Știri
Știri din categoria Tehnologie
Pokémon GO nu colectează automat imagini pentru antrenarea IA, iar contribuția jucătorilor se face printr-o funcție separată, activată voluntar, potrivit Euronews. Articolul trece în revistă afirmațiile apărute online despre folosirea datelor din joc pentru sisteme de navigație ale roboților și arată că există mecanisme de consimțământ și condiții explicite în aplicație și în termenii de utilizare.
Fenomenul Pokémon GO a început în 2016 și a rămas relevant, iar compania Scopely (care deține dezvoltatorul Niantic, după vânzarea diviziei de jocuri) indică peste 100 de milioane de jucători în 2024. Pe acest fond, au circulat postări pe X care sugerau că plimbările utilizatorilor ar fi folosite „fără știrea lor” pentru captarea de date vizuale destinate unor aplicații comerciale, inclusiv roboți de livrare.
Euronews arată că funcțiile dedicate de cartografiere în realitate augmentată (AR, adică suprapunerea de elemente digitale peste imaginea din lumea reală) au fost introduse de Niantic abia în 2020, la patru ani după lansarea jocului. Acestea permit scanarea unor locații și obiecte reale prin mișcarea utilizatorului în jurul lor, în timp ce camera telefonului înregistrează date vizuale.
Un element esențial este că funcția nu este disponibilă de la început pentru toți utilizatorii: ea se deblochează doar după atingerea nivelului 20. În plus, imaginile nu sunt capturate „în fundal” în timpul jocului, ci doar dacă utilizatorul alege în mod activ să folosească opțiunea de scanare.
Echipa de verificare a Euronews, The Cube, notează că Niantic le-a transmis că jucătorii trebuie să opteze pentru trimiterea anonimă de scanări și videoclipuri din locații publice, pentru îmbunătățirea sistemului Niantic Spatial Visual Positioning System (VPS). Compania susține că participarea este opțională și presupune selectarea deliberată a unor repere (de exemplu statui sau alte elemente notabile) pentru scanare.
În testele The Cube, când camera telefonului este îndreptată către o statuie din Parc du Cinquantenaire (Bruxelles), apare un mesaj care anunță că utilizatorul contribuie la dezvoltarea tehnologiei de cartografiere în realitate augmentată și că datele vor fi partajate cu un serviciu terț.
„Utilizatorii vor contribui la dezvoltarea tehnologiei de cartografiere în realitate augmentată, iar datele lor vor fi partajate cu un serviciu terț.”
Mesajul mai precizează că datele colectate sunt folosite pentru crearea de modele 3D ale locațiilor reale și pentru dezvoltarea tehnologiei și a serviciilor conexe. Procesul este descris și în termenii de utilizare Niantic, într-o secțiune intitulată „Rights Granted by You – AR Content”, unde se menționează că, prin folosirea funcției de scanare AR, utilizatorii acordă companiei un drept neexclusiv de a utiliza imaginile colectate pentru îmbunătățirea serviciilor.
Conform MIT Technology Review, Niantic Spatial (entitate desprinsă din Niantic în 2025, după vânzarea diviziei de jocuri către Scopely) folosește imagini colectate de la jucători pentru a-și dezvolta produse care construiesc hărți 3D detaliate ale mediului real. Niantic a spus echipei The Cube că a antrenat „mai mult de 50 de milioane” de rețele neuronale (modele de învățare automată) pe baza a aproximativ 30 de miliarde de imagini.
Niantic Spatial a dezvoltat un Visual Positioning System (VPS), despre care compania afirmă că poate oferi poziționare și orientare „precise, bazate pe vedere” oriunde în lume, inclusiv în locuri unde GPS-ul nu este disponibil sau este nesigur. Totodată, Euronews precizează că Niantic Spatial nu se bazează exclusiv pe date din realitate augmentată provenite din Pokémon GO, compania indicând pe site-ul propriu că integrează și date spațiale din alte surse, inclusiv roboți, drone și sateliți.
În acest context, la începutul lunii martie 2026, Niantic a anunțat un parteneriat cu Coco Robotics, o platformă de livrare urbană cu roboți, pentru implementarea la scară a tehnologiei sale de „IA spațială” și a VPS. Coco Robotics operează roboți de livrare în orașe precum Los Angeles, Chicago, Jersey City, Miami și Helsinki, iar colaborarea urmărește integrarea cartografierii 3D și a poziționării bazate pe imagine pentru o navigație mai precisă în zone urbane dense, unde GPS-ul poate avea acuratețe limitată.
Recomandate
Samsung va introduce costuri recurente pentru accesul la SmartThings API din octombrie 2026, o schimbare care poate crește cheltuielile dezvoltatorilor și, implicit, riscul de limitări sau abonamente mai scumpe în aplicațiile de casă inteligentă. Informațiile apar în Android Authority , după ce compania a anunțat trecerea de la acces gratuit la planuri plătite pentru utilizarea interfeței de programare (API – set de „reguli” prin care aplicațiile comunică între ele). SmartThings API este folosit pe scară largă de dezvoltatori pentru a conecta aplicații și platforme terțe la ecosistemul SmartThings. Până acum, accesul a fost gratuit, însă Samsung spune că își schimbă infrastructura și va trece la un „model structurat” de API, cu investiții în funcții de nivel enterprise (destinate mediilor mari, cu cerințe ridicate). Ce taxe introduce Samsung și când intră în vigoare Samsung intenționează să lanseze „paid commercial API tiers” (niveluri comerciale plătite) și un plan pentru dezvoltatori individuali de 4,99 dolari pe lună (aprox. 23 lei) . Implementarea este vizată pentru octombrie 2026 . Până atunci, compania afirmă că accesul rămâne gratuit până la finalul trimestrului al treilea (Q3) și că nu va aplica limite de utilizare și nici nu va începe eliminarea accesului gratuit înainte de octombrie. Ce primește ecosistemul: instrumente noi pentru dezvoltatori Samsung leagă introducerea taxelor de finanțarea unor îmbunătățiri, inclusiv stabilitate mai bună a platformei, integrări optimizate și capabilități extinse. În plus, compania promite două instrumente noi: Experiență de dezvoltare îmbunătățită : un nou „Developer Center” și documentație actualizată, pentru a face API-ul mai ușor de folosit și implementat. Tablou de bord pentru utilizarea API-ului : un „API Dashboard” în Developer Center, care va permite monitorizarea volumului de apeluri API, cu date pe intervale de timp, pentru a înțelege consumul și a optimiza codul. Samsung susține că acest tablou de bord ar trebui să ajute dezvoltatorii și partenerii să își aleagă nivelul de tarifare potrivit. De ce contează pentru utilizatori: presiune pe costuri și pe funcționalități Pentru utilizatorii finali, schimbarea este relevantă deoarece multe aplicații și servicii smart home depind de SmartThings API pentru conectare și automatizări. Odată cu apariția costurilor, dezvoltatorii ar putea fi nevoiți să își ajusteze modelul de business (de exemplu, să introducă abonamente, să reducă anumite funcții sau să limiteze integrarea), în funcție de cât de mult consumă API-ul și de ce nivel de tarifare li se aplică. Samsung a publicat anunțul oficial despre „enhanced SmartThings API experience” pe blogul său, potrivit linkului indicat în materialul Android Authority . [...]
Microsoft începe să ducă noua experiență Windows Insider în Windows 11 „retail”, ceea ce simplifică administrarea canalelor de testare direct din Setări , într-o schimbare cu impact operațional pentru utilizatorii care vor să încerce funcții noi fără să rămână „blocați” pe un canal. Informațiile sunt prezentate de IT Home , care notează că actualizarea se face treptat, în următoarele săptămâni. Din această săptămână, Microsoft începe să distribuie gradual o experiență reîmprospătată a programului Windows Insider (WIP) către versiunea standard („retail”) de Windows 11. Concret, utilizatorii care rulează Windows 11 neînscris în preview vor vedea o interfață nouă de administrare a canalelor în „Setări > Windows Update > Windows Insider Program ”, fără să fie nevoie de instalarea unei versiuni speciale. Compania subliniază că lansarea este progresivă: dacă opțiunile noi de canale nu apar imediat, acoperirea completă ar urma să se facă în următoarele săptămâni. Ce versiuni preview au fost livrate către canalele Insider Potrivit publicației, Microsoft a lansat în aceeași zi mai multe build-uri pentru Windows 11, pe canale diferite: Beta (26H2): Build 26220.8754 Beta (26H1): Build 28020.2366 Experimental (26H2): Build 26300.8758 Experimental (26H1): Build 28120.2374 Experimental (platformă viitoare, incluzând seria Canary 29600): Build 29617.1000 Ce se schimbă pentru utilizatori: comutare mai ușoară și setări noi pentru bara de activități Microsoft indică faptul că acesta este „un moment bun” pentru utilizatorii care nu sunt încă în programul Insider să intre în testare: pot încerca funcții înainte de lansarea generală și, în majoritatea situațiilor în care nu sunt mulțumiți, pot schimba canalul sau pot ieși din program fără reinstalarea sistemului. Pe partea de funcții, în canalul Experimental apare o opțiune nouă de setare a dimensiunii barei de activități, menită să facă mai ușoară găsirea, înțelegerea și personalizarea acesteia pentru o experiență de utilizare „mai potrivită”, conform descrierii din material. [...]
Prețurile laptopurilor intră într-o „nouă normalitate” mai scumpă, pe fondul scumpirii memoriei RAM și al contractelor pe termen lung din industrie , iar revenirea la nivelurile de dinainte de 2025 devine tot mai puțin probabilă, potrivit unei analize publicate de Gizmodo . Miza economică: producătorii de memorie își reorientează capacitățile către centrele de date pentru inteligență artificială, iar costurile se propagă direct în prețul laptopurilor. În material, autorul notează că scumpirile recente ale Apple arată direcția pieței, inclusiv prin ideea că un MacBook Pro de 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei) devine „noul normal”. Totodată, este dat ca exemplu un MacBook Pro de 14 inci cu M5 Max, care ar porni de la 4.100 de dolari (aprox. 18.900 lei), cu 500 de dolari (aprox. 2.300 lei) peste nivelul de dinaintea scumpirilor din acea săptămână. De ce se scumpesc laptopurile: memoria se duce spre AI, nu spre consumatori Punctul central al analizei este creșterea prețurilor la RAM (memorie de lucru) și la NAND (memorie de stocare de tip flash), care „resetează” așteptările de preț chiar și pentru laptopuri de putere medie. Gizmodo citează un raport al blogului german ComputerBase (prin traducere automată), potrivit căruia Lenovo ar fi transmis la conferința ISC 2026 că prețurile pentru DRAM și NAND nu se vor îmbunătăți „ani de zile” și că „noul normal” din 2030 și după ar rămâne mai scump decât înainte de octombrie 2025. Explicația invocată: cei trei mari producători care controlează oferta globală de memorie — Micron , Samsung și SK Hynix — și-ar fi ajustat prioritățile pentru a onora contracte pentru memorie specializată cu lățime mare de bandă (HBM), folosită în centre de date pentru AI, în detrimentul DRAM-ului „de consum”. În acest context, cererea ridicată ar permite menținerea presiunii pe prețuri pe termen lung. Contracte „take-or-pay” și efectul asupra lanțului de aprovizionare Un element cu impact operațional și de piață este modul în care Micron descrie noile „strategic customer agreements” (SCA) — acorduri strategice cu clienții — pe care compania le caracterizează drept contracte „take-or-pay” (cumperi sau plătești), cu angajamente ferme pentru volume pe mai mulți ani. „[Sunt] acorduri take-or-pay, cu angajamente obligatorii de a cumpăra volume specifice pe durata acestui termen multianual.” Potrivit materialului, Micron spune că a semnat 16 astfel de acorduri în segmentele centre de date, consum și auto, cu „patru clienți foarte mari” și „trei clienți medii”. Acordurile ar urma să se întindă de la semnare până la finalul anului calendaristic 2030, iar CEO-ul Micron ar fi estimat că „aproximativ jumătate sau mai mult” din veniturile companiei ar putea proveni din astfel de contracte. În același timp, Gizmodo menționează că Micron a raportat venituri de 41,5 miliarde de dolari (aprox. 191 miliarde lei) în trimestrul respectiv, în creștere cu 346% față de aceeași perioadă a anului trecut, în contextul actual al prețurilor. Producătorii de laptopuri, prinși între costuri și consumatori Analiza susține că, fără o marjă reală de negociere a costurilor la memorie, producătorii de laptopuri ajung să aleagă între a absorbi scumpirile sau a le transfera în prețul final. Ca exemplu de tensiune în lanțul de aprovizionare, este citat un inginer Valve, Pierre-Loup Griffais, referitor la modul în care furnizorii de RAM ar impune condițiile de volum și preț. „[Producătorii de RAM] ne dau un preț… și spun: «Poți cumpăra atâtea», iar răspunsul e da sau nu. Și dacă spunem nu, atunci nu mai vorbesc niciodată cu noi.” În același registru, este menționat și un comentariu atribuit lui Tim Cook, într-un interviu pentru The Wall Street Journal, potrivit căruia „băieții cu memoria” transferă creșteri mari de preț și că ar fi nevoie ca prețurile și oferta de memorie să revină la niveluri „rezonabile” pentru produse de consum. Ce urmează: chiar și o relaxare în 2028 nu garantează ieftiniri Gizmodo notează că producătorii de memorie ar indica 2028 sau mai târziu ca orizont pentru o eventuală îmbunătățire a situației, însă chiar și atunci prețurile gadgeturilor „rareori” scad în practică. Concluzia materialului este că, inclusiv dacă un producător precum Apple ar găsi alternative de aprovizionare și ar reduce prețurile peste câțiva ani, este puțin probabil ca laptopurile să revină la nivelurile de dinainte de 2025. [...]
Specula a împins prețul Steam Machine până la aproape triplu față de cel oficial , înainte de lansarea programată pe 30 iunie, pe fondul unei disponibilități limitate, potrivit Notebookcheck . Valve a început să trimită e-mailuri de rezervare către utilizatori selectați, iar anunțul a fost urmat rapid de apariția ofertelor pe piețe terțe. Dispozitivul este listat deja pe platforme precum eBay, unde unele anunțuri pornesc de la circa 1.700 de dolari (aprox. 7.820 lei), peste prețul oficial comunicat de Valve. În cazurile cele mai agresive, vânzători cer până la 3.200 de dolari (aprox. 14.720 lei) pentru pachetul de bază Steam Machine de 512 GB, care include Steam Controller. Diferența față de prețul oficial Notebookcheck notează că pachetul de 512 GB are un preț oficial de 1.128 de dolari (aprox. 5.190 lei), ceea ce înseamnă că unele listări ajung la aproape de trei ori prețul de retail. Contextul este unul tipic pentru lansările cu stocuri mici: Valve a confirmat anterior că Steam Machine va fi disponibil inițial în cantități limitate. Există deja cumpărători la prețurile umflate Un semnal că speculația funcționează este faptul că cel puțin o listare la 2.800 de dolari (aprox. 12.880 lei) apare ca vândută, sugerând că un cumpărător a acceptat supraprețul pentru a obține mai devreme un exemplar. Ce urmează Publicația amintește că fenomenul nu este nou în industria de gaming, fiind întâlnit anterior la plăci video, console și chiar la lansarea Steam Controller. Valve nu a anunțat când se va deschide următorul val de rezervări, însă există posibilitatea ca unități suplimentare să devină disponibile „în viitorul apropiat”, fără un calendar confirmat. [...]
OpenAI își segmentează oferta GPT-5.6 pe trei niveluri de preț și capabilități , într-o mișcare care poate schimba direct costurile de operare pentru companiile ce folosesc modele lingvistice la scară, potrivit Mobilissimo . Noua familie este disponibilă în versiune „preview” (testare înainte de lansarea largă) și include modelele Sol, Terra și Luna, cu acces inițial limitat la parteneri și organizații selectate, urmând extinderea către utilizatorii ChatGPT , Codex și API în „următoarele săptămâni”. Trei modele, trei bugete: Sol, Terra, Luna Publicația notează că OpenAI separă „generația” de „nivelul de performanță”: „5.6” indică generația tehnologică, iar Sol, Terra și Luna sunt trepte de capabilități. GPT-5.6 Sol : modelul de vârf, pentru sarcini solicitante; include opțiuni precum nivelul de raționament „max” (alocă mai mult timp procesării) și modul „ultra” (folosește mai mulți subagenți AI pentru a accelera rezolvarea problemelor dificile). OpenAI menționează îmbunătățiri în programare, biologie și securitate cibernetică. GPT-5.6 Terra : poziționat ca echilibru între performanță și cost; OpenAI susține că are performanțe comparabile cu GPT-5.5, dar la un cost „de aproximativ două ori mai redus”. GPT-5.6 Luna : varianta optimizată pentru cost și viteză, pentru aplicații cu volum mare de solicitări. Impact operațional: tarifele API, pe un milion de tokeni În prima etapă, accesul este disponibil doar prin API (interfață de programare pentru integrarea în aplicații) și Codex, pentru un număr limitat de parteneri. Prețurile comunicate sunt calculate la un milion de tokeni (unități de text folosite la tarifare): GPT-5.6 Sol : 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru input și 30 de dolari (aprox. 138 lei) pentru output GPT-5.6 Terra : 2,5 dolari (aprox. 12 lei) pentru input și 15 dolari (aprox. 69 lei) pentru output GPT-5.6 Luna : 1 dolar (aprox. 5 lei) pentru input și 6 dolari (aprox. 28 lei) pentru output Diferențele de tarifare sugerează o strategie de „portofoliu” care permite companiilor să aleagă între performanță maximă și costuri mai mici, în funcție de tipul de sarcini (de la fluxuri complexe pentru dezvoltatori până la cereri repetitive, la volum mare). Siguranță și control: verificări în timp real și limitări în preview OpenAI afirmă că GPT-5.6 are „cel mai complex sistem de protecție” implementat de companie până acum, cu filtre în model, verificări în timp real ale răspunsurilor, monitorizarea tiparelor de utilizare și mecanisme suplimentare pentru solicitări cu risc ridicat, în special în zona securității cibernetice și a biologiei. În perioada de preview, unele solicitări pot fi blocate sau pot necesita timp suplimentar pentru verificări automate, conform aceleiași surse. Ce urmează OpenAI estimează că modelele GPT-5.6 vor deveni disponibile pe scară largă în ChatGPT, Codex și API în următoarele săptămâni, după încheierea testării cu partenerii selectați. [...]
Revenirea Pebble mizează pe produse „boutique”, dar costurile cresc din lanțul de aprovizionare și tarife potrivit Gizmodo , care îl citează pe Eric Migicovsky , fondatorul Pebble (astăzi Core Devices ). Migicovsky spune că scumpirea componentelor – în special a memoriei flash – și tarifele din SUA apasă inclusiv pe jucători mari, iar pentru un producător mic spațiul de manevră la preț devine tot mai îngust. Migicovsky susține că în interiorul unui ceas Pebble există 32 MB de memorie flash, iar costul acesteia a crescut de șase ori, pe fondul reorientării producătorilor de memorie către proiecte pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale, în detrimentul electronicelor de consum. În același timp, el afirmă că inclusiv companii precum Apple sunt „informate” cât trebuie să plătească pentru anumite componente, fără loc de negociere – un semnal că presiunea pe costuri este generalizată în industrie. Ce încearcă să vândă Core Devices: „anti-Apple Watch”, cu baterie mare și software minimalist În interviul acordat Gizmodo, Migicovsky poziționează Pebble ca alternativă la ceasurile Apple Watch și la dispozitivele cu Wear OS: ecrane e-paper, software „de bază” pentru notificări și mesaje, butoane fizice și promisiunea unei autonomii ridicate, tocmai pentru a reduce frecvența încărcării. El critică și limitările impuse de Apple pe iOS pentru dispozitive terțe, invocând dificultatea de a interacționa cu servicii precum iMessage sau Siri, ceea ce, în opinia lui, afectează competiția, inovația și prețurile. Un startup de șase oameni, patru produse într-un an și finanțare inițială din fonduri proprii Migicovsky spune că, la vârful din 2015, Pebble avea aproximativ 180 de angajați, în timp ce compania relansată are acum șase persoane și a lansat sau se pregătește să livreze patru produse într-un singur an: Pebble 2 Duo (alb-negru); Pebble Time 2 (e-paper color); Index 01 (inel descris ca dispozitiv de înregistrare cu AI, cu baterie nereîncărcabilă estimată la circa doi ani); Pebble Round 2, care „va începe livrările în curând”, potrivit materialului. Fondatorul afirmă că a pornit Core Devices cu bani proprii, „undeva” în intervalul 50.000–100.000 de dolari (aprox. 230.000–460.000 lei), menționând că nu duce lipsă de lichidități după vânzarea aplicației Beeper către Automattic. Vânzări și precomenzi: semnal de cerere, dar la scară mică Într-o postare recentă pe blog, citată de Gizmodo, Migicovsky afirmă că Pebble a livrat 13.600 de ceasuri Time 2 și a vândut 7.000 de inele Index 01, dintr-un total raportat de 11.000 de precomenzi pentru acest produs. De ce contează: presiunea pe preț se vede și la „gadgeturile mici”, iar fondatorul evită pragul de 300 de dolari Migicovsky spune că nu a crescut prețurile „încă”, argumentând că orice dispozitiv care ajunge la 300 de dolari devine mai greu de „iubit” de către utilizatori. În același timp, el indică două surse de presiune care pot forța scumpiri în piață: creșterea costurilor la componente (în special memoria) și tarifele din SUA, care afectează prețurile de transport. Pe termen scurt, compania a renunțat la un al cincilea produs după iterații interne, iar fondatorul sugerează că următoarele dispozitive – wearable sau nu – vor rămâne în zona platformelor deschise, bazate pe software open-source, pentru a încuraja dezvoltarea din comunitate. [...]
