Știri
Știri din categoria Tehnologie
Nvidia a scumpit cu 55% RTX Pro 6000 Blackwell, iar creșterea ridică direct costurile proiectelor AI și de randare: placa de lucru (workstation) a ajuns la 13.250 dolari (aprox. 60.000 lei) în magazinul oficial, potrivit WinFuture. Față de primăvara lui 2025, când prețul recomandat era 8.565 dolari (aprox. 39.000 lei), majorarea indică o presiune de cost care se propagă din zona componentelor rare către bugetele IT ale companiilor.
RTX Pro 6000 este orientată către utilizare profesională – randare, calcule de proiectare, „gemeni digitali” (copii digitale ale unor sisteme reale, folosite pentru simulare) și antrenarea locală a modelelor mari de inteligență artificială. În acest context, scumpirea înseamnă fie investiții inițiale mai mari pentru stații de lucru, fie amânarea achizițiilor și replanificarea proiectelor care depind de capacitate GPU locală.
Publicația notează că cererea ridicată din zona AI a redus stocurile disponibile, ceea ce susține niveluri de preț mai mari pe segmentul de vârf.
WinFuture indică drept factor principal un blocaj pe piață, iar portalul zamin (citat în material) pune accent pe penuria globală de module de memorie, care împinge în sus costurile. Placa folosește 96 GB memorie GDDR7 (VRAM – memoria dedicată a plăcii video), cea mai mare capacitate de acest tip pe o singură placă, iar memoria are ECC (corecție de erori în funcționare), o cerință frecventă în medii profesionale.
La nivel de specificații, RTX Pro 6000 se bazează pe cipul GB202, cu 24.064 nuclee CUDA, iar complexitatea ridicată este prezentată ca un alt element care apasă costurile de producție. Consumul maxim menționat este de până la 600 W, cu răcire pe două ventilatoare.
Scumpirile nu rămân izolate în zona profesională. Materialul arată că și RTX 5090 a ajuns la comercianți la peste 4.000 dolari (aprox. 18.000 lei), de la un preț de lansare de 1.999 dolari (aprox. 9.000 lei). În lipsa unor alternative echivalente, mulți cumpărători acceptă prețurile ridicate, iar pe termen scurt nu sunt semne de relaxare, pe fondul cererii persistente și al componentelor limitate.
Recomandate
Testele JAXA la Mach 5 mută discuția despre zborul hipersonic din zona „SF” în cea a fezabilității tehnice , dar drumul până la curse comerciale rămâne lung, iar riscurile operaționale și de reglementare sunt încă greu de gestionat, potrivit Jalopnik . În aprilie 2026, la centrul spațial JAXA Kakuda , o echipă formată din reprezentanți ai Japan Aerospace Exploration Agency (JAXA) , University of Tokyo, Keio University și Waseda University a finalizat teste preliminare pentru un avion experimental capabil să atingă Mach 5 (de cinci ori viteza sunetului), adică aproximativ 3.800 mile pe oră (circa 6.100 km/h). Într-un scenariu de utilizare comercială, un astfel de aparat ar putea zbura de la Tokyo la New York în aproximativ două ore. Ce s-a demonstrat, de fapt: rezistența la temperaturi extreme Testul nu a urmărit să dovedească zborul efectiv la Mach 5, ci că designul aparatului poate rezista condițiilor dure asociate acestor viteze. La asemenea regimuri, frecarea cu atmosfera și undele de șoc comprimă aerul și generează căldură, un tip de problemă comparată în material cu riscurile întâlnite la reintrarea în atmosferă. JAXA estimează că, la Mach 5, frecarea poate duce la temperaturi de până la 1.832°F (aprox. 1.000°C). Echipa a folosit teste în tunel aerodinamic pentru a simula viteze hipersonice și a monitorizat temperaturile aerului, ale fuselajului și ale componentelor interne. Concluzia: temperaturile interne au rămas în limite acceptabile, ceea ce sugerează că sistemele electrice ar putea funcționa pe durata unui zbor în astfel de condiții. De ce nu e suficient: motorul și aerodinamica devin problema principală Chiar dacă bariera termică este depășită, zborul hipersonic comercial depinde de un ansamblu de constrângeri fizice și inginerești. Pe măsură ce viteza crește, crește și rezistența la înaintare (drag), iar în apropierea vitezelor supersonice apar unde de presiune care produc boom sonic și un fenomen numit „wave drag” (rezistență indusă de unde), despre care articolul notează că poate crește rezistența totală cu 50% sau mai mult. Pentru a reduce rezistența și a menține viteze hipersonice, ar fi necesare: aripi puternic „măturate” (înclinate spre spate) pentru a limita rezistența; propulsie mai eficientă și cu rezistență proprie mai mică decât la motoarele convenționale. În acest context, echipa JAXA, la fel ca alți dezvoltatori, se bazează pe un „ramjet” – un tip de motor care comprimă aerul folosind chiar viteza de deplasare a vehiculului. Particularitatea importantă: ramjet-ul nu folosește turbină și nu produce tracțiune dacă aparatul nu se află deja în mișcare, ceea ce complică arhitectura de operare. Context: cursa pentru viteză se duce și pe sol, dar aviația are alte constrângeri Materialul plasează testul japonez într-o competiție mai largă pentru transport ultra-rapid, menționând și dezvoltări din transportul terestru, precum prezentarea de către China a unui tren maglev despre care se afirmă că ar fi mai rapid decât avioanele comerciale (într-un material separat al publicației). Pentru aviație, însă, chiar și cu progrese tehnice, rămâne deschisă întrebarea „când și în ce condiții” ar putea fi acceptate zborurile ultra-rapide la scară largă. Articolul avertizează explicit că este „mult prea devreme” pentru a permite astfel de zboruri pe scară largă, sugerând că, dincolo de inginerie, acceptarea operațională și cadrul de reglementare vor fi obstacole majore înainte ca promisiunea „Tokyo–New York în două ore” să devină un produs pentru public. [...]
Google începe să transforme comenzile vocale în reglaje directe de imagine și sunet pe Google TV , prin integrarea Gemini în meniurile de setări, o schimbare care poate reduce semnificativ timpul pierdut cu navigarea prin opțiuni, potrivit HDSatelit . Funcția este lansată deocamdată limitat, pe anumite televizoare TCL din SUA, cu extindere treptată. Ce se schimbă, concret, în utilizarea televizorului Noutatea este că Gemini poate interpreta cereri „spuse firesc” și fie aplică direct modificarea, fie duce utilizatorul în meniul relevant, evitând căutarea manuală prin setări. Din exemplele menționate, scenariile tipice sunt cele în care imaginea e prea întunecată sau dialogul se aude slab, iar utilizatorul vrea o ajustare rapidă fără să iasă din film sau meci. Funcția acoperă, în această etapă, ajustări uzuale precum: luminozitate și contrast; mod de imagine (de exemplu, Sport); volum; moduri de sunet și reglaje precum bassul. Cum se activează și cum se dă comanda Comanda poate fi dată prin „Hey Google” sau prin butonul de microfon de pe telecomandă. Pe dispozitivele cu microfon „hands-free”, televizorul poate asculta și fără telecomandă, dacă opțiunea este activată. Google precizează că Gemini poate porni și la formule asemănătoare cu „Hey Google” sau „OK Google”. Dacă în locuință există mai multe dispozitive care răspund la voce, în mod obișnuit reacționează unul singur, ales în funcție de apropiere, volumul vocii și tipul cererii. Configurarea trece prin Google Home și prin meniul „Voice assistant”. Pentru televizoarele TCL, traseul de activare pornește din Settings → Accounts & Profiles → Voice assistant, unde se selectează „ Gemini for TV ”. Pentru control fără telecomandă, microfonul „hands-free” trebuie activat. Unde este disponibilă acum și ce limitări are Distribuirea nu este generală. Actualizarea a început să ajungă pe anumite televizoare TCL Google TV din SUA. Conform paginii oficiale de ajutor pentru „Gemini for TV”, funcția este disponibilă în SUA și Canada pe modele TCL (QM9K, QM7K, QM8K, QM6K și X11K), dar și pe Google TV Streamer, Walmart onn. 4K Pro și modelele Hisense U7, U8 și UX. Suportul lingvistic menționat este pentru engleză (SUA și Canada) și franceză (Canada). Pentru profilurile de copii și utilizatorii sub 18 ani, experiența rămâne cea de Google Assistant, nu Gemini. Ce urmează: extindere condiționată de hardware și versiunea Android Google a introdus Gemini pe Google TV în septembrie 2025, iar la CES 2026 a indicat direcția de a „sări” peste meniurile complicate de setări. Acum, controlul vocal al setărilor devine o piesă operațională a platformei, nu doar o funcție de recomandări și răspunsuri pe ecran. Compania spune că până la finalul lui 2026 „Gemini for TV” ar urma să ajungă pe mai multe dispozitive Google TV cu Android 14 sau mai nou și cel puțin 2 GB RAM, în mai multe limbi și regiuni. Actualizarea se livrează treptat și poate fi verificată din Settings → System → About → System update, fiind o funcție integrată în sistemul Google TV, nu o aplicație separată. Linkuri menționate în sursă (context oficial): Ghid Google TV „Do more with Gemini for TV”: Google Support Funcții Gemini pentru Google TV la CES 2026: Google Blog „Gemini comes to Google TV”: Google Blog Ghid TCL „Do more with Gemini for TV”: TCL Support Funcții noi Gemini pe Google TV (martie 2026): Google Blog [...]
Europa își poate securiza infrastructura critică cu un cip produs integral pe continent , după ce un consorțiu de companii și țări europene a pus cap la cap întregul lanț – de la cercetare-dezvoltare până la livrare comercială, potrivit Gadget . Miza nu este „performanța de vârf” (cipul este pe 22 nm), ci controlul asupra unei componente strategice, într-un context în care dependențele de SUA și China au devenit un risc operațional și de securitate pentru sectoare sensibile. Ce înseamnă „producție suverană” în cazul acestui cip Publicația descrie un proces „100% european”, construit pe specializările mai multor jucători: ASML furnizează utilajele, inclusiv pentru litografie DUV (ultraviolet profund, o tehnologie folosită în fabricarea circuitelor pe plachete de siliciu); Qualinx (Olanda) dezvoltă arhitectura cipului; Soitec (Franța) produce substratul de siliciu pentru plachetele brute; GlobalFoundries (Germania) se ocupă de producția efectivă; împachetarea finală (transformarea în produs comercial) ar urma să fie realizată în 2–3 fabrici europene care vor fi anunțate ulterior; sunt menționate variante în Germania, Portugalia, Olanda sau Franța . În plus, Siemens ar urma să se ocupe de programarea liniilor de fabricare și asamblare, ca parte a efortului mai larg. QLX3xx: cipul european și unde ar urma să fie folosit Primul cip descris ca fiind produs integral în Europa se numește QLX3xx , iar producția „va fi demarată curând”, conform sursei. Deși este realizat pe 22 nm (un nod de fabricație mai vechi decât cele folosite în procesoarele de ultimă generație), rolul lui este legat de securizarea infrastructurii critice . Utilizările indicate includ: turnuri de telefonie mobilă ; centrale electrice și infrastructură de distribuție/transformare; convertoare pentru linii de transmisie; aplicații militare: rachete, drone, avioane și alte vehicule/dispozitive. Un avantaj operațional menționat este reziliența la interferențe externe: cipul ar fi proiectat să nu fie afectat de bruiaje electronice sau chiar de lipsa semnalului de la sateliți . De ce contează pentru economie și industrie Din perspectiva impactului, informația relevantă este că Europa își poate organiza un lanț complet de producție pentru un cip cu utilizări strategice, folosind avantajul competitiv al ASML , descrisă ca fiind cel mai mare producător global de echipamente pentru fabricarea semiconductorilor și, la vârful tehnologic, singurul producător din lume. Ce rămâne de urmărit, pe baza informațiilor disponibile, este unde vor fi localizate fabricile pentru împachetarea finală și calendarul concret pentru intrarea QLX3xx în livrare comercială, detalii care nu sunt încă precizate. [...]
Scenariul „Galaxy Z Fold 8 Ultra” ar putea împinge prețul în sus fără un salt real de hardware , ceea ce riscă să transforme noua denumire într-o problemă comercială pentru seria de pliabile Samsung , potrivit unei analize 9to5Google . Autorul, utilizator de Galaxy Z Fold 7, spune că există motive reale de interes pentru următoarea generație, dar că scurgerile de informații conturează o repoziționare confuză: seria Galaxy Z Fold 8 ar urma să fie „împărțită” în două modele. Unul ar fi un dispozitiv cu un format mai lat, care ar păstra numele „Galaxy Z Fold 8”, iar celălalt ar fi o versiune doar ușor îmbunătățită a Fold 7, vândută sub numele „Galaxy Z Fold 8 Ultra”. De ce contează: riscul unui „Ultra” mai scump, cu upgrade-uri limitate Miza principală, în această lectură, este prețul. Publicația argumentează că, dacă informațiile neoficiale sunt corecte, este puțin probabil ca Samsung să vândă cele două telefoane la același nivel de preț. Eticheta „Ultra” ar sugera un model mai scump decât Fold 8, în timp ce modelul „Fold 8” ar rămâne în zona de preț a Fold 7, indicată în text la circa 1.999 dolari (aprox. 9.200 lei). Problema, spune analiza, este că „Ultra” nu ar aduce diferențe care să justifice o majorare: ar fi, în esență, un Fold 7 „reîncălzit”, cu același design, același format și aceleași camere, plus câteva îmbunătățiri punctuale. Ce upgrade-uri sunt sugerate de scurgeri În varianta descrisă, „Galaxy Z Fold 8 Ultra” ar veni în principal cu: îmbunătățiri ale cutei ecranului (zona vizibilă pe pliul display-ului); o creștere a capacității bateriei, descrisă ca „mult așteptată”. În rest, autorul susține că elementele definitorii (design, format, camere) ar rămâne neschimbate, ceea ce ar face ca numele „Ultra” să fie mai degrabă o decizie de marketing decât o diferențiere tehnică. Context: presiuni de cost și „ RAMaggedon ” Analiza introduce și un factor extern: condițiile de piață ar putea împinge oricum prețurile în sus, inclusiv din cauza a ceea ce autorul numește „RAMaggedon” (o criză/penurie care afectează memoria RAM, cu potențial de scumpire pentru producători). În acest context, un „Ultra” mai scump, dar fără un pachet clar de îmbunătățiri, ar putea amplifica frustrarea cumpărătorilor. Ce ar urma să facă Samsung, dacă vrea să evite confuzia Concluzia autorului este că o lansare în care un pliabil „rebranduit” drept „Ultra” devine mai scump, iar noul format mai lat intră la prețul de anul trecut, ar fi greu de justificat. Soluția sugerată: Samsung să renunțe la numele „Ultra” și să ofere două opțiuni care diferențiază priorități (format, ergonomie), fără ca denumirea să împingă automat așteptările și prețul în sus. [...]
Xiaomi pregătește XRING O3 pentru mai multe produse, inclusiv posibil pentru mașini electrice , ceea ce ar indica o extindere a utilizării propriilor cipuri dincolo de câteva modele „de vitrină”, potrivit Notebookcheck . Noul chipset ar urma să fie succesorul direct al XRING O1 , lansat anul trecut. Din informațiile apărute până acum, Xiaomi ar sări peste denumirea „XRING O2”, iar noul SoC (system-on-chip – cipul principal care include procesorul și alte componente esențiale) ar fi branduit XRING O3. Publicația notează că acesta ar urma să alimenteze „mai multe dispozitive”, cu o adopție mai largă decât generația anterioară. Ce se știe despre poziționare și tehnologie XRING O3 ar urma să concureze tehnic cu Snapdragon 8 Elite Gen 5, însă ar putea ajunge pe piață chiar înainte ca succesorul Qualcomm să debuteze în acest an, ceea ce ar putea duce la comparații cu un cip mai nou. Un punct sensibil ține de procesul de fabricație: XRING O3 ar urma să fie produs pe tehnologia TSMC de 3 nm, aceeași folosită și pentru Snapdragon 8 Elite Gen 5. În paralel, următorul cip de vârf de la Qualcomm – așteptat să se numească Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro – ar urma să treacă la 2 nm (N2), iar aceeași direcție ar fi valabilă și pentru oferta MediaTek. În acest context, Notebookcheck apreciază că XRING O3 ar fi „cu o generație în urmă” strict din perspectiva nodului de fabricație. Chiar și așa, XRING O3 este descris ca având șanse la câștiguri importante de eficiență față de XRING O1 și la performanțe mai bune per ansamblu, mai ales în zona frecvențelor medii și joase. De ce contează: extinderea internă a platformei Xiaomi Miza nu este doar un nou cip pentru telefoane, ci posibilitatea ca Xiaomi să standardizeze mai mult pe platforme proprii. Conform informațiilor citate, compania ar putea folosi XRING O3: în mai multe dispozitive mobile decât în cazul XRING O1; posibil și în viitoarele sale vehicule electrice (EV), dacă planul se confirmă. În același timp, XRING O3 ar fi puțin probabil să ajungă pe dispozitive destinate pieței globale, la fel ca predecesorul, deși această limitare „ar urma să se schimbe” în generațiile viitoare. Notebookcheck indică drept „cel mai probabil” un debut în luna august, însă detaliile rămân la nivel de informații neconfirmate oficial. [...]
Tot mai multe indicii din iOS 27 și macOS 27 sugerează că Apple pregătește suport „din temelii” pentru dispozitive noi , inclusiv un iPhone pliabil și un MacBook cu ecran tactil, potrivit IT Home , care citează observațiile jurnalistului Bloomberg Mark Gurman din newsletterul „Power On”. Semnalul cel mai concret, în interpretarea lui Gurman, vine din macOS 27: aplicația „ iPhone Mirroring ” (oglindirea iPhone-ului pe Mac) nu ar mai fi limitată la un raport fix, ci ar putea lărgi zona de afișare până la un aspect apropiat de iPad. O astfel de interfață „lată” ar semăna cu modul de utilizare al unui telefon pliabil atunci când este deschis. Ce apare în codul iOS 27 și de ce contează Dezvoltatorii ar fi găsit în codul iOS 27 mai multe referințe care trimit la scenarii specifice pliabilelor, inclusiv: „foldState” (starea de pliere); „angleDegrees” (unghiul de deschidere/închidere); parametri pentru „mai multe ecrane”. În lectura lui Gurman, aceste elemente indică funcții de detectare a poziției și a stării ecranului, tipice pentru un dispozitiv cu balama și cu tranziții între ecran exterior și interior. „Adaptivitatea” aplicațiilor, posibil pregătire pentru ecrane variabile Un alt indiciu ține de presiunea pusă de Apple pe conceptul de aplicații „adaptive”: aceeași aplicație să se poată adapta automat la dimensiuni și rapoarte diferite ale ecranului, fără ca dezvoltatorii să împacheteze versiuni separate. La nivel de suprafață, asta ajută compatibilitatea între modele de iPhone și iPad, însă Gurman sugerează că, în profunzime, ar putea fi o pregătire pentru logica de comutare între ecranele unui iPhone pliabil. MacBook cu ecran tactil: gesturi și funcții care „sună” a mobil Pe partea de Mac, Gurman spune că macOS 27 ar aduce suport complet pentru control tactil în funcția „Sidecar” (folosirea iPad-ului ca ecran secundar pentru Mac), permițând interacțiunea cu macOS prin atingere. În plus, ar apărea și gestul de „pull-to-refresh” („trage în jos pentru reîmprospătare”), o interacțiune consacrată pe telefoane și tablete, care ar deveni naturală dacă un MacBook ar avea ecran tactil. Gurman nu afirmă că lansările sunt certe, însă concluzia lui este că Apple introduce treptat, în iOS 27 și macOS 27, suport de bază pentru hardware nou — un semn că un iPhone pliabil și un MacBook cu ecran tactil ar putea fi mai aproape decât indică calendarul obișnuit al zvonurilor. [...]
