SUA interzice dronele DJI, lider mondial, fără a avea o alternativă viabilă de producție

Interdicția SUA asupra noilor drone DJI a creat un blocaj de aprovizionare pe care industria americană nu îl poate acoperi rapid, din cauza dependenței de componente-cheie fabricate în China, potrivit The Next Web . În decembrie 2025, Federal Communications Commission (FCC) a blocat practic importul și vânzarea noilor modele DJI, după ce o agenție americană de securitate națională nu a finalizat până la 23 decembrie 2025 evaluarea cerută de National Defence Authorisation Act (NDAA) pe 2025. Consecința automată a fost includerea DJI pe „Covered List” a FCC, ceea ce împiedică noile produse să obțină autorizarea radio necesară pentru a fi importate și vândute în SUA. Dronele DJI deja aflate în țară rămân legale la zbor; nu a fost emis un ordin de consemnare la sol și nici nu există o dezactivare de la distanță. De ce nu se poate înlocui rapid DJI Problema centrală nu este doar capacitatea de asamblare în SUA, ci lanțul de aprovizionare pentru componentele care determină performanța și costul. Conform articolului, China domină: aproximativ 60% din mineritul global de pământuri rare și 90% din procesarea lor; 90% din magneții permanenți neodim-fier-bor (NdFeB) folosiți în motoarele dronelor; aproximativ 99% din producția de celule pentru bateriile litiu-ion utilizate în dronele de consum și comerciale. Motoarele și bateriile sunt prezentate drept cele mai critice două componente pentru performanța unei drone, iar ambele provin covârșitor din fabrici chineze. În acest context, interdicția asupra produsului finit (DJI) nu elimină dependența de componente. Efectul economic: piață rămasă fără lider și diferențe mari de preț DJI controla aproximativ 80% din piața americană de drone de consum și comerciale, iar închiderea „conductei” pentru modele noi, accesorii și componente lasă un gol dificil de acoperit la același nivel de preț și performanță. The Next Web dă câteva repere de preț: DJI Mini 4 Pro: aproximativ 760 dolari (aprox. 3.500 lei); alternative americane comparabile pentru consumatori: „de câteva ori” mai scumpe; platforme americane pentru zona enterprise și siguranță publică ( Skydio , Freefly Systems): 10.000–30.000 dolari (aprox. 46.000–138.000 lei), față de 2.000–5.000 dolari (aprox. 9.200–23.000 lei) pentru echivalente DJI. Publicația susține că diferența nu ar fi rezultatul dumpingului sau al subvențiilor, ci al scării de producție: DJI produce milioane de unități anual într-un lanț integrat vertical în Shenzhen, în timp ce Skydio produce mii. Separat, DJI afirmă că 25 de produse noi planificate pentru piața SUA în 2026 sunt „înghețate”, ceea ce ar echivala cu circa 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) venituri pierdute. Compania a dat în judecată FCC în februarie 2026, iar litigiul este în desfășurare. Răspunsul industriei: investiția Skydio și limitele ei Skydio, descrisă drept cel mai mare producător american de drone, a anunțat la final de aprilie o investiție de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei) pe cinci ani pentru extinderea producției în SUA. Planul include: o fabrică de cinci ori mai mare decât unitatea actuală; peste 2.000 de locuri de muncă directe și 3.000 la furnizori; inițiativa „SkyForge”, pentru construirea unui lanț intern de componente și reducerea dependenței de China; peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) direcționați către furnizori din SUA (estimare a companiei, conform articolului). Skydio nu a comunicat locația noii fabrici, dar a indicat că majoritatea noilor joburi vor fi în California. În paralel, Departamentul Apărării are o listă „Blue UAS Cleared List” pentru drone aprobate la utilizare guvernamentală, iar FCC a acordat scutiri temporare până în ianuarie 2027 pentru drone care respectă standarde „Buy American” de minimum 65% conținut fabricat în SUA, calculat ca pondere din cost. Aceste măsuri creează o piață protejată în achizițiile publice, însă nu rezolvă segmentul de consum și comercial, unde lipsa DJI rămâne greu de compensat la același preț. Orizontul de timp: ani până la o alternativă la scară Materialul indică termene tipice de construcție pentru infrastructura industrială necesară: facilități de procesare a pământurilor rare: 3–5 ani; fabrici de celule de baterii: 2–4 ani. În plus, liniile de producție pentru magneți cer echipamente specializate și expertiză metalurgică concentrată în mai puțin de o duzină de facilități la nivel global, majoritatea în China sau Japonia. Concluzia este că, și dacă investițiile americane anunțate merg conform planului, lanțul intern nu ar ajunge la scara necesară pentru o industrie competitivă de drone de consum înainte de finalul deceniului. În acest interval, paradoxul descris de publicație este că dronele „fabricate în America” pot respecta pragul de 65% conținut american ca pondere din cost, dar să rămână dependente de magneți, celule de baterii și componente de motor din China pentru restul. [...]