Știri
Știri din categoria Tehnologie
O eventuală mutare a Apple către Intel ca producător de cipuri ar avea, pe termen scurt, un impact limitat asupra pieței, pentru că volumul estimat al comenzilor și diferențele de tehnologie nu ar fi suficiente ca să slăbească poziția dominantă a TSMC în producția de cipuri avansate, potrivit unei analize citate de Notebook, bazată pe un raport recent al Bernstein.
Raportul susține că nu există semne că Intel ar reduce decalajul față de TSMC la nivel de proces de fabricație (noduri tehnologice). În acest context, chiar dacă există așteptări privind o colaborare Apple–Intel pe zona de producție „la comandă” (foundry), efectul ar fi mai degrabă unul de diversificare a riscului în lanțul de aprovizionare decât o schimbare structurală a liderului de piață.
Conform cadrului de cooperare menționat în material, Apple ar putea apela la Intel începând din 2027 pentru producția variantei de bază a cipului M7, folosind procesul Intel 18A-P. Pentru cipul A21, planificat pentru 2028, sunt indicate ca opțiuni procesele Intel 18A-P sau 14A.
Apple ar fi obținut deja mostre ale „kitului de proiectare” (PDK – pachet de fișiere și reguli necesare proiectării unui cip pentru un anumit proces de fabricație) pentru 18A-P, în vederea evaluării interne.
Dincolo de cipurile pentru dispozitive mobile, materialul indică drept direcție de colaborare și cipuri specializate (ASIC – circuite integrate dedicate) pentru centre de date și servere de inteligență artificială.
Un raport al GF Securities, citat în articol, estimează că un ASIC Apple de nouă generație, cu numele de cod „Baltra”, ar putea apărea în 2027 sau 2028 și ar urma să folosească tehnologia de ambalare EMIB a Intel. Motivația invocată este presiunea din piață pe capacitățile CoWoS ale TSMC (o tehnologie de ambalare avansată folosită frecvent la cipuri pentru AI), descrise ca fiind „înăsprite” din perspectiva disponibilității.
Bernstein apreciază că, deși Samsung progresează, rămâne în urma TSMC, iar în prezent doar TSMC ar putea produce în masă cipuri „2 nm reale”. În această logică, chiar dacă Samsung și Intel ar putea atrage comenzi suplimentare, acestea ar veni mai ales din considerente geopolitice și de diversificare a lanțurilor de aprovizionare și ar fi concentrate preponderent pe noduri tehnologice mature, nu pe vârful de gamă.
Materialul mai notează semnale recente din industrie potrivit cărora AMD ar fi acordat către Samsung o parte din comenzi pentru procesoare pe 2 nm. În paralel, TSMC își consolidează poziția prin investiții mari: ar avea aproximativ 12 fabrici în diverse stadii de construcție, cu obiectivul de a securiza capacitatea pentru 2 nm și următorul nod, 1,4 nm.
În concluzia citată, colaborarea Apple–Intel este descrisă ca o „asigurare” și o diversificare a furnizorilor, nu ca o renunțare la TSMC; iar limitele Intel privind experiența de producție în volum pe procese avansate și scara operațiunilor ar face ca mărimea comenzilor să nu schimbe semnificativ echilibrul competitiv actual.
Recomandate
iPhone 18 Pro ar putea aduce un salt de performanță prin trecerea la 2 nm , dacă Apple va introduce în 2026 cipul A20 Pro fabricat pe un nou proces, potrivit unui rezumat al zvonurilor publicat de AppleInsider . Miza practică este una operațională: un proces de fabricație mai avansat ar putea livra câștiguri vizibile la viteză și eficiență energetică, chiar dacă restul schimbărilor de design ar rămâne în mare parte incrementale. Când ar putea fi lansat Publicația notează că, în timp ce „iPhone 18” (modelul de bază) este vehiculat pentru începutul lui 2027, iPhone 18 Pro este așteptat în septembrie 2026 . Un zvon din august 2026 indică inclusiv o posibilă prezentare pe miercuri, 9 septembrie 2026 , în cadrul unui eveniment fizic. Tot în contextul calendarului, este menționat că telefonul ar fi intrat în „test production” (producție de test) în februarie 2026, ceea ce susține scenariul unei lansări în fereastra tradițională de toamnă pentru modelele Pro. Ce se schimbă la „față”: Dynamic Island mai mic și Face ID sub ecran (încă incert) Pe partea de utilizare, cea mai vizibilă modificare ar putea fi în zona decupajului din ecran. AppleInsider trece în revistă o succesiune de informații contradictorii despre Face ID sub ecran și despre micșorarea Dynamic Island (zona „pastilă” care găzduiește camera și senzori). Concluzia rezumatului este prudentă: frecvența zvonurilor crește probabilitatea unei schimbări, dar rămâne un teritoriu cu multe reveniri și amânări în istoricul speculațiilor. În unele scenarii, se vorbește despre un ecran cu cameră frontală tip „punch-hole” (orificiu circular) și senzori Face ID mutați sub panou, ceea ce ar crește suprafața utilă a ecranului. Modem C2 și extinderea modemurilor Apple către gama Pro Un alt element cu impact direct asupra experienței (conectivitate) este posibilitatea ca modemurile dezvoltate intern de Apple să ajungă „în sfârșit” și pe iPhone-urile din gama Pro, printr-un modem C2 menționat în titlul materialului. Articolul tratează însă informația în registrul de zvon, fără confirmări oficiale. Cameră: posibilă diafragmă variabilă Pe zona foto, AppleInsider reia ideea că iPhone 18 Pro ar putea primi un sistem de diafragmă variabilă (mecanism care ajustează deschiderea obiectivului pentru control mai bun al luminii și al profunzimii de câmp). Sunt menționați și posibili furnizori/parteneri industriali în lanțul de componente ( LG Innotek , Foxconn, Luxshare ICT, Sunny Optical), dar în aceeași logică: informații neconfirmate, agregate din surse din piață și de la „leakers”. Context: upgrade mai degrabă incremental la design În ansamblu, rezumatul indică faptul că iPhone 18 Pro ar putea păstra în mare estetica iPhone 17 Pro , cu rafinări punctuale. Sunt vehiculate și detalii despre culori și despre o posibilă creștere a greutății (inclusiv un scenariu de +10 g față de generația anterioară pentru varianta Max), dar acestea rămân în zona speculațiilor, cu surse și credibilitate neuniforme. Pentru utilizatori și pentru piață, firul roșu al zvonurilor este că diferența majoră ar putea veni mai ales din interior (cipul pe 2 nm și, eventual, modemul) , în timp ce schimbările de design ar fi mai puțin spectaculoase — cel puțin până la confirmări oficiale. [...]
TSMC testează o cale mai realistă spre tranzistori sub 1 nm , printr-o tehnică de „inginerie a suprafeței” canalului care ar putea reduce rezistența și îmbunătăți controlul curentului în tranzistor, potrivit Wccftech . Miza este una operațională: dacă metoda se dovedește scalabilă, ar putea simplifica una dintre cele mai dificile etape la tranzistorii 2D (depunerea uniformă a stratului izolator al porții), un blocaj major în miniaturizarea dincolo de generațiile actuale. De ce contează: limita fizică a porții la dimensiuni foarte mici În arhitecturile folosite azi pe scară largă (FinFET și GaaFET), poarta „înconjoară” canalul pentru a controla mai bine fluxul de electroni. Problema, descrisă în material, este că pe măsură ce producătorii reduc dimensiunile canalului, controlul porții devine mai dificil: când lungimea canalului se apropie de 3–5 nanometri , poarta devine mai puțin eficientă în controlul electronilor; la grosimi ale canalului sub aprox. 3 nanometri , electronii interacționează mai mult cu poarta, ceea ce crește rezistența . Aceste constrângeri explică interesul pentru tranzistori „2D” (dintr-un singur strat molecular), care pot oferi control mai bun și rezistență mai mică, permițând totodată densități mai mari de tranzistori. Ce au făcut TSMC și NYCU: un „buffer” înaintea izolatorului porții Cercetarea realizată de TSMC împreună cu National Yang Ming Chiao Tung University (NYCU) pornește de la o schimbare de abordare: în loc să se insiste pe depunerea unor materiale noi direct peste canal, echipa a „pregătit” suprafața canalului astfel încât stratul izolator să se formeze mai controlat. Concret, în experiment: canalul este din disulfură de molibden (MoS₂) , aleasă inclusiv pentru grosimea sa naturală de 0,7 nanometri ; s-a depus un strat ultrafin de aluminiu epitaxial , lăsat să oxideze, formând un strat de oxid de aluminiu de 0,42 nanometri ; peste acesta s-a adăugat apoi materialul dielectric „high-κ” (cu constantă dielectrică ridicată) oxid de hafniu (HfO₂) , folosit pentru a limita scurgerile și a îmbunătăți controlul. Rezultatul raportat: prin această inginerie a suprafeței, tranzistorul MoS₂ ar obține control mai strâns al fluxului și rezistență redusă , la un nivel comparabil cu situația în care stratul dielectric ar avea 1 nanometru . Context: de ce tranzistorii 2D sunt greu de fabricat Materialul subliniază că, la tranzistorii monostrat, depunerea tradițională a materialelor pentru poartă poate duce la un strat dielectric neuniform peste canal, din cauza proprietăților MoS₂. Tocmai această neuniformitate afectează performanța și predictibilitatea procesului, iar soluția propusă încearcă să „regularizeze” interfața înainte de depunerea dielectricului principal. Ce urmează și ce rămâne incert Wccftech prezintă rezultatele ca un pas important către tehnologii sub 1 nanometru, însă materialul nu oferă un calendar de industrializare și nici detalii despre integrarea într-un flux de fabricație la scară (randament, costuri, compatibilitate cu procesele existente). Cu alte cuvinte, progresul este relevant ca direcție tehnologică, dar impactul comercial depinde de cât de repede poate fi transformat într-un proces repetabil în producție. [...]
OpenAI își pregătește intrarea pe piața boxelor inteligente cu un dispozitiv portabil estimat la 300–400 de dolari (aprox. 1.400–1.900 lei), mizând pe un design „premium” și pe componente mecanice mobile pentru o interacțiune mai „vie” , potrivit CNMO , care citează Bloomberg . Dispozitivul este descris ca o boxă inteligentă fără ecran, de dimensiunea unui puc de hochei, cu formă de „gogoașă”, realizată din materiale metalice de calitate superioară. Poziționarea ar fi peste nivelul boxelor inteligente existente, într-o încercare de diferențiere față de piața dominată de Amazon și Google. Ce aduce diferit produsul, dincolo de preț Din informațiile prezentate, produsul ar urmări să schimbe modul de interacțiune cu o boxă inteligentă prin: componente mecanice care se mișcă autonom , pentru a crea impresia de „vitalitate”, nu doar de dispozitiv care răspunde pasiv la comenzi; conversație vocală mai naturală , susținută de modele de inteligență artificială mai avansate, într-o experiență apropiată de modul vocal recent refăcut al ChatGPT ; utilizare flexibilă : poate fi ținut în mână sau așezat pe mobilier și ar fi gândit pentru utilizare „pe tot parcursul zilei”. Calendarul: lansare în 2026, vânzări din 2027, dar cu un risc juridic Bloomberg a relatat anterior că OpenAI ar lucra la aproximativ cinci produse hardware, iar această boxă ar fi primul care ar urma să fie prezentat „în cursul acestui an”, cu intrare la vânzare în 2027 . Același material indică însă că calendarul ar putea fi afectat de un proces intentat de Apple , care acuză OpenAI că ar fi folosit secrete comerciale obținute prin foști angajați Apple pentru dezvoltarea hardware-ului. În contextul acestor informații, Bloomberg notează că OpenAI a depus o moțiune prin care cere respingerea acțiunii Apple, argumentând că Apple nu ar fi indicat concret secretele comerciale și nu ar fi demonstrat rezonabil o conduită necorespunzătoare. De ce contează pentru piață Dacă prețul de 300–400 de dolari se confirmă, OpenAI ar intra într-un segment unde diferențierea prin design și experiență de conversație devine esențială, nu doar ecosistemul. În același timp, disputa cu Apple introduce un factor de incertitudine: chiar dacă produsul descris „nu pare” să fie de tipul celor pe care Apple le-ar lansa în curând (conform Bloomberg), acuzațiile legate de fabricație și materiale ar putea influența ritmul de dezvoltare și lansare, iar deocamdată nu este clar la ce produs sau concept se referă exact acea parte a litigiului. [...]
Apple se lovește de un blocaj dublu la aprovizionarea cu DRAM pentru iPhone 18: restricții SUA și prețuri fără discount , potrivit GSMArena . Compania ar fi încercat să cumpere memorie DRAM (componentă esențială pentru performanța telefoanelor) de la producătorul chinez CXMT , dar negocierile s-ar fi împotmolit după ce Apple ar fi cerut un preț mai mic. În primul rând, Apple ar fi avut nevoie de permisiunea guvernului federal al SUA pentru a cumpăra de la CXMT, companie aflată pe lista neagră americană, notează publicația. În practică, asta înseamnă că firmele americane nu pot face afaceri cu CXMT fără o aprobare explicită. De ce a spus CXMT „nu” la preț Conform informațiilor citate, CXMT ar fi fost dispusă să vândă către Apple, însă nu ar fi acceptat să reducă prețul. Producătorul chinez i-ar fi oferit Apple aceleași prețuri pe care le plătește către principalii săi furnizori de DRAM: Micron, SK Hynix și Samsung. Această poziție este prezentată ca una logică din perspectiva CXMT: compania ar avea avantaj de negociere, în condițiile în care Apple ar avea nevoie rapidă de stocuri suplimentare, iar CXMT are deja contracte pe termen lung cu clienți mari din China, precum Xiaomi și Huawei. Ce urmează pentru Apple În forma descrisă de sursă, Apple ar avea două obstacole de depășit pentru a cumpăra DRAM de la CXMT: aprobarea guvernului SUA pentru a face tranzacții cu o companie aflată pe lista neagră; acceptarea unui preț mai mare decât cel pe care ar fi încercat să-l negocieze. GSMArena leagă presiunea de aprovizionare de apropierea prezentării iPhone 18 și menționează, ca context, că în viitoarea gamă ar putea intra și primul telefon pliabil al companiei, vehiculat sub numele „iPhone Ultra” (informație la nivel de zvon). [...]
Google își poziționează Pixel Watch 5 ca alternativă „mai purtabilă” la ceasurile inteligente voluminoase , într-un teaser care mizează pe design ca diferențiator înaintea lansării din 12 august, potrivit Android Authority . În clipul de promovare, Google arată doar silueta întunecată a Pixel Watch 5 și reia data evenimentului „Made by Google ” (12 august). Mesajul-cheie este însă o înțepătură la adresa concurenței: după ce enumeră câteva lucruri pe care le poate face ceasul, naratorul adaugă că smartwatch-ul Google „încă are decența să arate ca un ceas”. Publicația interpretează replica drept o aluzie la designurile masive ale unor modele precum Galaxy Watch Ultra 2 și Apple Watch Ultra 3. Din perspectivă de piață, accentul pe „arată ca un ceas” sugerează că Google încearcă să câștige utilizatori care evită segmentul de ceasuri robuste, chiar dacă acestea sunt asociate frecvent cu autonomie mai mare și carcase mai rezistente. Calendarul lansării și ce se știe despre precomenzi Teaserul confirmă doar momentul: evenimentul are loc pe 12 august. În plus, Android Authority notează că „ceasurile de numărătoare inversă” observate pe Google Store și Best Buy indică faptul că precomenzile pentru noile dispozitive Pixel ar urma să fie disponibile înainte de prezentare. Evenimentul este programat să înceapă la 18:00 ET (ora României: 01:00, pe 13 august), iar numărătoarea inversă ar urma să se încheie la 10:00 ET (ora României: 17:00) în aceeași zi, conform aceleiași surse. [...]
CEO-ul Take-Two mizează pe streaming cu latență scăzută pentru a extinde rapid piața potențială , estimând că progresele din gaming-ul în cloud ar putea crește de zece ori „baza instalată” efectivă în următorii trei ani, potrivit Wccftech . Strauss Zelnick a făcut declarațiile în cadrul conferinței cu investitorii pentru rezultatele din T1 al anului fiscal 2027, unde a fost întrebat despre scumpirea hardware-ului (console și PC). Șeful Take-Two a spus că majorarea prețurilor „nu e un lucru bun”, însă nu o vede drept un obstacol major pentru companie, invocând cererea puternică pentru titlurile editorului (în special francizele mari). De ce contează: accesul, nu hardware-ul, ar putea deveni principalul motor de creștere Miza lui Zelnick este că, odată ce streaming-ul „comercial” va funcționa bine pentru consumatori — în special prin latență scăzută (întârzierea dintre acțiunea jucătorului și reacția din joc) — „mașini care nu erau mașini de joc” vor putea rula jocuri. În această logică, creșterea bazei instalate nu mai depinde strict de câte console se vând. În același timp, CEO-ul a nuanțat impactul financiar: o bază instalată de 10 ori mai mare nu înseamnă automat venituri de 10 ori mai mari, deoarece jucătorii „hardcore” au deja acces la dispozitive de gaming. Oportunitatea ar fi, mai degrabă, extinderea către publicuri mai largi și piețe din afara nucleului tradițional. De ce ar fi diferit față de încercări precum Stadia Întrebat de ce ar reuși acum, după eșecuri anterioare (Zelnick a menționat Stadia, pe care Take-Two a susținut-o), el a indicat două evoluții tehnologice: progrese mari în rețelele „hiperscalerilor” (operatori globali de infrastructură cloud la scară foarte mare); avansul tehnologiilor de tip „edge network” (procesare mai aproape de utilizator, pentru a reduce latența). Zelnick a spus că există „un jucător” care ar pregăti o extindere importantă de rețea edge în SUA, fără să numească firma, și a admis explicit că ar putea greși cu estimarea de trei ani, subliniind că Take-Two „nu pariază compania” pe acest scenariu. Context: unde intră NVIDIA și GeForce NOW Wccftech notează că NVIDIA ar putea fi un candidat plauzibil pentru rețeaua edge menționată, în contextul colaborării cu Comcast pentru a aduce putere de calcul mai aproape de utilizatori. Publicația mai arată că mai multe francize Take-Two (precum Civilization, Mafia, Borderlands și XCOM) sunt deja disponibile pe GeForce NOW, în timp ce titlurile Rockstar Red Dead Redemption și Grand Theft Auto lipsesc. Pentru Take-Two, mesajul către investitori este că presiunea costurilor hardware ar putea fi parțial „ocolită” de o distribuție mai eficientă prin cloud — dacă latența scăzută devine suficient de bună pentru consumul de masă în intervalul indicat. [...]
