Știri
Știri din categoria Tehnologie
Un PlayStation 6 care ar ajunge la peste 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei) riscă să frâneze creșterea bazei de utilizatori, iar o ieșire din această capcană ar putea veni dintr-o strategie cu dispozitive mai ieftine și jocuri rulate din cloud, potrivit unei analize publicate de Wccftech.
Ideea este susținută de Shawn Layden, fost președinte al PlayStation Worldwide Studios, care spune că discuția despre generația următoare a alunecat prea mult spre „mai mult ray tracing și mai mulți teraflopi” (o măsură a puterii de calcul), ceea ce împinge inevitabil costurile în sus. În acest context, Layden consideră că „adevărata inovație” ar fi, mai degrabă, să poți livra din nou o consolă la 300 de dolari (aprox. 1.400 lei), nu una la 1.200 de dolari (aprox. 5.500 lei).
„Pentru PlayStation 5 vorbim despre ray tracing și teraflopi. Iar discuția despre PlayStation 6 este și mai mult ray tracing și mai mulți teraflopi.”
Miza, dincolo de specificații, este una operațională și de piață: un preț de peste 1.000 de dolari ar veni la pachet cu o bază instalată („install base”) care „nu crește cum ar trebui”, în formularea lui Layden. El dă și un exemplu istoric: spre finalul ciclului PS2, consola ajunsese la 99 de dolari, ceea ce a accelerat extinderea numărului de utilizatori.
În lectura lui Layden, problema nu este că hardware-ul și sistemul de operare ar fi insuficiente, ci că industria riscă să urmărească o escaladare a puterii care nu mai este sustenabilă la prețuri de masă, mai ales într-un moment în care costurile componentelor cresc.
Analiza leagă această presiune de costuri de o posibilă schimbare de strategie: dacă devine dificil să construiești un sistem nou atractiv la 300 de dolari în 2027 și după, alternativa ar fi un pariu mai mare pe cloud gaming (jocuri rulate pe servere, transmise prin internet pe dispozitivul utilizatorului).
În acest scenariu, PlayStation Portal este prezentat ca un potențial „punct de intrare” mai ieftin în generația următoare, mai ales că dispozitivul a evoluat de la rolul inițial de remote play (redare la distanță de pe consolă) către funcții de cloud gaming. Wccftech mai notează că un brevet recent depus de Sony descrie o tehnologie bazată pe inteligență artificială menită să reducă constant latența (întârzierea dintre comandă și reacția din joc), un factor critic pentru experiența de cloud gaming.
Sony nu a comunicat oficial detalii despre PlayStation 6 sau despre o eventuală familie de sisteme (inclusiv un model portabil), astfel că direcția finală rămâne de văzut. În lipsa unor anunțuri, concluzia rămâne una de tendință: dacă prețurile componentelor continuă să împingă consolele spre praguri „premium”, diferențierea ar putea veni mai puțin din „mai multă putere” și mai mult din modele de acces mai ieftine, sprijinite de cloud.
Recomandate
Samsung a obținut prima aprobare de reglementare în India pentru Galaxy S27 , un pas care sugerează că lanțul de certificări și pregătirea pentru producție intră în linie dreaptă înaintea unei lansări așteptate la începutul lui 2027, potrivit Gizmochina . Modelul apărut în baza BIS (Bureau of Indian Standards) este SM-S952B/DS, iar sufixul „/DS” indică varianta cu două cartele SIM destinată unor piețe precum India. Este prima confirmare oficială, la nivel de autoritate de reglementare indiană, pentru un telefon din viitoarea familie Galaxy S27. Ce indică certificarea pentru calendarul de lansare În mod obișnuit, astfel de aprobări apar cu câteva luni înainte ca producția de masă să se accelereze. În această logică, apariția Galaxy S27 în BIS ar pune Samsung într-o poziție mai bună pentru a-și fixa aprovizionarea cu componente și logistica, în vederea unei ferestre de lansare „early 2027”, aliniată cu intervalul tradițional ianuarie–februarie pentru seria Galaxy S. Ce se știe (și ce nu) despre configurație Documentele BIS nu oferă, de regulă, detalii tehnice consistente, însă același număr de model a mai apărut în alte baze de date, notează publicația. O intrare anterioară NBD ar fi asociat SM-S952B cu: ecran de 6,3 inci; cip Exynos 2700 (dezvoltat intern de Samsung); 12 GB RAM; 256 GB stocare. Separat, certificări din China (autoritatea 3C) și UL Solutions ar indica încărcare pe fir de 25 W, o valoare descrisă ca „conservatoare” în linie cu modelele de bază recente din seria Galaxy S. Implicații pentru strategia de producție pe regiuni Informațiile se potrivesc cu abordarea Samsung de a folosi platforme hardware diferite în funcție de regiune, combinând cipuri Exynos și Snapdragon. În acest context, Exynos 2700 este așteptat să ajungă pe unele piețe din Asia și Europa. Deocamdată, certificarea BIS nu spune nimic despre camere, capacitatea bateriei, prețuri sau date exacte de disponibilitate. Semnalul principal rămâne unul operațional: modelul standard Galaxy S27 parcurge pașii de pre-lansare pentru India, iar în următoarele săptămâni ar putea apărea și listări pentru restul gamei, pe măsură ce Samsung se apropie de următorul eveniment Unpacked și de lansările regionale ulterioare. [...]
Elon Musk susține că o constelație de circa 100.000 de sateliți Starlink V4 ar putea „depăși cablurile submarine” , mizând pe redundanță și pe legături laser între sateliți, într-un moment în care riscurile de securitate pentru infrastructura fizică de internet revin în prim-plan, potrivit Wccftech . Miza, dincolo de ambiția tehnologică, este una operațională: construirea unei „coloane vertebrale” (backbone) redundante pentru internet în orbită joasă (LEO – Low Earth Orbit), mai greu de afectat „în masă” de actori ostili decât rețelele fizice de cabluri. Ce spune Musk despre Starlink V4: capacitate și „redundanță” la scară mare Într-o discuție de tip „fireside chat” cu Ron Baron, Elon Musk a descris sateliții Starlink V4 ca fiind un salt major față de generațiile anterioare, mai ales prin legăturile laser pe distanțe lungi (conexiuni optice între sateliți, folosite pentru transportul datelor fără a depinde permanent de stații la sol). Declarația redată de publicație indică o țintă de performanță pentru legăturile laser de „10 terabiți pe secundă” și intenția de a instala mai multe astfel de legături pe fiecare satelit. Ulterior, într-o postare pe X, Musk a adăugat că ar fi vorba de aproximativ 100 de lasere pe satelit, fiecare operând „peste 10 Tb/s”, iar o constelație de peste 100.000 de sateliți ar putea „depăși cablurile submarine”. „~100 lasere per satelit, fiecare operând peste 10 Tb/s, cu peste 100k sateliți ar trebui să poată depăși cablurile submarine.” Tot Musk argumentează și prin latență (întârzierea semnalului): viteza luminii în spațiu ar fi cu aproximativ 40% mai mare decât în cablu, iar traseul ar fi mai direct decât rutele cablurilor care ocolesc masele continentale. Comparația cu cablurile submarine și ce ar însemna, teoretic, o „înlocuire” Wccftech notează că, în logica calculelor prezentate, 100.000 de sateliți V4 ar ajunge la un debit cumulat „de ordinul” a 100 milioane Tb/s (echivalentul a 100.000 petabiți pe secundă). În paralel, publicația indică pentru rețeaua globală de cabluri submarine un total de circa 6,4 petabiți pe secundă. Pe această bază, articolul susține că „este posibil” ca o constelație V4 să poată înlocui rețeaua extinsă de cabluri submarine – o concluzie atribuită evaluării lui Musk. Materialul nu oferă însă un calendar, costuri, detalii de implementare sau limitări tehnice (de exemplu, acoperire, congestie, reglementare de spectru), astfel că afirmația rămâne, în forma prezentată, una de viziune și capacitate teoretică. De ce revine tema în actualitate: riscul fizic asupra cablurilor din zona Hormuz Componenta de securitate este accentuată de contextul regional: Wccftech scrie că Iranul ar fi amenințat explicit cablurile submarine în cazul unei noi escaladări cu SUA și/sau Israel. În acest cadru, publicația menționează observații recente privind nave „legate de Iran” care ar fi staționat deasupra unor cabluri submarine în Golful Oman, posibil pentru cartografierea traseelor sau pentru plasarea de mine marine. Un exemplu dat este nava „Celestial Sea”, care ar fi fost văzută în apropierea cablului 2Africa timp de peste patru ore pe 14 octombrie și, ulterior, în zona cablurilor Europe India Gateway și Transworld. Articolul mai notează că prin Strâmtoarea Hormuz trec până la șapte cabluri majore de internet. În acest context, mesajul central al lui Musk – redundanță în orbită ca alternativă la infrastructura fizică vulnerabilă – capătă relevanță operațională: nu doar „mai multă capacitate”, ci o rețea mai greu de întrerupt prin acțiuni punctuale asupra unor noduri critice. [...]
O investigație ridică semne de întrebare asupra controlului SUA la exportul de cipuri Nvidia către China , după ce două companii chineze aprobate să cumpere acceleratoare Nvidia H200 apar, în practică, greu de identificat la adresele declarate, potrivit Tom's Hardware . Investigația arată că adresele celor două firme duc la birouri goale, iar recepționerii clădirilor nu le cunoșteau. Informațiile provin dintr-un material al The New York Times , citat de publicația de tehnologie. De ce contează: riscul de „aprobare automată” a licențelor de export Cazul alimentează îngrijorarea că Departamentul Comerțului din SUA ar putea aproba licențe de export pentru GPU-uri (procesoare grafice folosite și la inteligență artificială) fără verificări suficient de riguroase privind legăturile cu entități asociate armatei chineze. Potrivit investigației citate, executivi ai celor două companii ar fi adesea conectați cu alte firme sancționate de Statele Unite pentru colaborare cu armata Chinei și pentru furnizarea de tehnologie avansată. Reacții și implicații pentru Nvidia și autorități În material este citată Liza Tobin, fost director pentru China în cadrul Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, care spune că are „multe îngrijorări” că nici Departamentul Comerțului, nici Nvidia nu fac verificările necesare pentru a se asigura că sunt respectați termenii licențelor. Dacă aceste suspiciuni se confirmă, miza este una de reglementare și control al exporturilor: licențele ar putea deveni o vulnerabilitate prin care tehnologia avansată ajunge, indirect, la furnizori militari sancționați, în pofida restricțiilor existente. [...]
iOS limitează sugestiile de tastare pentru cel puțin 100.000 de termeni , printr-o „listă gri” care blochează completarea automată și tastarea prin glisare pentru anumite cuvinte și expresii, potrivit TechRadar . Miza practică pentru utilizatori și companii este una operațională: Apple influențează, fără o setare explicită vizibilă, ce formule devin mai greu de introdus rapid în mesaje. Lista, descoperită de cercetătorul Derek Kauffman și relatată inițial de Reuters , ar fi fost verificată și de un inginer independent de securitate cibernetică. Conform informațiilor citate, ar exista „cel puțin 100.000” de intrări. Ce face concret „lista gri” în iOS Potrivit materialului, iPhone-ul nu oferă sugestii de auto-completare și nu permite introducerea prin „swipe-to-type” (tastare prin glisare) pentru o serie de termeni. Exemple menționate includ expresii politice precum „sleepy Joe”, „dictator Trump” sau „Tibetan independence”. Important: utilizatorii pot în continuare să tasteze manual acești termeni și să-i trimită în mesaje; restricția se aplică doar funcțiilor de asistare a tastării (sugestii și glisare), nu conținutului în sine. Ce tipuri de termeni apar și de ce contează Alte exemple de intrări, relatate de The Guardian , includ „NSA spies”, „question your sexuality” și „Australia is a very bad place”. Sunt menționate și referințe la consumul de droguri, care ar fi de asemenea indisponibile prin auto-completare sau glisare. Din perspectivă operațională, efectul este că anumite formulări devin mai „costisitoare” ca timp și efort de introdus, ceea ce poate influența comunicarea de zi cu zi, inclusiv în contexte profesionale (de la discuții despre politică publică până la subiecte sensibile). Reacția Apple și cererile de transparență Apple nu a comentat direct lista într-un e-mail trimis către Reuters, dar a recunoscut că tastatura iPhone este configurată să evite sugestii care ar putea fi nepotrivite sau ofensatoare, potrivit articolului. Electronic Frontier Foundation , prin David Greene, a spus pentru Reuters că poate înțelege rațiunea unei astfel de liste, însă utilizatorii ar trebui să știe mai bine că există și să aibă posibilitatea de a o personaliza. Kauffman a cerut, la rândul său, mai multă transparență privind ce se întâmplă și de ce. Declarația lui pentru Reuters este redată în articol: „Este o formă de cenzură cu o atingere foarte ușoară. Dar la scara la care operează Apple, e suficientă o atingere ușoară ca să aibă un impact mare.” În lipsa unor explicații detaliate din partea Apple despre criterii și control pentru utilizatori, rămâne neclar cât de extinsă este lista în practică și dacă există setări accesibile publicului pentru ajustarea ei. [...]
Huawei împinge strategia de „suveranitate tehnologică” în segmentul PC prin lansarea unui desktop despre care spune că este construit integral din componente fabricate în China și care rulează HarmonyOS, potrivit Notebookcheck . Modelul Qingyun HM650 este poziționat explicit pentru instituții publice și companii, mizând pe controlul lanțului de aprovizionare și pe funcții de securitate pentru mediul enterprise. Desktopul este prezentat ca „primul PC de birou construit în întregime din componente chinezești”, inclusiv procesor, memorie, SSD și sursă. Publicația notează însă că această afirmație înseamnă că piesele sunt produse local, „nu neapărat că Huawei le-a dezvoltat pe toate” pe cont propriu. Ce include configurația și cui se adresează Qingyun HM650 folosește procesorul Kirin X90 cu 10 nuclee, suport pentru 20 de fire de execuție și grafică integrată Maleoon. Cipul are un TDP (putere termică proiectată) de 40 W și un sistem de răcire „dual-sided”, iar configurația menționată include 16 GB RAM și un SSD de 512 GB. Ținta declarată este zona guvernamentală și de business, unde contează standardizarea, administrarea centralizată și controlul aplicațiilor folosite de angajați. HarmonyOS pe desktop: securitate și administrare, plus AI cu abonament PC-ul rulează o versiune corporate de HarmonyOS și include asistentul AI Xiaoyi, care poate ajuta la căutarea de informații, crearea de documente, organizarea fișierelor, transcrierea ședințelor și generarea de rezumate. Unele funcții AI necesită conexiune la internet și un abonament suplimentar, potrivit sursei. Pe partea de securitate și management, Huawei include: administrare centralizată pentru echipele IT, cu permisiuni și control asupra aplicațiilor; două spații de lucru izolate, pentru comutarea între rețele interne și externe; arhitectura Star Shield 2.0, cu protecție împotriva fraudei digitale și detecție bazată pe AI pentru manipulări de tip „față” și „voce”; criptare hardware pentru SSD-ul integrat, control asupra accesului aplicațiilor la fișiere și transferuri criptate de documente. Preț și disponibilitate Qingyun HM650 este listat la 7.199 yuani (aprox. 4.600 lei) și ar urma să intre la vânzare pe 1 decembrie, conform magazinului online oficial Huawei menționat de publicație. [...]
China a testat pe 1.000 km o fibră optică cu miez gol care poate reduce latența și costurile infrastructurii pentru AI , într-un rezultat cu potențial direct asupra rețelelor dintre centre de date și asupra investițiilor în hardware, potrivit Global Times , care citează CCTV. Testul a fost o verificare în timp real a transmisiei bidirecționale pe o legătură de fibră optică cu miez gol de 1.007,48 kilometri. Spre deosebire de fibra clasică (cu miez solid din sticlă de siliciu), fibra cu miez gol transmite semnalul în principal printr-un canal umplut cu aer, iar experimentul a urmărit performanța în scenarii de distanță mare. Ce performanțe au fost raportate Conform CCTV News, experimentul a reușit pentru prima dată transmisie simultană bidirecțională de 64 Tbps în fiecare direcție . Publicația notează și o comparație de ordin practic: capacitatea ar echivala cu încărcarea și descărcarea a 160 de filme 4K pe secundă , dacă fiecare are 50 GB. Totodată, timpul de transmisie pe sens unic pe 1.000 km a fost de 3,43 milisecunde , descris ca un nou record pentru distanța de transmisie în timp real folosind fibră cu miez gol. De ce contează pentru rețelele de centre de date și AI Raportul susține că tehnologia dubleză capacitatea de transmisie și crește distanța de transmisie cu 60% față de cele mai performante fibre cu miez solid disponibile în prezent. În plus, față de teste anterioare similare cu fibră cu miez gol, distanța ar fi fost extinsă de 50 de ori . Huo Xiaoli, expert-șef pentru comunicații de nouă generație la China Telecom , a declarat că transmiterea semnalului prin gaz poate reduce latența cu 30% comparativ cu fibra tradițională și că experimentul ar confirma posibilitatea de a obține transmisie pe distanțe mari, cu capacitate ridicată și latență redusă, folosind în continuare echipamentele existente . Wang Ruichun, om de știință-șef la Yangtze Optical Fibre and Cable , a legat direct utilitatea de „strategia națională de putere de calcul”: antrenarea și rularea modelelor mari de inteligență artificială depind de conectarea coordonată a centrelor de date, iar viteza și lățimea de bandă dintre acestea influențează eficiența. În același context, Wang a spus că, în centrele de date pentru AI, cerințele de latență sunt foarte stricte și că îmbunătățirea conectivității optice poate crește eficiența de calcul și reduce semnificativ costurile de investiții în GPU-uri sau cipuri de stocare. Unde ar fi deja folosită tehnologia CCTV mai afirmă că fibra cu miez gol a fost deja aplicată într-o linie financiară dedicată comercială transfrontalieră între Shenzhen (provincia Guangdong) și Hong Kong, descrisă ca fiind prima de acest tip la nivel mondial. În plus, ar exista peste 10 proiecte comerciale și pilot implementate în Asia, Europa și alte regiuni. În ansamblu, rezultatele sunt prezentate ca un pas tehnologic care ar putea extinde utilizarea fibrei cu miez gol în mai multe scenarii și ar oferi suport tehnic pentru rețele de comunicații și „rețele de putere de calcul” de nouă generație în China, însă materialul nu oferă un calendar pentru extinderea la scară largă. [...]
