Știri
Știri din categoria Tehnologie
Sony ia în calcul o PS6 mai ieftină la producție printr-un compromis tehnic: o magistrală de memorie redusă, care ar putea tăia din costurile de materiale cu 60 de dolari (aprox. 270 lei), potrivit IT之家, care citează informații preluate de Wccftech și comentariile leakerului KeplerL2.
Într-o conferință cu investitorii de săptămâna trecută, Sony ar fi admis că nu a decis încă momentul lansării PS6, pe fondul unei penurii persistente în aprovizionarea cu memorie. În acest context, KeplerL2 susține că opțiunile reale de reducere a costurilor fără a afecta semnificativ performanța sunt limitate.
Potrivit lui KeplerL2, o configurație echilibrată pentru PS6 ar fi:
Discuția a pornit de la o propunere venită din comunitate (20 GB memorie și SSD de 500 GB), dar leakerul a respins ideea, argumentând că o reducere prea agresivă a specificațiilor ar diminua sensul unei console „next-gen”.
O parte dintre utilizatori au pus sub semnul întrebării dacă reducerea magistralei la 128-bit chiar aduce economii. KeplerL2 afirmă însă că, la prețurile actuale ale memoriei G7, această schimbare ar reduce costul de materiale cu 60 de dolari.
În plus, aceeași sursă susține că Sony ar putea:
Informațiile rămân la nivel de scenariu discutat de un leaker și nu reprezintă o confirmare oficială a specificațiilor PS6 sau a calendarului de lansare.
Recomandate
O scurgere sugerează că o consolă portabilă PS6 ar putea trece de 600 de dolari , pe fondul scumpirii memoriei LPDDR, folosită tot mai mult în produse pentru centre de date, potrivit IT之家 . Informația este atribuită unui utilizator cunoscut ca KeplerL2, care a postat pe forumul NeoGAF . Dincolo de zvonul despre un produs neanunțat oficial, miza este una de costuri: sursa afirmă că prețul memoriei LPDDR a „explodat”, iar această presiune ar putea împinge prețul unei eventuale console portabile PlayStation 6 peste pragul de 600 de dolari (aprox. 2.760 lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). Totuși, în aceeași discuție, KeplerL2 ar fi nuanțat ideea, răspunzând unei întrebări a utilizatorilor că o etichetă de 600 de dolari „în acest moment nu este posibilă”, tocmai din cauza scumpirii LPDDR și a cererii venite din zona centrelor de date. De ce contează: memoria devine factorul care poate dicta prețul Potrivit informațiilor citate, presiunea pe lanțul de aprovizionare nu se limitează la memorie, ci include și stocarea, iar combinația ar fi contribuit deja la scumpirea consolelor portabile de gaming de tip PC. Sursa mai susține că lipsa de memorie și stocare a împins prețurile pentru dispozitivele portabile de gaming cu performanțe ridicate la peste 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei), ceea ce arată cât de repede se poate muta piața atunci când componentele-cheie se scumpesc. Ce se știe și ce rămâne incert IT之家 notează că ar fi vorba despre o „PlayStation 6” în variantă portabilă, menționată speculativ ca PS6 Portable sau PS6 Handheld. Nu există, în material, o confirmare din partea Sony și nici detalii despre calendar, specificații sau poziționare comercială, astfel că informația trebuie tratată ca zvon din surse neoficiale. [...]
Sony a confirmat lansarea globală a Xperia 10 VIII pe 25 august , iar o apariție timpurie în testele Geekbench sugerează că noul model de clasă medie ar putea veni cu un salt limitat de performanță față de generația anterioară, potrivit Notebookcheck . Pentru piață, miza este dacă Sony își poate păstra competitivitatea în segmentul mid-range fără o schimbare majoră de platformă hardware. Ce indică scurgerea: același cip ca la Xperia 10 VII și 8 GB RAM Publicația notează că un dispozitiv cu numărul de model XQ-GH54 a apărut în Geekbench, iar listarea indică folosirea aceluiași cip ca la Xperia 10 VII. Deși platforma de benchmark afișează „Snapdragon 6 Gen 3”, identificatorul „QTI SM6475” ar corespunde, conform sursei, codului de piesă Qualcomm pentru cipul din Xperia 10 VII. În aceeași listare, Xperia 10 VIII apare cu 8 GB de memorie RAM. Context: indicii anterioare din zona de reglementare Notebookcheck amintește că, luna trecută, Federal Communications Commission (FCC) din SUA a indicat existența unui nou smartphone Sony, ca model complementar pentru Xperia 1 VIII. Documentele FCC ar fi inclus în principal informații despre încărcare și câteva detalii limitate despre dispozitiv. O scurgere anterioară ar fi asociat Xperia 10 VIII cu trei variante de model: XQ-GH44, XQ-GH54 și XQ-GH74, iar acum a apărut în Geekbench varianta din mijloc (XQ-GH54). Când are loc lansarea și ce rămâne necunoscut Sony va lansa oficial noul Xperia 10 pe 25 august, la ora 02:00 UTC (05:00, ora României), conform informațiilor citate de sursă. Deocamdată, rămân neconfirmate: prețul; disponibilitatea pe piețe; restul specificațiilor hardware; dacă Xperia 10 VIII păstrează designul generației precedente. [...]
Tesla a tras pe dreapta Solar Roof din cauza costurilor și a instalării dificile , iar paginile dedicate produsului redirecționează acum către oferta standard de panouri solare, potrivit Mobilissimo . Practic, compania renunță la varianta „acoperișul e panoul”, dar păstrează linia de business pe energie solară prin panouri convenționale și Powerwall . Modelul Solar Roof a fost prezentat în 2016 ca o alternativă estetică la panourile montate peste acoperiș: țigle cu celule fotovoltaice integrate, care transformau învelitoarea într-un generator de energie. Proiectul a ajuns la precomandă în 2017, însă, la aproape un deceniu distanță, promisiunea nu s-a tradus într-o implementare la scară mare. De ce nu a funcționat economic: producție proprie și ritm mult sub ținte Un indicator al decalajului dintre plan și execuție este ritmul instalărilor. Tesla ajunsese să vorbească despre 1.000 de instalări pe săptămână , însă în 2022 ritmul raportat era de 20–40 de acoperișuri pe săptămână . Diferența, notează publicația, reflectă dificultatea de a standardiza un produs care cere componente și procese de producție proprii, spre deosebire de panourile fotovoltaice clasice, unde lanțul de aprovizionare și instalarea sunt mult mai mature. Costul total și problemele tehnice au erodat cererea Pe partea de preț, au existat clienți care au raportat oferte de până la 200.000 de dolari (aprox. 899.000 de lei) pentru instalare, ceea ce a făcut greu de susținut „ecuația economică” a produsului, chiar dacă era gândit ca alternativă la combinația dintre un acoperiș nou și panouri separate. În plus, au fost raportate și probleme tehnice: componente deformate de căldură, strat suport afectat și sisteme care produceau mai puțină energie decât estimările inițiale. Materialul explică și un posibil mecanism: eficiența fotovoltaicelor scade la temperaturi mai ridicate, iar un acoperiș integrat are, de regulă, un spațiu de ventilație mai mic decât panourile montate deasupra învelitorii. Ce rămâne în ofertă Dispariția Solar Roof nu înseamnă ieșirea Tesla din zona solară. Compania continuă să promoveze panourile fotovoltaice convenționale și Powerwall , iar vechile pagini Solar Roof trimit acum către această ofertă, potrivit informațiilor citate în articol (inclusiv TechCrunch și Electrek). [...]
Epic Games contestă în Brazilia modul în care Apple aplică acordul antitrust pentru App Store , susținând că implementarea ar ridica bariere care fac neviabile, în practică, magazinele alternative de aplicații. Potrivit 9to5Mac , Apple are termen până luni să răspundă unei plângeri depuse de Epic la CADE , autoritatea antitrust din Brazilia. Context: acordul cu CADE și ce a promis Apple Cu două luni în urmă, Apple a anunțat schimbări pentru dezvoltatorii din Brazilia, permițând distribuția aplicațiilor prin magazine alternative și utilizarea unor metode de plată din afara sistemului Apple de achiziții în aplicație (IAP). Măsurile au venit în urma unei înțelegeri care a închis o investigație antitrust începută după o plângere depusă de MercadoLibre, grup de comerț electronic din America Latină. În același pachet, Apple a introdus și o structură nouă de comisioane, inclusiv o „Core Technology Commission” de 5% pentru bunuri și servicii digitale vândute prin aplicații distribuite în afara App Store. Ce reclamă Epic: „bariere” și interpretări restrictive Conform relatărilor O Globo , preluate de MacMagazine , Epic acuză Apple că ar crea „bariere structurale, tehnice și de acces” care subminează distribuția alternativă. Printre punctele invocate de Epic: acordul cu CADE ar acoperi „în mod clar” și iPadOS, nu doar iOS, în timp ce termenii noi ar fi aplicați doar pentru aplicațiile iOS; existența unor materiale de avertizare („scare sheets”) care ar descuraja utilizatorii să instaleze aplicații din afara App Store; procesul de instalare ar necesita nouă pași în Brazilia, față de șase pași în implementarea actuală din Europa. Epic mai susține, potrivit O Globo, că în Europa procesul inițial ar fi avut 15 pași, iar după ce Apple a fost obligată să îl reducă la șase, „ratele de abandon ale descărcării au scăzut de la 65% la 25%”. Miza de reglementare: cât de „funcțională” e alternativa la App Store Plângerea ridică o problemă tipică în dosarele antitrust din ecosisteme digitale: nu doar dacă există formal o opțiune alternativă, ci dacă aceasta este utilizabilă fără fricțiuni care îi reduc drastic adopția. Epic mai reclamă că cerințele de raportare impuse de Apple ar depăși ce este necesar pentru calculul taxelor și ar permite companiei „să monitorizeze modelele de business ale competitorilor”, potrivit aceleiași relatări. CADE i-a acordat Apple termen până luni pentru a depune răspunsul, iar Apple nu a comentat public cazul, notează 9to5Mac. [...]
Saab își leagă viitoarea „dronă de luptă” de costuri mai mici decât Gripen , mizând pe un aparat supersonic cu semnătură redusă care ar putea intra în serviciu din anii 2030, dacă va primi finanțare guvernamentală, potrivit TWZ . Compania suedeză a prezentat o machetă la scară reală a unei versiuni operaționale, denumită „A3”, în cadrul programului Autonomous Collaborative Platform (ACP). Mesajul central pentru potențialii clienți este unul economic și operațional: un „loyal wingman” (dronă care operează în echipă cu un avion cu pilot) mai avansat decât conceptele similare aflate în testare în SUA, dar cu un cost de utilizare semnificativ mai mic decât un avion de vânătoare cu pilot. Ce promite Saab: performanță ridicată, dar cu o ecuație de cost diferită Șeful unității Advanced Programs din Saab, Peter Nilsson, a indicat că costul pe ciclul de viață (operare și mentenanță pe durata utilizării) al ACP ar putea fi „în jur de o treime” din cel al Gripen, deși costul de achiziție nu ar coborî la același nivel. În scenariul în care clientul cere „supraviețuire de nivel înalt” (capabilități care cresc șansele de a opera în spațiu aerian puternic apărat), Nilsson a sugerat că o forță aeriană ar putea opera două-trei drone ACP la fiecare Gripen , nu „unu la zece”. Publicația notează și un reper de piață: rapoarte din surse deschise plasează costul „flyaway” (costul aparatului, fără o parte din infrastructură și pachete de suport) pentru Gripen E la aproximativ 70–80 milioane dolari (aprox. 315–360 milioane lei). Pe această bază, Nilsson a avansat ideea că un ACP ar putea ajunge la circa jumătate din costul unui Gripen , însă prețul final ar depinde de nivelul de capabilități cerut de client. Cum ar arăta programul: demonstratoare până în 2030, decizie politică după Saab lucrează deja la două demonstratoare fără pilot, A1 și A2, finanțate de Ministerul Apărării din Suedia. A1 ar urma să zboare în următoarele 15 luni, într-un calendar pe care Nilsson l-a descris drept „destul de provocator”, după ce ministerul a cerut trecerea „de la concept la primul zbor în 36 de luni”. Ambele demonstratoare folosesc motorul GE Aerospace F414 (același tip utilizat pe Gripen E/F), ales pentru disponibilitate și pentru experiența acumulată de Saab. Compania ia în calcul și alte opțiuni de propulsie pentru A3, dar subliniază avantajul „comunalității” (piese și proceduri comune) dacă Suedia ar cumpăra ACP: schimbarea motorului și mentenanța în baze îndepărtate ar rămâne în logica operațională asociată Gripen. Saab are contract până în 2030 pentru A1 și A2, însă nu există încă un acord pentru un contract ulterior care să ducă la un prototip orientat spre producție, precum A3. Nilsson a spus că, în lipsa unui client, investițiile interne au o limită: compania „are nevoie de un client care să intre în proiect”. Miza operațională: misiuni cu risc ridicat și rol de „multiplicator” pentru Gripen Conform planului prezentat, ACP ar fi gândit pentru misiuni „cu risc ridicat în spațiu aerian puternic apărat”, inclusiv luptă aer-aer, război electronic, suprimarea apărării antiaeriene și lovituri de precizie la distanță. Saab vede Gripen E în rol de „comandant tactic de misiune” pentru una sau mai multe drone ACP, în cooperare cu aeronavele GlobalEye de avertizare timpurie și control (AEW&C) comandate de Suedia. În afara Suediei, compania susține că drona ar putea fi integrată și cu alte platforme cu pilot. Ce urmează: fereastră 2028–2030 pentru decizii și un posibil contract în jurul lui 2030 TWZ arată că Forțele Aeriene Suedeze cântăresc mai multe opțiuni pentru viitor: un succesor cu pilot pentru Gripen, renunțarea la avioane cu pilot sau aderarea la un program străin de generația a șasea. O decizie este așteptată, probabil, între 2028 și 2030. Pentru ACP, Saab estimează că, dacă Suedia „cumpără ideea”, un contract de dezvoltare ar putea veni în jurul lui 2030, cu zboruri ale A3 la începutul anilor 2030 și capacitate operațională inițială de la mijlocul anilor 2030. Până atunci, programul rămâne o propunere: demonstrațiile A1 și A2 trebuie să valideze tehnologiile, iar finanțarea guvernamentală va decide dacă „drona de luptă” trece de la concept la producție. [...]
Huawei susține că poate crește viteza de upload 5G cu peste 30% , printr-un pachet software numit SingleRAN 22.1 , deja folosit comercial în 23 de țări și 35 de locații, potrivit Mobilissimo . Miza operațională pentru operatori este dublă: rețelele trebuie să gestioneze un uplink (trafic dinspre utilizator spre rețea) tot mai solicitat de aplicații cu inteligență artificială, dar și să reducă consumul energetic al infrastructurii. Ce promite SingleRAN 22.1 pentru rețelele 5G Pachetul include mai multe componente, cu ținte diferite în performanță și utilizarea spectrului: GigaUplink : creștere de peste 30% a vitezei de upload per utilizator și o experiență de circa 20 Mbps în uplink, prin combinații precum FDD 8T8R, Massive MIMO și reducerea interferențelor. GigaBand : permite folosirea în comun a unor porțiuni de spectru FDD de către 4G și 5G . iBeam 3.0 : ar aduce peste 15% în plus la vitezele de download față de generațiile precedente. Mobilissimo notează că aceste rezultate sunt comunicate de producător , nu provin din teste independente. De ce upload-ul devine o constrângere reală Schimbarea vine din faptul că dispozitivele nu mai „consumă” doar date, ci trimit constant informație către cloud: video pentru asistenți multimodali, ochelari cu AI, camere conectate, cloud gaming sau conținut generat de utilizatori. În acest context, este citată o analiză Ericsson pe traficul a 55 de operatori în 2025: 43 aveau upload-ul în creștere mai rapidă decât download-ul, iar la 17 dintre ei ritmul de creștere era de peste 1,5 ori mai mare. Într-un scenariu de adopție medie, Ericsson estimează că traficul de uplink asociat acestei evoluții ar putea ajunge în 2031 la de trei ori nivelul din 2025. Optimizare cu AI și reducerea consumului, pe agenda operatorilor SingleRAN 22.1 include și mecanisme de alocare mai „inteligentă” a resurselor radio: IDEA : poate rezerva dinamic resurse radio pentru anumite servicii sau categorii de utilizatori. RANSpirit : folosește modele telecom și „digital twins” (replici digitale ale rețelei) pentru alocarea resurselor în funcție de intenția operatorului. În paralel, Huawei afirmă că un mecanism de „sleep” poate reduce energia folosită în rețelele comerciale cu peste 10% , cu revenirea din repaus la nivel de secunde — un indicator important la scară de rețea, unde funcționează permanent mii de stații radio. România: performanța tehnică nu rezolvă blocajul de acces în 5G Dincolo de promisiunile tehnice, Mobilissimo plasează tehnologia într-un context de reglementare și geopolitic: în UE, Comisia Europeană consideră din 2023 că Huawei și ZTE prezintă riscuri semnificativ mai mari decât alți furnizori 5G și a reiterat în 2026 recomandarea de excludere din infrastructura de conectivitate. Pentru România, situația este și mai directă: solicitarea Huawei pentru autorizarea utilizării echipamentelor sale în infrastructura 5G a fost respinsă în februarie 2024 , iar drumul către rețelele 5G locale rămâne dependent de o ecuație juridică și politică, nu doar de câștigurile de performanță anunțate. [...]
