefonul este descris ca având un corp argintiu-gri, cu ramă cu finisaj tip „brushed” (periat) și un logo „α” pe spate, iar elementul distinctiv este modulul de cameră de deasupra carcasei, asemănător ca formă cu un gimbal (stabilizator) de tip DJI Osmo Pocket. Ce aduce „Robot Phone” în utilizare Diferențiatorul principal este camera electrică cu gimbal pe trei axe, care poate pivota înainte și înapoi, pentru filmarea utilizatorului sau a subiectelor din față. IT Home notează că modulul folosește un senzor de 200 de megapixeli și este promovat ca parte dintr-un „nou format” de terminal AI. Pe partea de funcții, sunt menționate capabilități bazate pe inteligență artificială, inclusiv: urmărirea subiectelor („AI object tracking”), editare video asistată de AI, filmare „inteligentă” cu stabilizare ridicată, prin detectarea și compensarea mișcărilor în timp real. Parteneriatul cu ARRI și implicațiile pentru poziționare Honor a anunțat la MWC 2026 un parteneriat strategic de tehnologie cu ARRI (producător de echipamente cinematografice), iar implementarea ar urma să debuteze chiar pe acest model. Obiectivul declarat este combinarea capabilităților de imagine ale Honor cu know-how-ul ARRI din cinematografie. Momentan, sursa nu oferă detalii despre preț, piețe de lansare sau calendar mai precis în interiorul trimestrului trei, astfel că rămâne de văzut dacă „Robot Phone” va fi un produs de volum sau un model demonstrativ, orientat spre creatorii de conținut și diferențiere de brand. [...]
Vivo pregătește intrarea pe piața camerelor gimbal portabile, dominată de DJI , cu un dispozitiv aflat încă la nivel de prototip, care ar urma să ajungă la finalul lui 2026 și să mizeze pe un senzor foto de 200 MP – o combinație ce poate ridica ștacheta tehnică și presiunea concurențială în segmentul „vlogging” premium, potrivit Notebookcheck . Informațiile provin dintr-o scurgere atribuită unui „tipster” considerat credibil de publicație și vin într-un moment în care DJI a prezentat la Festivalul de Film de la Cannes modelul Osmo Pocket 4P, cu două camere. În acest context, apariția unui rival din zona producătorilor de smartphone-uri ar putea schimba dinamica unei piețe în care DJI a fost mult timp reperul. Ce se știe despre „Vivo Pocket” și de ce contează tehnic Conform detaliilor vehiculate, prototipul „Vivo Pocket” ar folosi un senzor Sony LYT-901 de 200 MP, cu dimensiunea de 1/1,1 inch. Publicația notează că aceasta ar fi o abatere importantă față de standardele actuale ale camerelor gimbal compacte, unde sunt comune senzorii de 1 inch, dar cu rezoluții mai mici. Miza practică, dacă specificațiile se confirmă, ar fi: zoom „fără pierderi” mai bun (adică decupare dintr-o imagine cu rezoluție foarte mare, cu degradare mai mică a detaliilor); fotografii la rezoluție înaltă , peste ieșirea de 37 MP menționată pentru seria Osmo Pocket 4. Publicația mai susține că dispozitivul ar urma să fie „alimentat” de un procesor de imagine puternic și că țintește un nivel de calitate hardware comparabil cu DJI, ceea ce ar sugera o poziționare de produs premium, nu una de buget. Calendar: testare iminentă, lansare spre finalul lui 2026 Notebookcheck scrie că, deși lansarea ar fi vizată pentru sfârșitul lui 2026 , informațiile scurse indică faptul că dispozitivul ar putea fi oferit creatorilor de conținut „chiar de săptămâna viitoare” pentru teste. Detaliile rămân însă la nivel de zvon, fără confirmare oficială din partea Vivo. Concurența se aglomerează: Oppo și Insta360, în aceeași fereastră de timp Vivo nu ar fi singurul producător de telefoane care vizează acest segment. Sunt menționate și: Oppo „Fuyao” , o cameră gimbal așteptată tot spre finalul lui 2026; viitoarele Insta360 Luna Pro (cu o singură cameră) și Insta360 Luna Ultra (cu două camere), aceasta din urmă fiind prezentată la NAB, iar imaginile de marketing și ambalajele scurse ar indica un design modular și un sistem cu două camere co-dezvoltat cu Leica. În lipsa unor anunțuri oficiale, rămâne de urmărit dacă Vivo va confirma proiectul și, mai ales, dacă va putea livra un produs competitiv la nivel de stabilizare, optică și ecosistem – zone în care DJI are un avantaj operațional acumulat în timp. [...]
Honor a confirmat lansarea în luna mai a noului telefon WIN Turbo, poziționat pe performanță și autonomie , potrivit IT Home , care notează că producătorul îl promovează cu eticheta „耐玩战神” (în sensul de „campion la jocuri care rezistă”, adică orientat spre gaming și utilizare îndelungată). Din informațiile comunicate până acum, mesajul-cheie este că modelul ar urma să pună accent pe putere de procesare și durată a bateriei , două criterii care contează direct pentru utilizatorii care joacă pe mobil sau folosesc intens telefonul pe parcursul zilei. Publicația precizează că, în acest moment, nu au apărut alte detalii despre specificații. Ce se știe despre design și poziționare IT Home menționează că Honor WIN Turbo va continua „limbajul de design” al familiei, cu un modul de camere: „mare”, în format de matrice, orientat pe orizontală; cu colțuri tăiate (un stil de ramă cu muchii teșite). În rest, articolul subliniază că nu există, deocamdată, alte scurgeri de informații despre noul model, iar publicația spune că va urmări subiectul pe măsură ce apar noutăți. [...]
Intel a început testarea producției de cipuri Apple pe procesul 18A-P, cu o țintă de livrări în masă în 2027 , într-un aranjament care pare să răspundă mai ales presiunilor de diversificare și de „repatriere” a producției în SUA, fără să schimbe însă dependența Apple de TSMC , potrivit AppleInsider . Informația pornește de la un „raport” atribuit analistului de lanț de aprovizionare și „leaker”-ului Ming-Chi Kuo , care susține că Intel a început testarea pentru fabricarea unor cipuri Apple pe procesul 18A-P. Publicația notează că acesta ar fi echivalentul procesului folosit de TSMC pentru cipuri Apple moderne, precum A18 Pro. Calendarul de ramp-up și ce ar produce Intel Potrivit lui Kuo, 2026 ar fi anul de „rampă” pentru testare, iar 2027 este ținta pentru producție și livrări la scară mare. Chiar și atunci, Intel nu ar funcționa la capacitate maximă: producția ar ajunge la 50%–60% în 2027, ar continua să crească în 2028 (când ar atinge vârful), iar în 2029 ar urma să încetinească. AppleInsider leagă acest profil de producție de nevoia Apple de a menține în piață procesoare mai vechi pentru produse din gamele mai accesibile. În text sunt menționate: utilizarea unor cipuri precum A18 Pro pentru iPhone-uri și Mac-uri „low-end”; posibilitatea ca același cip să fie folosit și într-un Apple TV actualizat. Kuo mai afirmă că aproximativ 80% din comandă ar viza cipuri pentru iPhone. De ce contează: diversificare cu miză politică, nu o schimbare de furnizor Chiar dacă Intel intră în ecuație, impactul asupra structurii de aprovizionare rămâne limitat: TSMC este așteptată să furnizeze în continuare peste 90% din procesoarele Apple, iar acest lucru „nu se va schimba prea curând”, potrivit articolului. Contextul invocat este unul geopolitic și de politică industrială. Publicația amintește presiunea de a diversifica față de TSMC, pe fondul concentrării producției acesteia în Taiwan (60% din producție, conform textului), și menționează discuții la nivel înalt între SUA și China privind modul în care SUA privesc Taiwanul. În paralel, Apple ar fi sub presiune internă în SUA pentru a aduce mai multă producție și asamblare „acasă”. În acest cadru, o comandă către Intel — companie americană — ar putea funcționa ca un semnal politic, fără să afecteze semnificativ lanțul principal de aprovizionare. Implicații pentru Intel și ce rămâne incert AppleInsider mai susține că administrația Trump ar fi preluat o participație de 10% pentru a sprijini Intel și că ulterior ar fi existat demersuri pentru atragerea de investiții directe din partea companiilor americane, inclusiv Apple. Aceste elemente țin de contextul politic descris de publicație; articolul nu oferă detalii independente despre termeni contractuali sau volume ferme. Pentru piață, semnalul principal este că, dacă testele din 2026 se confirmă, Intel ar putea deveni un furnizor secundar pentru o parte din cipurile Apple — în special generații mai vechi — începând cu 2027, în timp ce TSMC rămâne furnizorul dominant. [...]
