Știri
Știri din categoria Tehnologie

Samsung ar urma să împartă seria Galaxy S27 între Exynos și Snapdragon în proporție de 50/50, o schimbare cu miză de cost și de control al lanțului de aprovizionare, după ce la Galaxy S25 compania a mers exclusiv pe cipuri Qualcomm, potrivit Mobilissimo.
Planul, bazat pe informații atribuite unor „surse apropiate de companie”, ar însemna creșterea ponderii procesoarelor Exynos în gama de vârf din 2027, pe fondul încercărilor Samsung de a-și reduce dependența de Qualcomm. Argumentul invocat este unul economic: cipurile Qualcomm sunt scumpe, în timp ce Exynos poate fi produs intern, fără majorări de cost „aiurea”, în formularea publicației.
Mobilissimo amintește că, pentru seria Galaxy S25, Samsung ar fi cheltuit „în jur de 1,7 miliarde de euro” pe procesoare Qualcomm (aprox. 8,5 miliarde lei). În acest context, o revenire parțială la Exynos în seria S27 ar putea reduce factura către furnizorul american și ar crește utilizarea capacităților proprii de proiectare și producție de cipuri.
În același timp, strategia vine cu un risc operațional: performanța și eficiența termică (încălzirea și reducerea automată a frecvenței, cunoscută ca „throttling”) pot influența experiența utilizatorilor și, implicit, percepția asupra gamei.
Conform articolului, Qualcomm ar urma să rămână prezent pe modelul de top:
Publicația notează și că nu este clar dacă seria Galaxy S27 va avea patru modele, „cum se zvonea recent”, cu un model „Pro” pe lângă S27, S27+ și Ultra.
Materialul mai menționează că Qualcomm ar urma să treacă la tehnologia de fabricație de 2 nanometri (un proces avansat de producție a cipurilor, asociat de regulă cu eficiență mai bună), indicând că ar fi vorba de TSMC și că ar putea fi „una scumpă”.
În paralel, Mobilissimo spune că a testat Exynos 2600 și că acesta „a părut a suferi de throttling” pe Galaxy S26 „cel mic”, cu o scădere de 55% a performanței în testul lor. În acest cadru, pariul pe Exynos 2700 în 2027 ar depinde și de îmbunătățiri față de generația anterioară, însă articolul nu oferă detalii suplimentare despre performanțe sau randamente de producție.
Recomandate

Samsung testează răcirea cu lichid pe telefoane, o schimbare care ar putea ridica plafonul de performanță al seriei Galaxy potrivit iThome , care citează presa sud-coreeană Sisa Journal-e și surse din industria electronică. Miza este reducerea supraîncălzirii și, implicit, menținerea performanței în scenarii solicitante precum jocurile și aplicațiile de inteligență artificială rulate direct pe dispozitiv (AI „la margine”, adică pe telefon, nu în cloud). Samsung ar fi format, în cadrul institutului său de cercetare pentru tehnologii de producție, o echipă dedicată răcirii active, care dezvoltă intern soluții precum răcirea cu aer și răcirea cu lichid, cu intenția de a le aplica pe viitoare modele Galaxy. Răcirea cu lichid ar funcționa prin circulația unui fluid care preia și disipă căldura, în timp ce răcirea cu aer ar folosi un ventilator miniatural care trage aer din exterior pentru a reduce temperatura la suprafața dispozitivului. De ce contează: performanța „susținută” depinde de temperatură Pe măsură ce cerințele de putere cresc (AI pe dispozitiv, jocuri), managementul termic devine un factor limitativ: când temperatura urcă, procesoarele și modulele de alimentare își reduc automat performanța pentru a evita deteriorarea, ceea ce se traduce în scăderi de viteză și instabilitate. Un cercetător senior al Samsung, Park Min , explică legătura directă dintre temperatură și performanță și notează că temperaturile ridicate sunt și o cauză importantă a defectării echipamentelor electronice. În acest context, Samsung ar urmări o soluție care să reducă dependența de ventilatoare. Park Min este citat afirmând: „Direcția noastră de cercetare este să folosim doar un sistem de răcire cu lichid; soluțiile de răcire cu lichid asistate de ventilator se vor lovi în final de limitări precum zgomotul, așa că am decis să ne concentrăm pe răcirea cu lichid în sine.” Obstacole tehnice: etanșarea și traseul căldurii Materialul arată și de ce răcirea cu lichid e dificil de implementat în telefoane: din cauza construcției rezistente la apă, căldura generată de procesor este, de regulă, greu de „condus” direct către un modul de răcire cu lichid. Din acest motiv, multe soluții existente ar folosi o abordare în doi pași: răcire cu aer într-o primă etapă, urmată de asistență prin răcire cu lichid, pentru a echilibra performanța cu limitările de design. Răcirea cu aer are avantajul scăderii rapide a temperaturii, dar vine cu compromisuri operaționale: greutate mai mare și zgomotul ventilatorului, potrivit aceleiași surse. Context de piață: soluții similare există deja, iar controversele termice au lăsat urme iThome notează că unii producători au folosit deja combinații de răcire cu lichid și ventilatoare pe telefoane de gaming; este dat exemplul Nubia , care a lansat modele cu ventilator intern și sistem de răcire cu lichid. De asemenea, sunt menționate telefoane de gaming cu ventilatoare interne de la OPPO și vivo (cu precizarea din text că ar fi vorba de iQOO). În paralel, sensibilitatea publicului la subiect rămâne ridicată: Samsung a avut în 2022 o controversă legată de limitarea performanței pentru controlul temperaturii pe seria Galaxy S22 (prin serviciul de optimizare pentru jocuri), iar Apple a fost criticată de utilizatori pentru probleme de încălzire după actualizări software pe iPhone 15 Pro și 16 Pro, potrivit articolului. Ce urmează nu este însă explicitat: materialul vorbește despre cercetare și planuri de aplicare „în viitor” pe telefoane Galaxy, fără un calendar, fără modele confirmate și fără detalii despre o implementare comercială. [...]

Samsung ar putea reduce vizibil pliura ecranului pe seria Galaxy Z Fold8 , la un nivel comparabil cu cel al Oppo Find N6 , potrivit informațiilor publicate de GSMArena . Pentru piața de pliabile, unde pliura rămâne una dintre principalele obiecții ale utilizatorilor, o astfel de îmbunătățire ar însemna un pas practic în utilizare și un argument comercial direct în segmentul premium. Informația vine de la leakerul Ice Universe , care a revenit asupra unei afirmații anterioare conform căreia „pliura nu se îmbunătățește prea mult” pe Fold8. Acesta spune acum că se referea la „prima versiune de test”, iar în prezent vorbește despre „cea mai recentă versiune”, unde controlul pliurii ar fi „la fel de impresionant” ca la Oppo Find N6. Ce se schimbă: pliura, dar și numele modelelor Pe lângă discuția despre ecran, aceeași sursă indică și o redenumire internă a gamei, decisă „doar recent”: modelul care era inițial „Galaxy Z Fold8” ar fi redenumit „Galaxy Z Fold8 Ultra”; modelul care era inițial „Galaxy Z Fold8 Wide” ar fi redenumit „Galaxy Z Fold8”. Dacă se confirmă, schimbarea sugerează o repoziționare de portofoliu: „Ultra” ar deveni vârful de gamă explicit, iar „Fold8” ar rămâne numele pentru varianta mai „wide”, adică cea care fusese asociată până acum cu un format diferit. Alte detalii vehiculate și ce rămâne neconfirmat Ice Universe a reiterat și o afirmație anterioară: seria Fold8 nu ar urma să primească funcția „Privacy Screen” de pe S26 Ultra și ar avea suport pentru S Pen. Publicația notează însă că aceste elemente rămân de verificat la lansare. Pentru moment, data de lansare este doar la nivel de zvon: 22 iulie. Până atunci, informațiile despre pliura ecranului și despre denumirile finale ale modelelor rămân în zona de „leak”, fără confirmare oficială din partea Samsung. [...]

Samsung și LG Uplus vor să testeze transformarea stațiilor 5G în „senzori” pentru 6G , o direcție care ar putea reduce nevoia de echipamente dedicate (radar, LiDAR) și ar schimba costurile și modul de operare al rețelelor mobile, potrivit The Next Web . Samsung Electronics și operatorul sud-coreean LG Uplus au semnat pe 27 mai un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea Integrated Sensing and Communication (ISAC) – o tehnologie care ar permite stațiilor de bază să funcționeze și ca senzori de mediu. Acordul a fost semnat la LG Science Park din Magok (Seul), iar efortul de dezvoltare este condus de Samsung Research, divizia de cercetare-avansată din cadrul unității Device eXperience. Ce schimbă ISAC în operarea rețelelor ISAC analizează semnalele wireless după ce acestea se reflectă în obiectele din apropiere și poate extrage informații precum viteza, distanța și direcția de mișcare. Practic, o stație de telefonie ar putea detecta o dronă, urmări un vehicul sau monitoriza fluxuri de pietoni fără hardware dedicat de detecție, folosind aceleași semnale care transportă deja voce și date. Miza economică și operațională este că, în prezent, detecția „mediului” se face cu echipamente separate: LiDAR (măsoară distanțe cu lumină laser) sau radar (folosește unde radio). Acestea trebuie instalate, alimentate și întreținute independent de rețeaua de comunicații. ISAC ar „călări” infrastructura existentă a operatorilor, eliminând, cel puțin teoretic, o parte din această dublare de investiții și mentenanță. Ce vor testa Samsung și LG Uplus, concret Colaborarea începe cu două direcții: detecția prezenței umane pentru aplicații de siguranță; îmbunătățirea eficienței operaționale a rețelei. Planul este ca performanța ISAC să fie validată mai întâi pe rețelele 5G existente ale LG Uplus, apoi testele să se mute în banda de 7 GHz, considerată o frecvență candidată pentru 6G, deoarece ar combina acoperirea benzilor mai joase cu capacitatea mare de date a spectrului de tip „unde milimetrice”. În timp, parteneriatul vizează combinarea datelor generate prin ISAC (inclusiv informații despre localizare, viteză și densitate) cu imagini de cameră, pentru creșterea acurateței detecției. Asta ar presupune dezvoltarea unor modele de inteligență artificială „multimodale” (care integrează și analizează tipuri diferite de date). Samsung Research ar urma să dezvolte tehnologia ISAC și componenta de inteligență artificială, iar LG Uplus să furnizeze date și infrastructura de testare din rețeaua comercială. De ce contează banda de 7 GHz și ce urmează la nivel de reglementare Banda de 7 GHz este descrisă tot mai des drept „banda de aur” pentru 6G, iar Coreea de Sud explorează intervalul 7,125–8,4 GHz ca opțiune principală. La nivel internațional, World Radiocommunication Conference (WRC) din 2023 a identificat porțiuni din 6,425–7,125 GHz pentru utilizare mobilă în mai multe regiuni, iar intervalul 7,125–8,4 GHz este pe agenda WRC-27. Publicația notează și evoluții regionale relevante: în SUA, National Telecommunications and Information Administration trebuie să finalizeze până la finalul lui 2026 un studiu pentru 7,125–7,4 GHz înainte ca banda să poată fi deschisă comercial, iar Europa urmărește „partea superioară” a benzii de 6 GHz. Deciziile de alocare de la WRC-27 vor influența ce țări vor avea spectru suficient pentru implementarea 6G la scară. Context: 6G nu e aproape, iar ISAC are obstacole Implementarea comercială 6G nu este așteptată decât la începutul anilor 2030, iar ISAC ar trebui să treacă atât praguri tehnice, cât și de reglementare înainte să poată înlocui pe scară largă echipamentele dedicate de detecție. Totuși, testarea pe o rețea comercială – nu doar în laborator – este prezentată ca un pas important, pentru că performanța poate fi afectată de interferențe, reflexii ale clădirilor și variații ale traficului din rețea. [...]

Samsung ar putea extinde din nou gama de ceasuri la trei modele în 2026 , o mișcare care ar consolida segmentarea ofertei pe zona de wearables și ar menține presiunea competitivă în zona premium. Informațiile apar într-o analiză SamMobile , care indică faptul că producătorul ar putea repeta strategia din 2025, când a lansat trei ceasuri în aceeași generație. Punctul de plecare este o descoperire făcută de Android Authority în cea mai nouă versiune a aplicației Wear OS de la Google: trei nume de cod – „Fresh 9”, „Wise 9” și „Project X2”. SamMobile notează că, având în vedere corespondențele din generația anterioară („Fresh 8” pentru Galaxy Watch 8 și „Wise 8” pentru Galaxy Watch 8 Classic), este probabil ca noile nume să indice trei produse distincte. Ce modele ar putea pregăti Samsung Potrivit interpretării din material, numele de cod ar corespunde următoarelor dispozitive: „Fresh 9” → Galaxy Watch 9 „Wise 9” → Galaxy Watch 9 Classic „Project X2” → Galaxy Watch Ultra 2 (în contextul în care Galaxy Watch Ultra (2025) a avut numele intern „Project V2”) Dacă scenariul se confirmă, Samsung ar continua să acopere simultan zona „standard”, varianta „Classic” și un model „Ultra”, cu poziționare de vârf. Funcții și platformă: accent pe comenzi vocale și software nou Raportul mai indică o posibilă funcție numită „Raise-to-Talk”, care ar permite declanșarea comenzilor vocale prin ridicarea ceasului spre față, fără rostirea expresiilor de activare („Hey, Google” sau „Hi, Bixby”). SamMobile amintește că o funcție similară există de ani buni pe Apple Watch, ceea ce sugerează o aliniere la așteptările utilizatorilor din zona premium. La nivel de platformă, toate modelele ar putea rula One UI 9 Watch, bazat pe Wear OS 7. Diferențiere pe hardware: Exynos vs. Snapdragon În ceea ce privește procesoarele, publicația scrie că: Galaxy Watch 9 și Watch 9 Classic ar putea păstra Exynos W1000, folosit și pe seria Galaxy Watch 8; Galaxy Watch Ultra 2 ar putea fi primul ceas inteligent cu Snapdragon Wear Elite de la Qualcomm, un cip anunțat cu câteva luni în urmă. Deocamdată, informațiile sunt bazate pe indicii din aplicația Wear OS și pe corespondențe de nume de cod din generațiile anterioare, fără o confirmare oficială din partea Samsung. [...]

Lenovo a scos pe piață primul laptop comercial bazat pe Project Firefly, o inițiativă Intel care vizează ieftinirea ultrabook-urilor Windows , iar Lecoo Air 14 debutează în China la un preț de lansare de 3.999 yuani (aprox. 2.550 lei), potrivit Gizmochina . Laptopul intră la vânzare în aceeași zi, la ora 20:00 în China (15:00, ora României). Prețul de listă este de 4.499 yuani (aprox. 2.870 lei), dar Lenovo aplică un preț promoțional de lansare. De ce contează: Project Firefly vizează costuri mai mici pentru laptopuri subțiri Miza principală a Lecoo Air 14 nu este doar configurația, ci faptul că este primul produs ajuns la consumatori din programul Intel „Project Firefly”. Inițiativa urmărește să reducă prețul laptopurilor subțiri și ușoare cu Windows prin standardizarea componentelor și prin practici de lanț de aprovizionare folosite frecvent în industria smartphone-urilor. Intel estimează că, în cadrul Project Firefly, ar urma să fie dezvoltate peste 70 de designuri de laptopuri. Lecoo Air 14 este primul care ajunge efectiv pe piață, ceea ce îl transformă într-un test practic pentru promisiunea de „thin-and-light” mai accesibil. Specificații: 990 g, ecran 14 inci și încărcare USB-C Lecoo Air 14 este construit pe un șasiu unibody din metal, cu grosime de 12,95 mm și greutate de 990 g. Ecranul de 14 inci are rezoluție 1920 x 1200, rată de refresh 60 Hz, luminozitate 300 niți și acoperire 100% sRGB; include și funcție de „DC dimming” (metodă de reglare a luminozității care poate reduce pâlpâirea percepută). Configurația anunțată include: procesor Intel Core 5 315 (6 nuclee / 6 fire de execuție); 12 GB memorie LPDDR5 la 5600 MHz; SSD NVMe de 512 GB; Windows 11 preinstalat. Lenovo susține că bateria de 50 Wh oferă până la 16,8 ore de autonomie și include în pachet un încărcător USB-C PD de 65 W. La conectică, laptopul are două porturi USB-C „full-function” pe partea stângă, iar pe dreapta un USB-C de 5 Gbps și o mufă audio de 3,5 mm. Disponibilitate: deocamdată doar în China Lenovo a confirmat oficial doar lansarea pe piața din China, fără detalii despre disponibilitatea globală. Pentru moment, nu este clar dacă modelul sau platforma Project Firefly vor ajunge rapid și în Europa, inclusiv în România. [...]

Primele laptopuri Lenovo cu Nvidia N1X par să intre direct în zona premium, cu prețuri de peste 3.000 de euro , potrivit unor listări de retaileri care indică faptul că Yoga Pro 7 va fi printre primele modele ce adoptă noua platformă ARM a Nvidia, conform WinFuture . Miza: un salt de performanță pentru aplicații de inteligență artificială pe Windows, dar cu compromisuri la compatibilitatea software. Ce arată listările: două variante N1X și un prag de preț ridicat Din datele apărute la retaileri din Europa de Est, Lenovo Yoga Pro 7 ar urma să vină cu două versiuni ale procesorului Nvidia N1X: Nvidia N1X 650 – listat la „puțin peste” 3.100 euro (aprox. 15.500 lei ) Nvidia N1X 675 – listat la 4.000 euro (aprox. 20.000 lei ) Publicația notează că Nvidia ar pregăti mai multe variante N1X, diferențiate probabil în principal prin frecvențe (tact). Configurația vehiculată: OLED 15,3 inci și până la 64 GB RAM Pentru varianta Yoga Pro 7 bazată pe N1X, listările indică: ecran 15,3 inci WQXGA cu panou OLED și rată de refresh de până la 165 Hz ; 32 GB sau 64 GB memorie DDR5 ; stocare: SSD PCIe de 1 TB ; sistem de operare: Windows 11 Home . În paralel, scurgerile anterioare citate de WinFuture indică pentru N1X o configurație cu 20 de nuclee (două clustere, câte 10 nuclee de performanță și eficiență) și o componentă grafică „Blackwell” cu 6.144 nuclee CUDA și 48 unități SM (Streaming Multiprocessors – blocuri de procesare din arhitectura GPU Nvidia). Impact operațional pentru utilizatori: Windows pe ARM rămâne cu limitări Chiar dacă Nvidia poziționează N1X ca soluție pentru performanță maximă în aplicații de inteligență artificială pe stații de lucru cu Windows, WinFuture avertizează că, similar laptopurilor cu Qualcomm Snapdragon X/X2 , utilizatorii trebuie să se aștepte la: rularea aplicațiilor Windows „clasice” prin emulare (adică printr-un strat software care traduce instrucțiunile pentru arhitectura ARM); compatibilitate limitată la jocuri . Update: ar exista și o versiune mai ieftină, cu Nvidia N1 Într-un update, WinFuture mai scrie că Lenovo ar pregăti Yoga Pro 7 15.3 și într-o variantă „ceva mai ieftină”, cu Nvidia N1 , descris ca o versiune mai redusă a noului cip ARM. Nvidia ar urma să prezinte „mâine” cipul N1X, iar aceste listări sugerează că primele implementări comerciale vor ținti segmentul de preț foarte ridicat, înainte ca platforma să coboare spre configurații mai accesibile. [...]