Știri
Știri din categoria Tehnologie
TSMC împinge procesoarele de smartphone spre pragul de 5 GHz, ceea ce poate crește presiunea pe răcire și consum în telefoanele „flagship” din 2026, potrivit Mobilissimo. Informațiile din piață indică faptul că cipurile mobile fabricate pe tehnologii avansate ale TSMC ar urma să atingă frecvențe de până la 5 GHz, o premieră pentru acest segment.
Miza operațională pentru producătorii de telefoane nu este doar „mai multă viteză”, ci menținerea performanței în utilizare reală fără supraîncălzire și fără scăderi bruște de frecvență (throttling – reducerea automată a performanței când crește temperatura). Pe măsură ce frecvențele urcă, cresc și cerințele pentru soluții termice mai bune și optimizări software care să țină sub control consumul.
În ecuație apar în primul rând Qualcomm, MediaTek și Apple, descriși ca principalii beneficiari ai avansului TSMC. Materialul notează că noile procese de fabricație ar permite frecvențe mai ridicate, consum mai bine controlat și temperaturi mai ușor de gestionat, ceea ce ar putea aduce câștiguri în sarcini single-core, multitasking și gaming.
Ca repere din generația actuală și următoarea, Mobilissimo menționează:
Publicația atrage atenția că frecvențele mai mari nu rezolvă totul, pentru că vin la pachet cu provocări de temperatură, throttling și consum. În consecință, producătorii ar investi în camere de vapori mai mari (elemente de răcire care ajută la disiparea căldurii), sisteme termice mai eficiente și optimizări software pentru a menține performanța pe termen lung.
În același timp, Huawei rămâne constrânsă de sancțiunile comerciale impuse de SUA, care au blocat colaborarea cu TSMC, fiind nevoită să se bazeze pe SMIC. Mobilissimo susține că, din acest motiv, seria Kirin nu a mai ținut pasul cu rivalii, iar cel mai nou cip menționat, Kirin 9030 Pro, „nu ar fi trecut” de 3 GHz, mult sub nivelul soluțiilor premium așteptate de la concurență.
Materialul Mobilissimo are ca sursă inițială Wccftech.
Recomandate
TSMC își propune producție sub 1 nm în 2029, iar Apple ar putea fi primul beneficiar, dar cu riscuri de cost și randament , potrivit Notebookcheck . Miza pentru piață nu este doar un nou salt tehnologic, ci și presiunea pe prețurile viitoarelor MacBook și iPhone, într-un context în care trecerile la noduri de fabricație mai avansate tind să vină cu cheltuieli mai mari și producție inițială mai dificilă. Planul este extras dintr-un raport DigiTimes citat de publicație: TSMC ar urma să înceapă producția de probă (trial production) pentru un proces „sub 1 nm” în 2029, după ce în 2028 este programată producția de masă pentru nodul de 1,4 nm (A14). Pentru A14, materialul menționează o creștere de 30% a eficienței energetice și a performanței. Ce înseamnă pentru Apple: acces prioritar, dar scump Notebookcheck notează că Apple este văzută drept principalul candidat să adopte primele aceste noduri „de vârf”, inclusiv pentru MacBook și iPhone, chiar dacă apar provocări legate de randament (procentul de cipuri bune obținute din producție) și costuri. În același timp, publicația sugerează că Apple ar putea plăti un „premium” semnificativ și și-ar putea folosi scala pentru a obține exclusivitate pe astfel de cipuri. Materialul leagă această dinamică și de presiunea din piață: cererea pentru aplicații de inteligență artificială crește, iar unii producători de smartphone-uri s-ar putea confrunta cu „retrogradări” ale platformelor hardware din cauza dificultăților de randament la 2 nm. Capacitate și infrastructură: ținta inițială, 5.000 de wafer-e pe lună Pentru atingerea pragului sub 1 nm, TSMC ar urma să folosească facilități din Tainan , inclusiv unitatea A10 și fabricile P1–P4, cu o țintă inițială de 5.000 de wafer-e pe lună, conform informațiilor preluate din raportul DigiTimes. Ce poate întârzia calendarul Notebookcheck avertizează că drumul către sub 1 nm rămâne plin de dificultăți tehnice, iar TSMC trebuie mai întâi să stabilizeze procesele de 1,4 nm și 1,6 nm (A16) înainte ca „visul” sub 1 nm să devină realist pentru utilizatorii de MacBook (și iPhone). În lipsa unor confirmări oficiale privind produse concrete, termenul „încă din 2029” rămâne condiționat de maturizarea tehnologiei și de capacitatea TSMC de a controla costurile și randamentele în producția timpurie. [...]
Apple testează un comutator rapid de „anulare/refacere” pentru editarea ecranului principal în iOS 27 , o schimbare mică, dar cu impact operațional direct pentru utilizatorii care își reorganizează frecvent pictogramele și widgeturile, potrivit IT之家 , care citează newsletterul „Power On” al jurnalistului Bloomberg Mark Gurman . Funcția ar urma să fie integrată în meniul existent care apare la apăsare lungă pe ecranul principal. În prezent, în colțul stânga-sus apare un „balon” cu patru opțiuni: adăugare widgeturi, personalizare, editare fundal și editare pagini. Conform informațiilor atribuite lui Gurman, Apple plănuiește să adauge aici două butoane noi: „Anulare” și „Refacere”, pentru a permite revenirea rapidă asupra modificărilor sau restaurarea lor. De ce contează: reduce fricțiunea în personalizare Miza practică este simplificarea procesului de ajustare a layout-ului: dacă un utilizator nu este mulțumit de o modificare, ar putea reveni imediat; dacă a șters sau a mutat greșit un element, ar putea reface acțiunea „dintr-un buton”. Publicația notează că nu este încă limpede cât de departe în timp va putea merge istoricul pentru anulare/refacere. Context: iOS 27, axat pe stabilitate și optimizări În același material se menționează că, din zvonurile de până acum, iOS 27 ar urma să fie concentrat în principal pe performanță și stabilitate, cu un set mai limitat de funcții noi, în afara promisiunilor Apple legate de inteligență artificială. Pe lângă comutatorul de „anulare/refacere”, iOS 27 ar mai include un glisor pentru reglarea efectului „sticlă lichidă”, care ar permite ajustări mai fine decât opțiunile actuale (transparență și ton deschis). Totodată, accentul pe performanță și stabilitate „probabil” ar putea aduce și îmbunătățiri de autonomie, potrivit sursei. [...]
iOS 27 ar putea introduce butoane de „undo/redo” pe ecranul principal, o schimbare mică, dar cu impact operațional direct pentru utilizatorii care își reorganizează frecvent iconițele și widgeturile , potrivit 9to5Mac , care citează informații din newsletterul „Power On” al jurnalistului Mark Gurman (Bloomberg). Funcția ar urma să apară în meniul de personalizare accesat prin apăsare lungă pe ecranul principal, acolo unde există deja opțiuni precum adăugarea de widgeturi, schimbarea temei iconițelor sau editarea paginilor. Ideea este simplă: utilizatorul poate reveni rapid asupra unei modificări făcute din greșeală sau poate reface o schimbare anulată, fără să rearanjeze manual totul. Ce se schimbă, concret, în modul de personalizare Conform descrierii din raport, Apple testează adăugarea a două butoane în același „bule” de opțiuni din colțul stânga-sus al ecranului principal: „Undo” (anulare) pentru a reveni la starea anterioară după o modificare de aranjare; „Redo” (refacere) pentru a reaplica o modificare anulată. Publicația notează că nu este clar „cât de departe” va merge istoricul de anulare/refacere (câte acțiuni pot fi întoarse), dar utilitatea ar fi în special pentru ajustări rapide, făcute în serie, ale layoutului. Context: iOS 27, mai degrabă despre stabilitate decât despre funcții noi În același material, 9to5Mac plasează această noutate în contextul zvonurilor potrivit cărora iOS 27 ar urma să fie o versiune concentrată în principal pe stabilitate și performanță, cu puține funcții noi „majore”, dincolo de zona de inteligență artificială pe care Apple ar încerca să o livreze. Separat de „undo/redo”, este menționată și o altă ajustare de interfață: un nou cursor „Liquid Glass”, care ar permite reglarea aspectului acestui efect vizual dincolo de opțiunile actuale „Clear” și „Tinted”. Totodată, accentul pe calitate ar putea aduce și autonomie mai bună a bateriei, însă formularea rămâne la nivel de așteptare, nu de confirmare. Ce urmează Potrivit articolului, WWDC 2026 este la mai puțin de două luni distanță, evenimentul la care Apple ar urma să prezinte noua generație de sisteme de operare, inclusiv iOS 27. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca testări/planuri, deci funcțiile pot suferi modificări sau pot să nu ajungă în versiunea finală. [...]
Samsung își retrage treptat capacitatea de producție pentru LPDDR4, ceea ce forțează o migrare accelerată către LPDDR5 pentru producătorii care încă folosesc acest tip de memorie în dispozitive mai ieftine, potrivit Notebookcheck . Publicația scrie că grupul ar urma să închidă producția de module LPDDR4 până la finalul lui 2026, pe fondul cererii ridicate pentru memorii cu consum redus, mai noi. Conform materialului, informația vine din presa sud-coreeană The Elec, care susține că Samsung a început deja reducerea producției și a oprit preluarea de comenzi noi pentru LPDDR4 și LPDDR4X. Liniile existente ar putea fi modernizate pentru LPDDR5, pentru a răspunde cererii „foarte mari” pentru acest segment. Impact operațional: presiune pe lanțul de aprovizionare pentru produse „entry-level” Închiderea liniilor LPDDR4/LPDDR4X ar crea dificultăți pentru o plajă largă de producători (OEM), deoarece memoria LPDDR4X este folosită încă în sisteme pe cip (SoC) din zona de buget. Notebookcheck notează că astfel de module sunt utilizate de Qualcomm, MediaTek și chiar Samsung Electronics pe platforme mai accesibile. Totodată, LPDDR4/4X apare și în: calculatoare pe o singură placă (single-board computers), dispozitive IoT (internetul lucrurilor), console portabile de gaming ieftine. Pentru aceste categorii, opțiunile devin fie trecerea la LPDDR5, fie găsirea unor furnizori alternativi, precum SK Hynix și Micron, menționați în articol. De ce se închide LPDDR4: standard vechi, iar LPDDR6 intră în ecuație LPDDR4 are circa 10 ani pe piață și a rămas relevantă mai ales datorită cererii, mai scrie publicația. Între timp, specificațiile LPDDR6 au fost ratificate de JEDEC (organismul de standardizare pentru memorii), ceea ce ar urma să împingă produsele de vârf ale unor jucători precum Apple și Qualcomm către noul standard. În acest scenariu, LPDDR5 ar deveni soluția „implicită” pentru produse non-flagship. Cine ar putea umple golul: producători chinezi, inclusiv CXMT Notebookcheck menționează că producători chinezi de memorii, precum CXMT, ar putea acoperi o parte din cererea rămasă pentru LPDDR4. Publicația citează și un alt raport, de la ETNews, potrivit căruia CXMT ar fi colaborat cu GigaDevice (companie „fabless”, adică proiectează cipuri fără să dețină fabrici) pentru a furniza LPDDR4X, DDR4 și chiar DDR3 către companii care încă au nevoie de aceste generații. În paralel, articolul amintește că cererea pentru DDR5 este în creștere, ceea ce îi determină pe unii consumatori să caute alternative mai vechi, iar AMD continuă să mențină platforma AM4 bazată pe DDR4. [...]
Scurgerile despre iPhone-ul pliabil indică un posibil compromis: subțirime extremă, MagSafe mutat în husă , ceea ce ar schimba direct modul în care Apple ar putea monetiza accesoriile pentru un model nou, potrivit Notebookcheck . Imagini cu huse pentru un viitor iPhone pliabil – numit în material „iPhone Ultra” sau „iPhone Fold” – sugerează un design tip „carte”, mai lat, similar cu formatul unor pliabile deja existente pe piață. În același timp, apar semne de întrebare legate de compatibilitatea MagSafe (sistemul Apple de prindere magnetică pentru încărcare și accesorii): unitățile „dummy” (machete folosite pentru testarea dimensiunilor) ar fi fost surprinse fără inelele magnetice vizibile, în timp ce husele terțe includ magneți integrați. De ce contează: MagSafe ar putea deveni o funcție „din husă”, nu din telefon Notebookcheck notează că machetele recente ale pliabilului ar fi „remarcabil de subțiri”, cu o grosime raportată de 4,5 mm atunci când dispozitivul este desfăcut. Absența magneților pe aceste unități, în contrast cu prezența lor în huse, alimentează două scenarii: Apple ar putea renunța la magneții interni pentru a atinge grosimea foarte mică, „externalizând” MagSafe către husă; sau MagSafe rămâne în telefon, iar machetele nu reflectă încă versiunea finală (inclusiv elemente de branding/finisaj). Pentru utilizatori, diferența este practică: dacă MagSafe nu e în telefon, încărcarea magnetică și accesoriile compatibile ar depinde de o husă. Pentru ecosistemul de accesorii, ar însemna o presiune mai mare pe producătorii de huse (și, potențial, o oportunitate comercială suplimentară pentru Apple și parteneri). Context: precedentul iPhone 16e și revenirea ulterioară a magneților Publicația amintește că cel mai recent iPhone care a renunțat la MagSafe a fost iPhone 16e (2025), însă Apple ar fi revenit ulterior asupra deciziei, readucând magneții pe iPhone 17e. Ce se mai știe din scurgeri despre iPhone Ultra/Fold Materialul listează, ca informații vehiculate, câteva caracteristici atribuite viitorului pliabil: ecran extern de 5,5 inci și ecran intern OLED de 7,8 inci, descris ca „aproape fără cută”; cip Apple A20 Pro (proces de fabricație de 2 nm); Touch ID integrat în butonul de pornire; baterie estimată la ~5.000–5.400 mAh, cu încărcare de 30W+; lansare așteptată spre finalul lui 2026, cu mențiunea că unele raportări indică posibil și o lansare în decembrie. Notebookcheck precizează că imaginile provin din scurgeri atribuite contului MajinBuo, iar interpretarea privind MagSafe rămâne, deocamdată, o deducție pe baza diferențelor dintre machete și huse. [...]
Eșecul de pe a treia misiune New Glenn ridică semne de întrebare asupra fiabilității rachetei Blue Origin pentru contracte comerciale și, potențial, pentru ambițiile NASA , după ce un satelit al clientului AST SpaceMobile a fost plasat pe o orbită mai joasă decât era planificat, potrivit TechCrunch . AST SpaceMobile a transmis că treapta superioară a rachetei a inserat satelitul de comunicații BlueBird 7 pe o orbită „mai joasă decât era planificat”. Satelitul s-a separat cu succes de rachetă și a pornit, însă altitudinea este prea mică „pentru a susține operațiunile”, astfel că va trebui deorbitat, urmând să ardă în atmosfera Pământului. Din perspectiva clientului, pierderea este atenuată financiar: AST SpaceMobile spune că valoarea satelitului este acoperită de polița de asigurare. Compania mai precizează că are sateliți BlueBird succesivi care ar urma să fie finalizați în aproximativ o lună și că, având contracte cu mai mulți furnizori de lansare, se așteaptă să poată trimite în spațiu încă 45 de sateliți până la finalul lui 2026. Ce s-a întâmplat la lansare Lansarea de duminică a început fără probleme vizibile: New Glenn a decolat la 7:35 dimineața, ora locală, de la Cape Canaveral, Florida. A fost prima reutilizare a unui booster (treapta inferioară) New Glenn, același care zburase la a doua misiune. La circa 10 minute după decolare, boosterul a revenit și a aterizat pe o navă-dronă în ocean, similar cu misiunea din noiembrie. La aproximativ două ore după lansare, Blue Origin a comunicat într-o postare proprie că treapta superioară a plasat satelitul AST SpaceMobile pe o „orbită în afara parametrilor nominali” („off-nominal orbit”). Compania nu a oferit ulterior detalii suplimentare, iar, potrivit publicației, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează pentru Blue Origin Publicația notează că acesta este primul eșec major al programului New Glenn, care a avut primul zbor în ianuarie 2025, după peste un deceniu de dezvoltare. Totodată, a fost a doua misiune în care New Glenn a transportat un payload (încărcătură) al unui client, după ce în noiembrie lansase pentru NASA două nave spațiale cu destinația Marte. Miza depășește zona comercială pe termen scurt: Blue Origin încearcă să devină unul dintre principalii furnizori de lansări pentru misiunile Artemis ale NASA, iar TechCrunch arată că agenția spațială și administrația Trump au pus presiune pe Blue Origin și SpaceX pentru a putea trimite landere pe Lună până la finalul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, înainte de pașii următori către revenirea oamenilor pe suprafața lunară. În paralel, Blue Origin a finalizat recent testele primei versiuni a propriului lander lunar, pe care compania ar urma să încerce să îl lanseze cândva în acest an, fără echipaj. Blue Origin sugerase anul trecut că ia în calcul ca landerul să zboare chiar pe a treia misiune New Glenn, dar a ales în final să lanseze satelitul AST SpaceMobile. Context: comparația cu SpaceX TechCrunch subliniază că Blue Origin a decis să înceapă lansările comerciale relativ devreme în program, în timp ce SpaceX a folosit în ultimii ani versiuni de test ale Starship cu încărcături „dummy” (fictive) pentru a rezolva problemele tehnice. Publicația amintește însă că și SpaceX a avut pierderi de payload mai târziu în viața programului Falcon 9: o explozie în zbor în 2015 și o explozie pe rampa de lansare în 2016, care a dus la pierderea unui satelit de internet al Meta. În acest moment, detaliile tehnice despre cauza exactă a „orbitei greșite” nu sunt publice, iar impactul asupra calendarului New Glenn și asupra evaluărilor de fiabilitate va depinde de investigația și de măsurile corective pe care Blue Origin le va comunica ulterior. [...]
