Știri
Știri din categoria Tehnologie
Microsoft ia în calcul să renunțe la o parte din profit pentru a împinge Xbox Play Anywhere, pe fondul interesului redus al jucătorilor și al dezvoltatorilor pentru Microsoft Store, care continuă să fie eclipsat de Steam și PlayStation Store, potrivit IT Home.
Informația, citată de publicație dintr-un material Notebookcheck, indică faptul că, deși Microsoft promovează de mai mult timp ecosistemul Microsoft Store / Xbox Play Anywhere (XPA), mulți dezvoltatori prioritizează în continuare Steam și PlayStation Store. Consecința este una operațională și comercială: numărul de jocuri din Microsoft Store crește mai lent decât așteptările.
Pentru a-și întări poziția în zona dispozitivelor portabile cu Windows și pentru a pregăti lansarea unei noi console Xbox, cu numele de cod „Project Helix”, Microsoft ar putea crește partea din venituri care revine dezvoltatorilor în cadrul XPA. Concret, compania ar urma să ofere un procent mai mare din încasări pentru primele 1 milion de dolari din vânzările unui joc.
Această abordare ar însemna, practic, o reducere voluntară a marjei Microsoft pe distribuția de jocuri, în încercarea de a atrage mai multe titluri și de a face ecosistemul mai atractiv pentru studiouri.
O analiză citată în material susține că, chiar și dacă Microsoft „cedează” din profit, succesul strategic al Xbox Play Anywhere nu este automat. Mai degrabă, măsura ar funcționa ca o investiție pentru a pune bazele „Project Helix” și pentru a crea spațiu de manevră într-o piață care se schimbă.
În același context, este menționată și o informație apărută anterior: „Project Helix” ar fi, de fapt, o mini-consolă de jocuri bazată pe Windows. Din perspectiva distribuției și a profitabilității, un astfel de produs ar avea nevoie de sprijinul Microsoft Store ca platformă de vânzare și livrare a jocurilor.
Recomandate
Microsoft testează în cod comenzi de oprire și actualizare a PC-ului din Android , o schimbare care ar putea reduce timpii morți și fricțiunea operațională pentru utilizatorii Windows care își gestionează dispozitivele de la distanță, potrivit Android Police . Funcționalitățile ar fi legate de aplicația Link to Windows (componenta de pe Android care lucrează împreună cu Phone Link de pe PC) și ar extinde controlul telefonului asupra unui PC cu Windows dincolo de interacțiunile deja existente între cele două dispozitive. Ce ar putea face telefonul: oprire, repaus și actualizări la distanță Informația pornește de la o analiză a publicației Windows Latest, care spune că a găsit în cea mai recentă versiune a aplicației Link to Windows indicii în cod pentru comenzi precum: oprirea PC-ului; trecerea PC-ului în repaus (sleep); actualizare și repornire; actualizare și oprire. Android Police notează că, din ce reiese din cod, după ce PC-ul este pus în repaus, utilizatorul s-ar putea să nu aibă opțiunea de a-l „trezi” (wake) de pe telefon. De ce contează: controlul actualizărilor poate reduce blocajele de utilizare Din perspectiva utilizării de zi cu zi, cea mai relevantă schimbare ar fi controlul de la distanță al actualizărilor Windows: posibilitatea de a trimite comanda „update and restart” sau „update and shut down” direct de pe telefon ar putea ajuta utilizatorii să nu mai amâne instalarea actualizărilor, mai ales când închid PC-ul la finalul zilei. Ce știm și ce nu știm: funcții „în cod”, fără termen de lansare Elementul-cheie este că aceste opțiuni nu sunt anunțate oficial ca funcții disponibile: deocamdată apar doar ca indicii în codul aplicației, iar Android Police subliniază că nu este clar dacă vor fi lansate public sau cât ar putea dura până atunci. Până la o confirmare oficială, utilizatorii pot folosi în continuare combinația Phone Link (pe Windows) și Link to Windows (pe Android), cu mențiunea că setul de funcții poate diferi în funcție de modelul de telefon. [...]
China împinge în jos costul apărării anti-dronă printr-o nouă generație de interceptoare mici, prezentate la un târg major din Shenzhen, care urmăresc și lovesc ținta direct în aer, potrivit Mediafax . Miza este una economică și operațională: să contracarezi drone ieftine fără să consumi rachete antiaeriene care pot costa de la sute de mii la milioane de dolari. La cel mai mare târg de drone din China, mai mulți producători au expus „rachete-interceptor” de dimensiuni reduse, unele dezvoltate în doar câteva luni, relatează Financial Times, citat de Mediafax. Spre deosebire de soluțiile de bruiaj (care încearcă să întrerupă legătura radio sau semnalul GPS), aceste aparate sunt concepute să urmărească ținta și să o lovească în aer. Producătorii susțin viteze de peste 300 km/h și indică progrese în precizie pe fondul evoluției inteligenței artificiale. Prețuri de ordinul miilor de dolari, nu al sutelor de mii Interceptoarele prezentate sunt, în general, aparate mici, cu piese realizate prin imprimare 3D, patru aripi, motoare electrice, camere video și module de ghidare în partea frontală. Prețurile anunțate variază între 10.000 și 20.000 de yuani, adică aproximativ 1.500–2.900 de dolari (aprox. 6.900–13.300 lei) per interceptor, iar versiunile fără ghidare automată ar fi și mai ieftine. Diferența față de muniția sistemelor clasice de apărare antiaeriană este esențială pentru calculul de cost: un atacator poate lansa simultan zeci sau sute de drone relativ ieftine, iar apărarea cu rachete convenționale poate deveni rapid disproporționat de scumpă și poate epuiza stocurile. Avantajul industrial al Chinei: componente comune cu dronele comerciale Intrarea Chinei pe această piață este facilitată de faptul că multe componente ale unui interceptor sunt similare celor folosite la drone comerciale. China domină de ani buni industria dronelor civile și comerciale, iar DJI (cu sediul în Shenzhen) controlează, potrivit estimărilor Drone Industry Insights citate de Financial Times, aproximativ 70–80% din piața mondială. Aceeași infrastructură industrială ar putea fi folosită pentru o nouă generație de arme defensive, produse în volume mari și cu timpi scurți de dezvoltare. Producție și export: „câteva mii” pe lună, inclusiv către Rusia și Orientul Mijlociu Un exemplu invocat este Shenzhen Weichuan Model Equipment . Fondatorul companiei, Wen Ting, a declarat pentru Financial Times că firma a început să dezvolte interceptoare în octombrie, dar a ajuns să poată comercializa „câteva mii” de unități în fiecare lună. Compania susține că vinde către Rusia și către state din Orientul Mijlociu, inclusiv Emiratele Arabe Unite, și că sistemul poate identifica și ataca autonom drone aflate în apropiere. Contextul care accelerează cererea: lecțiile din Ucraina și limitele tehnice Războiul din Ucraina a devenit un „laborator” pentru sisteme anti-dronă, pe fondul atacurilor cu drone kamikaze. În material se arată că dronele de tip Shahed și variantele ulterioare pot zbura pe distanțe mari și nu depind permanent de GPS, ceea ce reduce eficiența bruiajului. Ucraina a răspuns inclusiv prin interceptoare ieftine și a exportat know-how: în martie, a trimis 228 de specialiști în interceptarea dronelor în mai multe state din Golf și din regiune, iar Volodimir Zelenski a spus că interceptoare ucrainene au fost folosite împotriva dronelor iraniene. Totuși, aceste interceptoare ieftine vin cu limitări menționate în material: multe sunt de unică folosință; producătorii oferă estimări foarte diferite ale preciziei, de la circa 50% până aproape de 100%; integrarea cu radare și sisteme de detectare/urmărire este mai dificilă decât fabricarea interceptorului în sine; pot apărea dificultăți în fața roiurilor de drone lansate simultan. În paralel, China își consolidează poziția și în proprietatea intelectuală: un avocat specializat în brevete, Andrew White (Mathys & Squire), afirmă că instituțiile chineze au depus anul trecut cele mai multe cereri de brevet din lume în tehnologiile anti-dronă, de peste două ori mai multe decât Statele Unite, aflate pe locul al doilea. [...]
Huawei pare să meargă pe „cipuri existente” pentru Mate XT 2 , iar asta ar sugera o strategie de continuitate (și risc mai mic) în locul unei tranziții rapide la o nouă generație de procesoare, potrivit Huawei Central . Informațiile recente din zona de „leak-uri” indică faptul că viitorul tri-fold ar putea folosi Kirin 9030 Pro , nu un procesor bazat pe așa-numita „Tau Scaling Law”. Publicația notează că DigitalChatStation a distribuit specificații-cheie pentru Mate XT 2, inclusiv detalii despre cip. Spre deosebire de relatările anterioare, care sugerau un procesor nou bazat pe „Tau Scaling Law”, noua scurgere de informații ar indica un „Kirin vechi”, mai exact Kirin 9030 Pro. De ce contează: ritmul de adoptare a noilor cipuri Kirin rămâne neclar Din informațiile atribuite tipsterilor, „Tau Scaling Law-based Kirin” nu ar urma să debuteze pe Mate XT 2, ci abia odată cu seria Mate 90, spre finalul lunii septembrie. În acest scenariu, Huawei ar continua să echipeze dispozitivele noi cu procesoare deja existente în portofoliu, inclusiv pentru modele menționate în material precum Pura X View și Mate XT 2. În paralel, Huawei ar fi spus, la o conferință de tehnologie dedicată cipurilor, doar că „cipurile Kirin 2026” vor fi lansate în toamnă, fără să indice momentul exact sau primul dispozitiv care le va integra. Indiciile invocate: precedentul Mate XTs și „alinierea” cu Pura X Materialul folosește drept argument precedentul Mate XTs (modelul tri-fold din 2025), care ar fi venit cu un cip Kirin existent, nu cu unul complet nou. Chiar dacă Huawei a anunțat atunci un Kirin 5G pentru prima dată după cinci ani, ar fi utilizat o variantă mai veche, deja introdusă odată cu Mate 70. Un alt indiciu menționat: tri-fold-ul din 2025 ar fi folosit același cip ca Pura X (Kirin 9020), iar cum Pura X Max ar avea Kirin 9030 Pro, „există o șansă mare” ca Mate XT 2 să urmeze aceeași direcție. Ce rămâne incert Publicația subliniază că alte detalii despre chipsetul lui Mate XT 2 sunt, deocamdată, neclare și că ar urma să apară informații oficiale în perioada următoare. În acest moment, concluzia se bazează pe scurgeri de informații și corelări cu strategia recentă de echipare a altor modele. [...]
TSMC a ajuns la 73% din piața globală „pure-play foundry” în T2 2026 , pe fondul exploziei comenzilor legate de inteligența artificială și al unei redistribuiri a capacităților de producție, potrivit IT Home , care citează date Counterpoint Research . Piața globală de producție de cipuri „la comandă” (fără fabrici proprii de produse finale) a crescut cu 29% față de anul trecut în trimestrul al doilea. Dominanța TSMC este cu atât mai relevantă cu cât, conform aceleiași analize, cota sa este de circa zece ori mai mare decât a ocupantului locului doi, Samsung Foundry , care a rămas la 7%. Pe locul trei se află SMIC, cu 5%. Ce alimentează concentrarea pieței Counterpoint indică drept motor principal dezechilibrul dintre cerere și ofertă atât pe nodurile avansate, cât și pe cele mature, împins de: creșterea abruptă a comenzilor pentru aplicații AI; realocarea capacităților de producție între tehnologii și clienți. În cazul TSMC, menținerea cotei de 73% pentru al doilea trimestru consecutiv este pusă pe seama începerii producției pe 2 nm, a creșterii volumelor pe 3 nm și a constrângerilor de ofertă atât la procese mature, cât și la ambalare avansată (etapa de „împachetare” a cipului, esențială pentru performanță și randament). Cum arată restul clasamentului și ce urmăresc competitorii Samsung Foundry își păstrează poziția a doua cu 7%, iar compania se concentrează pe îmbunătățirea randamentului (procentul de cipuri bune) pentru procesul SF2 (2 nm). În același timp, cererea pentru nodurile SF4/SF5 și majorările de preț din prima jumătate a anului au susținut creșterea veniturilor, potrivit datelor citate. SMIC, cu 5%, a beneficiat de cerere puternică pe piața locală și de preluarea unor comenzi „revărsate” din afara Chinei, iar veniturile sale din T2 2026 au atins un maxim istoric, conform Counterpoint. În restul pieței: UMC: 4% GlobalFoundries: 3% alți producători („Others”): 7% La ce se așteaptă Counterpoint în a doua parte a anului Pentru semestrul al doilea din 2026, Counterpoint estimează că utilizarea capacităților va rămâne ridicată, iar livrările vor continua să crească, susținute de migrarea unor comenzi pe fondul ajustărilor de capacitate la TSMC și de creșterea în continuare a prețului mediu de vânzare al waferelor (ASP, adică prețul mediu pe unitate). [...]
Huawei duce nova 16 Pro pe piețele internaționale pe 2 septembrie, un pas important pentru extinderea portofoliului global , potrivit GSMArena . Telefonul va debuta la un eveniment global programat pe 2 septembrie, la München, Germania. Modelul va fi comercializat global sub numele „nova 16s Pro”, cu un „s” adăugat, o strategie similară cu cea folosită anterior de companie pentru a lansa internațional Pura 90s Pro Max . În material sunt menționate și culorile „roz” și „albastru” cu efect de gradient, identice cu varianta din China. Ce știm despre specificații și ce rămâne incert Deocamdată nu este confirmat dacă versiunea globală va avea modificări de hardware față de cea lansată în China. Ca reper, varianta chineză are: ecran LTPO OLED de 6,84 inci, rezoluție FHD+ și rată de refresh de 120 Hz; chipset Kirin 9010S; baterie de 7.000 mAh; cameră principală de 200 MP. Lansare „la pachet” cu un nou ceas În același context, Huawei a „teasat” (a sugerat prin materiale de promovare) și Watch 6, care ar urma să fie lansat alături de nova 16s Pro și ar păstra un design apropiat de cel al predecesorului, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Xiaomi intră pe piața NAS cu un model de la 2.699 yuani, mizând pe backup și media în ecosistemul propriu , potrivit Notebookcheck . Dispozitivul, numit Smart Storage, este disponibil deocamdată în China și vine în configurații preinstalate cu stocare, ceea ce îl poziționează ca o opțiune „la cheie” pentru utilizatori casnici care vor un server de fișiere fără instalări complicate. Ce aduce Xiaomi Smart Storage și de ce contează operațional Smart Storage este un NAS (Network Attached Storage – stocare conectată la rețea) cu două bay-uri, compatibil cu HDD/SSD SATA de 3,5 inci și 2,5 inci. Xiaomi spune că fiecare bay poate susține unități de până la 30 TB, pentru un total de până la 60 TB. La nivel de hardware și conectică, modelul include: procesor Realtek RTD1619B; 4 GB RAM și 32 GB stocare internă; port Ethernet 2.5GbE (2,5 gigabiți pe secundă); HDMI 1.4 și USB-A 3.0; ieșire HDMI cu suport până la 4K la 30 Hz. Integrare în ecosistem: backup, supraveghere și acces la distanță Accentul este pus pe funcții de backup și consum media. Dispozitivul poate organiza automat fotografiile printr-o funcție de tip „album AI” și suportă backup complet al dispozitivelor pentru telefoane Xiaomi cu HyperOS 3.0 sau mai nou. Pentru supraveghere, anumite camere Xiaomi pot înregistra direct pe NAS, iar compania susține că se pot stoca până la 360 de zile de înregistrări pentru patru fluxuri video. Smart Storage suportă până la 16 conturi de utilizator și acces la distanță de pe Android, iOS, Windows, macOS și Android TV. Xiaomi menționează și până la 40 Mbps lățime de bandă gratuită pentru accesul la distanță. Pe partea de media, sunt menționate suportul pentru video 4K HDR10, redare prin HDMI, „casting” wireless, plus funcții de tip potrivire automată a informațiilor despre filme și generare de „poster wall” pentru biblioteci personale. Prețuri și disponibilitate Xiaomi Smart Storage este listat în China în trei variante: 4 TB: 2.699 yuani (aprox. 402 dolari, ~1.850 lei); 8 TB: 3.499 yuani (aprox. 521 dolari, ~2.400 lei); 16 TB: 5.499 yuani (aprox. 818 dolari, ~3.760 lei). Compania nu a confirmat, deocamdată, disponibilitatea internațională. [...]
