Știri
Știri din categoria Tehnologie
Microsoft împinge în sus costul de intrare pentru flotele IT odată cu noile Surface Pro 12 și Surface Laptop 8, poziționate explicit pentru companii și lansate mai întâi cu procesoare Intel Core Ultra Series 3, potrivit The Verge.
Publicația notează că, spre deosebire de ciclul anterior (când modelele cu Arm au venit primele, iar cele cu Intel au întârziat peste șase luni), Microsoft începe acum reîmprospătarea gamei Surface Pro și Surface Laptop cu Intel, urmând ca modele similare cu Qualcomm Snapdragon X2 să vină „mai târziu în acest an”.
Surface Pro 12 (denumit de Microsoft „Surface Pro for Business 13-inch (12th Edition)”) este disponibil „astăzi” pentru companii, cu un preț de pornire de 1.949,99 dolari (aprox. 9.000 lei). Configurația de bază include:
Pentru configurații superioare, companiile plătesc suplimentar pentru Core Ultra 7, până la 64 GB RAM și până la 1 TB stocare. Vârful de gamă menționat în articol (Core Ultra 7, 64 GB RAM, 1 TB) ajunge la 4.399,99 dolari (aprox. 20.000 lei). Sunt disponibile și opțiuni cu ecran OLED, respectiv variante cu conectivitate 5G.
Varianta Surface Pro 12 5G pornește de la 2.249,99 dolari (aprox. 10.400 lei), cu Core Ultra 5, 16 GB RAM și 256 GB stocare.
Din perspectiva operațională, designul Surface Pro 12 rămâne neschimbat față de Surface Pro 11, iar Microsoft păstrează două porturi USB-C cu suport Thunderbolt 4. Un detaliu important pentru mediile corporate, unde infrastructura de accesorii contează, este menținerea portului magnetic de încărcare Surface Connect, relevant pentru organizațiile care au deja echipamente Surface în uz.
Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii tehnice sau de preț pentru Surface Laptop 8, dincolo de faptul că face parte din aceeași serie de dispozitive Surface pentru companii, bazate pe Intel Core Ultra Series 3.
Recomandate
Irlanda intră la președinția Consiliului UE cu o dependență fiscală majoră de Big Tech , iar asta ridică miza dosarelor digitale pe care le va prioritiza sau amâna în a doua jumătate a anului, potrivit Politico . 16 dintre primele 20 de companii tech din lume au huburi în Irlanda, sectorul angajează peste 100.000 de oameni, iar două firme de tehnologie (identificate drept Apple și Microsoft) ar fi plătit aproape 40% din impozitul pe profit în 2024, adică 11 miliarde euro. Dependența de câteva companii și riscul de presiuni în dosarele UE Consiliul Fiscal Consultativ al Irlandei a avertizat anterior în acest an că veniturile din impozitul pe profit sunt puternic concentrate: trei firme ar genera aproape jumătate din încasări, iar două companii tech ar fi contribuit cu aproape 40% în 2024 (11 miliarde euro), conform analizei citate de publicație. Europarlamentarul liberal Michael McNamara a spus că este „recunoscut pe scară largă” că Irlanda depinde prea mult de Big Tech și că Dublinul trebuie să fie „cu ochii deschiși” la presiunile care pot apărea în timpul președinției, din partea companiilor cu sedii în capitală. Din perspectiva mecanismului instituțional, statul care deține președinția rotativă poate influența discret agenda Consiliului prin ceea ce prioritizează sau lasă în plan secund, deși rolul formal este de „broker onest” între statele membre. Agenda digitală: suveranitate tech, reducerea birocrației și reguli pentru platforme Lista probabilă de dosare pentru Irlanda, odată cu preluarea președinției la 1 iulie, include: un pachet de „suveranitate tehnologică”, menit să reducă dependența Europei de tehnologie din afara UE; propuneri separate care ar putea restrânge accesul firmelor americane la frecvențe pentru sateliți și la lanțuri critice de aprovizionare; inițiative de reducere a birocrației prin simplificarea regulilor tech; discuții despre dacă și cum ar putea fi interzis accesul copiilor la rețele sociale; măsuri pentru „un internet mai echitabil” pentru consumatori; o revizuire a regulilor din telecomunicații. Conflict de interese perceput vs. reputația de „negociator corect” Eurodeputata Lynn Boylan (Sinn Féin) a descris modelul economic al Irlandei drept „profund legat” de menținerea confortului unui număr mic de corporații tech, „covârșitor americane”, ceea ce ar crea un „conflict evident” cu rolul de coordonare a politicilor digitale. În același timp, diplomați citați de Politico spun că Irlanda are reputația unui negociator corect și profesionist în dosare digitale, inclusiv în negocieri sensibile politic. Publicația amintește și episodul din 2013, când, în timpul președinției irlandeze, diplomații ar fi fost ținuți în corturi pentru a maximiza timpul de negociere pe Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Punctul vulnerabil: aplicarea legilor UE de către autoritățile irlandeze Criticile istorice nu vizează atât negocierea, cât aplicarea legislației UE, care intră în atribuțiile autorităților irlandeze, întrucât Irlanda găzduiește supraveghetorii relevanți: Comisia pentru Protecția Datelor (DPC) și Coimisiún na Meán. DPC a fost acuzată că nu este suficient de fermă și că există riscul unei „uși rotative” între reglementatori și sectorul privat. În Dublin, organizația Irish Council for Civil Liberties a cerut ca Irlanda să se recuze din toate dosarele digitale în timpul președinției. Ministrul de stat Niamh Smyth, responsabil de inteligență artificială și promovarea comerțului, respinge ideea că Irlanda nu ar putea fi un „broker onest”, inclusiv pe propunerile care urmăresc reducerea dependenței UE de tehnologia americană. Ce cer companiile: simplificare și frână la „suveranitate” În consultarea publică organizată anul trecut de guvernul irlandez, grupul de lobby CCIA Europe a cerut Irlandei să „dubleze” eforturile de simplificare a regulilor și să respingă ferm regulile de „suveranitate” care ar putea exclude companii străine. Meta a cerut Irlandei să adopte un rol de leadership în agenda digitală europeană, inclusiv o „revizie completă” a regulilor digitale și o „pauză” în implementarea unor noi reguli aflate pe traseu legislativ. Compania a mai susținut că Irlanda ar trebui să-și folosească „relația unică” cu SUA pentru a întări legăturile UE–SUA. Bram Vranken (Corporate Europe Observatory) rezumă miza lobby-ului: „dereglementare mai dură și mai rapidă” și menținerea pieței UE cât mai deschise pentru Big Tech, cu o pârghie percepută ca mai mare în cazul Irlandei. De ce contează pentru piață Pentru companiile de tehnologie, președinția irlandeză poate însemna o fereastră în care ritmul și ordinea dosarelor UE — de la suveranitate tech la simplificarea regulilor — pot fi influențate prin prioritizare. Pentru Irlanda, dependența de câțiva contribuabili majori din tech transformă rolul de arbitru în unul cu risc reputațional și politic: orice percepție de „capturare” a agendei poate alimenta presiuni pentru recuzare sau pentru întărirea controlului asupra aplicării legislației digitale. [...]
O nouă SSD licențiată oficial pentru PlayStation 5 ajunge la 3.034 euro (aprox. 15.200 lei), un nivel care pune sub semnul întrebării utilitatea licențierii în raport cu prețul , potrivit WinFuture . Modelul SanDisk Optimus GX Pro 850P , lansat recent, costă în magazinul online german al producătorului de circa șase ori mai mult decât cea mai ieftină versiune a consolei Sony. Prețul: 8 TB „premium”, dar cu o etichetă greu de justificat Vârful de gamă oferă până la 8 TB și este listat la 3.034 euro (aprox. 15.200 lei). În același portofoliu, SanDisk mai vinde trei variante: 1 TB: 390 euro (aprox. 1.950 lei) 2 TB: 779 euro (aprox. 3.900 lei) 4 TB: 1.539 euro (aprox. 7.700 lei) Pe site-ul din SUA, compania indică faptul că prețul actual este unul de lansare, ceea ce sugerează că ulterior ar putea crește. Ce primești tehnic și cât „costă” spațiul în jocuri SSD-ul este un M.2-2280 care folosește interfața PCIe 4.0 și vine cu radiator (heatsink) preinstalat pentru controlul temperaturii. Vitezele menționate sunt de până la 7.300 MB/s la citire și 6.600 MB/s la scriere. WinFuture notează că, la o dimensiune medie de instalare de 36 GB, pe varianta de 8 TB ar încăpea aproximativ 200 de jocuri. Raportat la preț, rezultă un cost echivalent de circa 15 euro (aprox. 75 lei) per joc stocat. „Produs nou”, dar pe o platformă deja cunoscută: rolul licenței PlayStation Publicația susține că, dincolo de denumirea nouă, specificațiile Optimus GX Pro 850P sunt identice cu cele ale WD Black SN850X (Western Digital, compania-mamă): dimensiuni, viteze și durabilitate. Diferența de preț ar fi explicată în principal de licențierea oficială PlayStation. Licențierile de acest tip vin, de regulă, cu cerințe și teste suplimentare (inclusiv stres și disipare termică), care pot crește costurile pentru producător, iar acestea sunt transferate către clientul final. Impact pentru utilizatori: alternativa „mai ieftină” rămâne… gestionarea spațiului Deși SSD-ul ar putea fi folosit și într-un PC compatibil (dacă radiatorul nu interferează cu alte componente), pentru utilizatorii de PC există, în mod obișnuit, alternative mai ieftine. În cazul posesorilor de PS5, la nivelurile de preț prezentate, WinFuture sugerează că pentru mulți va fi mai realistă o soluție banală: ștergerea jocurilor vechi pentru a elibera spațiu. [...]
Android 17 duce multitasking-ul pe Pixel într-o zonă mai practică, prin „bule” de aplicații cu limită de cinci simultan , o schimbare care poate reduce timpul pierdut cu comutarea între aplicații pe ecrane mici, potrivit Android Authority . Funcția „app bubbles” (bule de aplicații) nu mai este doar în versiune beta și începe să fie disponibilă pentru utilizatorii Android odată cu lansarea stabilă a Android 17. Pentru telefoanele Pixel, asta înseamnă o formă de multitasking mai „ușoară” decât împărțirea ecranului, utilă mai ales pe modele cu diagonale mai reduse, cum este exemplul din articol (Google Pixel 10a). Ce se schimbă, concret, în utilizarea de zi cu zi Ideea din spatele „bulelor” este să păstrezi la îndemână un set de aplicații folosite frecvent, într-un format compact, astfel încât să sari rapid între ele fără să revii de fiecare dată în ecranul principal sau în lista de aplicații recente. Autorul notează că, după actualizarea la Android 17, a ajuns să folosească zilnic această funcție pentru un mix de aplicații de lucru și personale (de exemplu, Slack, Gmail, YouTube, Instagram, WhatsApp), tocmai pentru că face comutarea mai fluidă. Cum activezi și creezi „bule” de aplicații pe Pixel Condiția de bază este să ai instalată versiunea stabilă Android 17. Apoi, pașii descriși sunt: deschizi sertarul de aplicații (app drawer); ții apăsat pe aplicația pe care vrei să o transformi în „bulă”; din meniul care apare, alegi opțiunea „Bubble”; aplicația trece imediat într-o vizualizare compactă, tip „bulă”; repeți pentru alte aplicații pe care vrei să le ai în același sistem. Pe măsură ce adaugi aplicații, sistemul ar trebui să le grupeze automat într-un prim „set” de bule. Dacă nu se întâmplă, poți folosi pictograma „+” din panoul de bule (sus) pentru a adăuga manual bulele disponibile de pe ecranul principal. Limitarea care contează: maximum cinci bule simultan Un detaliu operațional important: poți avea cel mult cinci „app bubbles” în același timp. Dacă încerci să adaugi o a șasea, aceasta va înlocui una existentă, pentru a păstra limita. De ce e relevant pentru utilizatori Pentru utilizatorii Pixel, mai ales cei cu telefoane compacte, funcția poate deveni o soluție pragmatică de multitasking: păstrezi aplicațiile „de bază” la un tap distanță și reduci fricțiunea comutării între sarcini (mesaje, e-mail, muzică, social). În același timp, limita de cinci impune o selecție strictă a aplicațiilor „esențiale”, ceea ce poate face experiența mai ordonată, dar și mai restrictivă pentru cei care lucrează cu multe aplicații în paralel. [...]
OnePlus pregătește revenirea în zona „buget” cu N6, un model așteptat sub 25.000 rupii (aprox. 1.350 lei), într-un moment în care compania a împins în sus prețurile gamei de vârf, potrivit 91mobiles . Publicația notează că lansarea este programată pentru 30 iunie, iar miza este recâștigarea cumpărătorilor sensibili la preț, într-un segment devenit foarte competitiv. În ultimii ani, OnePlus a urcat treptat spre zona premium: exemplul dat este OnePlus 15, listat la 85.999 rupii (aprox. 4.650 lei). În paralel, compania ar fi ieșit din segmentul sub 25.000 de rupii după scumpirea modelului OnePlus Nord CE 6 Lite, ceea ce face ca N6 să fie relevant ca potențial „re-entry” pe piața de volum. Ce știm și ce rămâne neconfirmat înainte de lansare Până acum, OnePlus a prezentat doar designul, nu și specificațiile complete, menționează publicația. În privința prețului, așteptarea este „sub 25.000 rupii”, iar unele informații din piață invocate de 91mobiles merg chiar spre un prag „sub 20.000 rupii” (aprox. 1.100 lei) — însă acest nivel nu este confirmat oficial. Un element confirmat de companie este bateria: OnePlus N6 va avea 8.000 mAh, aceeași capacitate ca OnePlus Nord CE 6, conform articolului. De ce contează: presiune pe raportul preț–performanță și pe suportul software Unghiul principal pentru cumpărătorii din segmentul sub 25.000 de rupii este valoarea livrată pe termen mai lung, nu doar specificațiile „pe hârtie”. 91mobiles punctează patru direcții care ar putea decide dacă N6 devine un produs de masă convingător: Performanță constantă în utilizarea zilnică , cu multitasking stabil și experiență fluidă, mai importantă decât scorurile de benchmark; publicația avertizează că multe branduri „taie” din chipset pentru a compensa scumpirea componentelor de memorie. Suport software mai lung , pe fondul ciclurilor de înlocuire mai rare: articolul susține că N6 ar avea de câștigat cu „cel puțin” trei actualizări majore Android și patru ani de actualizări de securitate (în context, Nord CE 6 Lite ar oferi două actualizări de sistem și patru ani de securitate). Cameră „cu bazele făcute bine” , cu accent pe un senzor principal solid și procesare HDR/low-light, în locul mai multor senzori cu valoare redusă. Autonomie care să iasă în evidență , unde bateria de 8.000 mAh poate fi un argument, chiar dacă există în segment și modele cu 10.000 mAh; publicația sugerează că optimizarea poate conta la fel de mult ca mărimea bateriei. La ce să se uite piața după 30 iunie Pentru OnePlus, N6 ar putea funcționa ca un produs de echilibrare a portofoliului, după scumpirile din zona flagship. Pentru cumpărători, indicatorul decisiv rămâne prețul final: dacă modelul se menține sub 25.000 de rupii și se apropie de 20.000 de rupii prin oferte de lansare (scenariu menționat ca posibil, nu ca certitudine), atunci combinația dintre autonomie mare, performanță fără compromisuri vizibile și suport software ar putea transforma N6 într-unul dintre cele mai relevante pariuri ale companiei pe piața de volum. [...]
Deutsche Bank își accelerează recrutările în România, cu circa 200 de posturi deschise , pe fondul extinderii responsabilităților centrului său tehnologic din București și al unei strategii care combină creșterea numerică cu „maturizarea” organizației, potrivit Economedia . Centrul Deutsche Bank Global Technology România are, în prezent, aproximativ 200 de poziții deschise și estimează că ar putea adăuga „aproximativ 200 de angajați în plus” în acest an, după un ritm similar de recrutare și anul trecut, conform declarațiilor lui Mihnea Chivulescu , director general al centrului. Ce urmărește centrul: mai multe responsabilități, nu doar mai mulți oameni Conducerea DB Global Technology România spune că obiectivul nu este doar creșterea headcount-ului, ci preluarea unor „responsabilități mai mari” în cadrul rețelei globale Deutsche Bank. În acest context, compania vizează și recrutarea de specialiști cu experiență ridicată din piață, care să completeze seniorii formați intern. „Strategia este, însă, să luăm aici responsabilități mai mari și să balansăm creșterea numerică cu maturizarea organizației.” În paralel, compania menține o componentă importantă de recrutare și formare la nivel de juniori, prin investiții în educație și conectare la piață, inclusiv prin parteneriate academice și programe pentru studenți. Structura echipei și rolul Bucureștiului în rețeaua globală Potrivit aceleiași surse, aproximativ 70% dintre angajații centrului sunt ingineri. Echipa din România dezvoltă aplicații și sisteme folosite de Deutsche Bank la nivel global și lucrează inclusiv pe zona de siguranță a datelor și riscuri financiare. DB Global Technology este parte a rețelei internaționale a Deutsche Bank, care operează patru mari centre tehnologice: în India, Berlin, New York și București, cu extinderi în zona de inginerie software și inteligență artificială. Echilibrul de gen: 44% femei, inclusiv în roluri de conducere În echipa din România, femeile reprezintă circa 44% din totalul angajaților și sunt prezente inclusiv în roluri de leadership, potrivit directorului general. Acesta leagă evoluția de dinamica din universitățile de profil și din industria IT, unde numărul femeilor din facultățile relevante ar fi crescut în ultimii ani. „Dacă te uiți în universitățile de profil, vezi tot mai multe fete atrase de domeniul computer science.” [...]
Huawei a crescut cu 23% în vânzările globale de smartphone-uri în săptămâna 20 din 2026, într-o piață care a scăzut cu 8% , semn că lanțul de aprovizionare și sprijinul politic intern pot conta mai mult decât trendul general al cererii, potrivit Huawei Central , care citează o analiză Counterpoint . În raportul Counterpoint despre vânzările globale din săptămâna a 20-a, Huawei și Apple sunt singurele branduri cu creștere anuală, în timp ce alți producători mari, precum Samsung și Xiaomi, înregistrează scăderi. În același interval, piața globală ar fi consemnat un declin de 8% față de anul anterior, pe fondul unei cereri „leneșe” (sluggish) și al unei dinamici nefavorabile pentru mai multe mărci. De ce contează: lanțul de aprovizionare devine diferențiatorul principal Counterpoint leagă diferențele de performanță de „dinamica semiconductorilor”, care ar fi mărit decalajele dintre producători. În acest context, Huawei ar fi urcat pe locul șase în clasamentul vânzărilor globale din săptămâna analizată, cu un avans de 23% față de aceeași perioadă a anului trecut, deși sursa notează o slăbiciune pe piețele externe. Publicația citează Counterpoint, care indică drept factor de susținere pentru Huawei piața din China: „În special, Huawei a arătat forță pe piața chineză, datorită sprijinului politic intern și unei structuri localizate a lanțului de aprovizionare”, spune Counterpoint. Cum arată restul pieței în săptămâna 20 În aceeași analiză, Apple rămâne pe primul loc, cu o creștere anuală de 10%. Samsung este descris ca având o evoluție anuală „plată” (fără creștere), iar OPPO, Vivo și Xiaomi sunt menționate ca înregistrând scăderi importante în clasament. Associate Director Sujeong Lim (Counterpoint) adaugă că mărcile cu lanțuri de aprovizionare stabile și vizibilitate mai bună asupra componentelor-cheie, precum memoria, au putut menține mai consecvent prețurile și strategiile promoționale. În această logică, Apple și Huawei sunt prezentate ca fiind într-o poziție avantajoasă, dar cu nevoia de prudență din cauza instabilității macroeconomice și a echilibrării aprovizionării. Ce urmează Datele indică un avantaj competitiv pentru producătorii care își pot securiza componentele și controla mai bine costurile, într-o perioadă în care cererea rămâne slabă. Totuși, materialul nu oferă detalii despre volume absolute sau despre intervalul exact al „slăbiciunii” pe piețele externe, astfel că amploarea revenirii Huawei în afara Chinei rămâne neclară. [...]
