Știri
Știri din categoria Tehnologie
Primul GPU „100% chinezesc” testat public rămâne cu mult în urma plăcilor Nvidia și Intel, ceea ce înseamnă că, pe termen scurt, nu schimbă raportul de forțe pe o piață sufocată de prețuri mari la componente, potrivit Gizmodo. Totuși, apariția lui contează economic prin simplul fapt că încearcă să deschidă o alternativă la duopolul Nvidia–AMD într-un moment în care costurile pentru construirea unui PC au crescut semnificativ.
Lisuan Tech, o companie chineză de tehnologie, a lansat Lisuan LX 7G100, descris ca primul GPU (procesor grafic) realizat integral în China, fără a folosi microarhitectură Nvidia sau AMD. Compania a susținut pe rețele sociale chinezești că a epuizat stocul inițial de 30.000 de unități, iar primele teste independente au apărut în ultima săptămână, pe măsură ce utilizatori și recenzori au montat placa în sisteme de PC.
Ca poziționare, placa ar concura în zona „low-to-midrange” (buget–mediu), în jurul echivalentului a puțin sub 500 de dolari (aprox. 2.300 lei), fiind comparată cu modele precum Nvidia GeForce RTX 5060 Ti sau AMD Radeon RX 9060 XT. LX 7G100 are 12 GB memorie video (VRAM), însă Gizmodo notează că acest lucru nu se traduce automat în performanță, în condițiile în care plăci cu 8 GB pot depăși rezultatele ei „cu două cifre” procentuale.
În benchmark-uri, YouTuberul Chaowanke (menționat de Gizmodo, care citează și VideoCardz ca primă sursă de semnalare) a indicat că:
În jocuri, exemplul dat este Cyberpunk 2077 la 1080p, setări Medium, cu FSR 3 (tehnologie de upscaling de la AMD) și generare de cadre activate: placa Lisuan ar fi atins o medie de circa 88 fps, în timp ce un RTX 4060 ar ajunge la 232 fps.
Miza, în lectura Gizmodo, este mai puțin „câștigarea” unei bătălii de performanță și mai mult apariția unei opțiuni care ar putea, în timp, să pună presiune pe prețuri. Publicația leagă apariția acestor GPU-uri de tensiunile în creștere dintre companiile chineze și Nvidia, dar și de „golul” creat de istoricul slab al Nvidia în zona prețurilor pentru plăci grafice.
Un element practic important: LX 7G100 este descris ca un GPU „în toată regula”, compatibil cu Windows și DirectX 12, dar și cu API-uri (interfețe de programare) moderne pentru jocuri și aplicații grafice precum Vulkan, OpenCL și OpenGL. Cu alte cuvinte, produsul nu este doar un prototip, ci o placă utilizabilă în ecosistemul standard al PC-urilor.
Gizmodo extinde discuția la piața memoriilor, unde RAM și SSD-urile sunt dominate de Samsung și SK Hynix (Coreea de Sud) și Micron (SUA). Publicația susține că aceste companii și-au orientat puternic afacerile către HBM (memorie cu lățime mare de bandă), folosită în proiecte de inteligență artificială pentru centre de date.
În acest context, Gizmodo menționează și un episod separat: producătorul chinez de memorie CXMT ar fi lucrat cu Corsair pentru module de 16 GB Corsair Vengeance DDR5, iar un utilizator ar fi identificat CXMT ca producător folosind aplicația CPU-Z. Publicația spune că a contactat Corsair pentru confirmări și va actualiza materialul dacă primește un răspuns.
Pentru moment, concluzia implicită este că primul GPU „made in China” intră pe piață cu un handicap major de performanță, dar semnalul economic este că apar încercări credibile de a construi alternative compatibile cu ecosistemul PC — exact acolo unde consumatorii resimt cel mai direct scumpirile.
Recomandate
Proiectul pliabil Meizu „Zhuque” pare blocat după schimbarea de strategie a companiei , deși ajunsese până în faza B2, potrivit informațiilor publicate de IT Home . Detaliile apărute indică un model „clamshell” (pliabil tip „flip”), cu baterie de 3.000 mAh și un ecran secundar mic, însă contextul actual sugerează că produsul are șanse reduse să mai ajungă pe piață. Informația a fost distribuită inițial de bloggerul @猫哥NothingCat, iar un fost angajat Meizu, @甲叔是正经叔, a redistribuit postarea și a confirmat existența proiectului, menționând numele intern „Zhuque”. Acesta a susținut că proiectul a avansat până la etapa B2 (o fază intermediară de dezvoltare/validare înainte de producție), dar a criticat dimensiunea bateriei și utilitatea ecranului secundar, descris ca fiind prea mic. Ce se știe despre dispozitiv Din informațiile din sursă, proiectul „Zhuque” ar fi avut: baterie de 3.000 mAh ; ecran secundar mic („sub-ecran”), pe exterior, ca element de design și funcționalitate. Nu apar în material alte specificații tehnice (procesor, dimensiuni, camere, preț sau calendar de lansare), iar evaluările privind „utilitatea” ecranului secundar sunt opinii ale persoanei citate. De ce sunt mici șanse să fie lansat Elementul care schimbă perspectiva comercială este decizia strategică recentă a companiei. Publicația amintește că Meizu a anunțat în februarie o transformare strategică , care include suspendarea proiectelor interne de dezvoltare hardware pentru noi telefoane pe piața din China și căutarea de parteneri terți pentru hardware. În acest context, pliabilul „Zhuque” este descris ca având o probabilitate mare să nu mai ajungă la consumatori. Context: planuri repetate, fără produs final În ultimii ani au existat mai multe semnale publice că Meizu lucrează la un pliabil: în 2024, CEO-ul Xingji Meizu, Su Jing , spunea într-un interviu că există planuri pentru un telefon pliabil, iar cercetarea și dezvoltarea continuă; în 2023, conducerea Meizu indica o posibilă lansare până la final de an, care nu s-a materializat; tot în 2023, bloggerul @数码闲聊站 afirma că nu se vede o producție de serie pe termen scurt, invocând dificultăți de adaptare software și costuri hardware ridicate; Meizu răspundea atunci că își ridică standardele și „redefinește” produsul. În forma actuală, „Zhuque” rămâne mai degrabă un proiect intern ajuns relativ departe în dezvoltare, dar afectat de pivotarea companiei, care reduce probabilitatea unei lansări comerciale. [...]
Veniturile globale din DRAM au urcat la un record de 97 de miliarde de dolari (aprox. 446 miliarde lei) în T1 2026 , pe fondul scumpirii cipurilor și al cererii accelerate din zona AI, potrivit CNMO , care citează o analiză Counterpoint Research . Counterpoint Research estimează că veniturile globale din DRAM au crescut cu 80% față de trimestrul anterior și cu 260% față de aceeași perioadă din 2025, până la 97 de miliarde de dolari, un maxim istoric. Din perspectiva pieței, dinamica indică o combinație între prețuri mai mari și o cerere în creștere, în special pentru produse folosite în infrastructura AI. Cine câștigă din scumpirea DRAM În T1 2026, Samsung a avut o cotă de piață de 38%, mărindu-și avansul față de SK Hynix, conform aceleiași analize. Micron și-a menținut o cotă „stabilă”, iar compania își extinde capacitatea de producție pentru a răspunde cererii și pentru a-și crește cota de piață. China: CXMT accelerează pe cererea internă și pe prețuri mai mari Un element important al trimestrului a fost creșterea puternică a veniturilor ChangXin Memory Technologies (CXMT), susținută de două tendințe: creșterea cererii generate de AI, care alimentează nevoia internă din China, de la smartphone-uri la servere; majorarea prețurilor la cipurile DRAM, care a ridicat veniturile producătorilor. În aceste condiții, veniturile CXMT din DRAM au crescut cu peste 700% față de anul anterior, compania consolidându-și poziția de al patrulea furnizor global. Cota sa de piață s-a dublat la 8%, potrivit Counterpoint Research. Ce urmează: prețuri încă în urcare și planuri de IPO Counterpoint Research, prin raportul lunar de monitorizare a prețurilor la stocare, arată că prețul mediu al DRAM continuă să crească. Pentru T2 2026, estimarea este de încă +50% față de trimestrul anterior, incluzând atât HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită frecvent în acceleratoare AI), cât și DRAM standard. În paralel, CXMT se pregătește să strângă fonduri printr-un IPO, pentru a-și extinde capacitatea de producție DRAM și pentru a intra, în următorii ani, pe piața HBM destinată centrelor de date pentru AI. [...]
Zvonurile despre un Apple Vision Pro complet negru reaprind discuția despre o actualizare „cosmetică”, cu impact limitat asupra cererii , într-un moment în care orice revizie minoră a produsului riscă să fie percepută ca insuficientă la un preț de 3.500 de dolari (aprox. 16.100 lei), potrivit AppleInsider . Imaginile apărute recent ar pretinde că arată componente pentru un viitor Apple Vision Pro în culoarea neagră. Publicația notează însă că este un zvon recurent: încă din aprilie 2025 au existat afirmații că a doua generație ar putea veni în negru sau albastru închis, urmate de o scurgere privind un cablu de conectare albastru închis și, în decembrie 2025, de o imagine cu un conector de cască negru. De data aceasta, două imagini noi au fost distribuite de un dezvoltator din Hong Kong cunoscut ca pipfix și LusiRoy8, care a publicat și un mesaj pe X în care susține că o variantă neagră este „în pregătire”. AppleInsider subliniază că persoana are un istoric limitat, dincolo de dezvăluiri despre culori ale iPhone 17 Pro, iar proveniența componentelor nu este verificabilă. De ce contează: o culoare nouă nu rezolvă problema unei actualizări mici Un element invocat ca posibil indiciu este că una dintre imagini ar părea să arate ambalare cu „mai mult de o duzină” de componente identice negre, ceea ce ar putea sugera pregătiri pentru producție. În același timp, publicația atrage atenția că testarea presupune oricum mai multe exemplare, inclusiv pentru a identifica problemele de fabricație la scară, deci acest detaliu nu confirmă automat un produs final. Mai important pentru piață este implicația comercială: dacă Apple ar aduce Vision Pro doar într-o nouă culoare, fără schimbări semnificative, actualizarea ar putea fi percepută ca una marginală. AppleInsider menționează și criticile anterioare potrivit cărora o trecere la un procesor M5 ar fi, de asemenea, o schimbare modestă; combinată cu o culoare nouă, ar întări ideea că un „Vision Pro 2” cu adevărat nou ar fi încă departe. Context: precedentul Apple Watch Ultra și riscul de cerere slabă Publicația face o paralelă cu Apple Watch Ultra, unde Apple ar fi testat inițial o variantă neagră înainte de a lansa una deschisă la culoare, iar ulterior a introdus totuși o versiune neagră. Este menționat și cazul Apple Watch Ultra 2, descris ca având, în esență, schimbări minime, ceea ce ar fi limitat motivația de upgrade pentru posesorii primei generații. În cazul Vision Pro, miza este și mai sensibilă: AppleInsider notează că ar fi greu de presupus că utilizatorii ar plăti încă 3.500 de dolari (aprox. 16.100 lei) doar pentru o diferență de culoare. În lipsa unor confirmări, concluzia rămâne prudentă: imaginile ar putea indica fie un prototip testat intern, fie chiar un accesoriu terț (o carcasă/„culoare” alternativă) care să integreze o asamblare de difuzoare. Pentru moment, nu există certitudini că Apple va lansa efectiv un Apple Vision Pro complet negru. [...]
Huawei susține că a dus un cip din Mate 90 la un nivel „aproape de 3 nm”, mizând pe o nouă paradigmă de proiectare și pe coordonarea lanțului de aprovizionare , potrivit IT Home — o afirmație cu miză operațională majoră într-o industrie în care accesul la cele mai avansate tehnologii de fabricație este puternic constrâns de sancțiuni și de controlul echipamentelor. Declarația a fost făcută de Zheng Jun , CTO în departamentul de sisteme financiare al Huawei, într-un discurs la „2026 Phoenix Bay Area Finance Forum · Financial Summit”, organizat la Shenzhen, conform relatării care citează Phoenix Finance. Oficialul a descris „legea Tao (τ)” drept o sinteză sistematizată a experienței Huawei în cipuri, procese și „paradigme de inginerie”, care ar fi schimbat regulile de lucru în fabricația de cipuri și modul de colaborare din lanțul industrial. Ce spune Huawei că a schimbat „legea Tao (τ)” În esență, compania afirmă că a folosit această „paradigmă de proiectare” pentru a coordona mai strâns întregul flux de producție, „de la proiectarea elementelor de siliciu din amonte până la ambalare și testare”, acoperind „întregul proces și întregul lanț de aprovizionare”. Zheng Jun a legat explicit acest model de „sprijinul tehnologic autonom la nivel național” și de colaborarea în lanțul industrial. Punctul central: cipul dezvoltat pe baza acestei abordări ar fi fost deja introdus în modelul Huawei Mate 90 și ar atinge „aproape nivelul de vârf de 3 nm” ca tehnologie de fabricație. Datele tehnice invocate și țintele pe termen mediu Materialul include și o serie de cifre atribuite unor relatări anterioare ale publicației, despre un cip „Kirin 2026” (numele oficial nu ar fi fost anunțat), comparat cu cipuri proiectate „tradițional” în 2D: densitatea tranzistorilor: +53,5%, până la 238 MTr/mm²; eficiența energetică a nucleului „P”: +41%; frecvența de vârf: +12,7%. Pe aceeași „rută” asociată legii Tao (τ), pentru 2026 este menționată o frecvență a nucleului P de 3,1 GHz. Ca reper, este indicată frecvența de 2,75 GHz pentru Kirin 9030 Pro, iar creșterea de 12,7% ar corespunde nivelului de 3,1 GHz. Pentru 2031, textul avansează o proiecție: peste 400 MTr/mm² densitate de tranzistori și 5,0 GHz frecvență principală. De ce contează pentru piață Dacă afirmațiile se confirmă în produse și volume, mesajul are implicații directe asupra capacității Huawei de a-și susține competitivitatea la nivel de performanță și eficiență fără acces la cele mai avansate noduri de fabricație din ecosistemele occidentale. În același timp, formularea „aproape de 3 nm” rămâne, în material, o caracterizare generală, fără detalii despre fabricație, furnizori sau metodologie de măsurare care să permită o verificare independentă. [...]
Apple a obținut un brevet care vizează reducerea distorsiunilor la fotografierea subacvatică pe iPhone , printr-un strat optic de protecție rezistent la apă, integrat, care poate acoperi simultan mai multe camere, potrivit IT Home . Miza este una operațională: o soluție de construcție care ar putea diminua nevoia de accesorii externe și ar limita problemele de imagine apărute când între lentilă și apă se interpun straturi de protecție. Brevetul se concentrează pe deformările (distorsiunile) specifice filmării și fotografierii sub apă. În documentație, Apple pornește de la observația că accesoriile terțe pentru filmare subacvatică au o problemă recurentă: pentru a izola camera de apă, se adaugă o protecție în fața lentilei, dar această structură poate introduce ea însăși distorsiuni. Ce propune brevetul: o singură piesă optică pentru mai multe camere Soluția descrisă în brevet înlocuiește abordarea clasică „o cameră – o cupolă” (așa-numitul dome port, un tip de carcasă/element bombat folosit pentru a compensa schimbările de refracție sub apă) cu o piesă optică unitară care acoperă mai multe module foto. Conform descrierii, stratul de protecție ar putea fi realizat astfel: dacă mai multe camere sunt dispuse pe un plan, componenta poate fi în mare parte plată, cu mici zone proeminente acolo unde e necesar; dacă modulele sunt dispuse pe o suprafață curbată, piesa poate urma acea curbură, iar „mini-cupolele” locale ar avea o curbură potrivită fiecărei camere. De ce contează: mai puține îmbinări, risc mai mic de infiltrații și distorsiuni Un alt element central este ca stratul protector să fie dintr-un singur material și o singură componentă , pentru a elimina îmbinări, adezivi și alte materiale de conectare. Apple susține în brevet că reducerea acestor puncte de legătură ar putea diminua riscul de pătrundere a apei și ar limita distorsiunile suplimentare generate de astfel de structuri. Materialul citat de IT Home menționează că mai multe camere ar putea fi utilizate simultan, toate protejate de același strat rezistent la apă. Nu există, însă, informații în sursă despre un calendar de implementare sau despre un model de iPhone care ar urma să includă această soluție. [...]
Huawei propune „legea Tao” ca alternativă la limitările legii lui Moore, iar miza este o nouă direcție de creștere a performanței cipurilor – o schimbare de paradigmă care, dacă se confirmă în practică, poate influența planurile de investiții și foile de parcurs tehnologice din industria semiconductorilor, potrivit IT Home . Principiul a fost prezentat pe 25 mai, la conferința ISCAS 2026 (International Symposium on Circuits and Systems) , de către He Tingbo, membru în conducerea Huawei și președinte al diviziei de semiconductori. Conform materialului, este pentru prima dată când o companie chineză formulează, la nivel global, un „nou principiu” cu ambiția de a ghida dezvoltarea industriei semiconductorilor. Ce schimbă „legea Tao” în abordarea clasică a scalării Profesorul Wu Huaqiang (Universitatea Tsinghua), citat într-un interviu pentru CCTV Finance, plasează apariția „legii Tao” în contextul în care legea lui Moore întâmpină blocaje. În locul „scalării geometrice” (micșorarea dimensiunilor), noua abordare ar folosi „scalarea în timp” („time scaling”, redată în sursă ca „timp de micșorare”), propunând astfel o altă cale de a defini evoluția viitoare a cipurilor. Wu susține că importanța conceptului vine și din aria mai largă pe care o acoperă: nu se limitează la nivelul dispozitivelor și al circuitelor, ci include și nivelul cipului și al sistemului, iar în aceeași ecuație intră și lățimea de bandă a datelor. În interpretarea sa, tocmai această integrare „end-to-end” ar face legea relevantă ca ghid pentru dezvoltarea ulterioară a industriei. Repere tehnice invocate: densitate, eficiență, frecvență În același context, IT Home menționează câteva ținte/rezultate asociate cu un cip Huawei Kirin din 2026 (denumirea oficială nu este publicată), comparat cu un design 2D tradițional: densitatea tranzistorilor: +53,5%, până la 238 MTr/mm²; eficiența energetică a nucleelor P: +41%; frecvența de vârf: +12,7%; pe „traseul” legii Tao, frecvența nucleelor P în 2026 ar ajunge la 3,1 GHz. Publicația leagă valoarea de 3,1 GHz de o comparație cu Kirin 9030 Pro (2,75 GHz), arătând că o creștere de 12,7% ar duce exact la 3,1 GHz. Pentru anii următori, sursa indică o creștere „constantă” a frecvenței și a densității tranzistorilor, cu o proiecție pentru 2031 de „400+ MTr/mm²” și 5,0 GHz. Context operațional: efortul intern după sancțiunile din 2019 Materialul reamintește că, după sancțiunile SUA din mai 2019 , He Tingbo a transmis o scrisoare internă în care anunța trecerea pe „planul de rezervă” pentru cipuri. În aceeași relatare, ea spune că a fost format un grup de lucru numit „Moye”, descris ca având, în realitate, „zeci de mii” de persoane implicate, pe parcursul a șapte ani, pentru a susține o „străpungere strategică”. În ansamblu, mesajul central este că „legea Tao” încearcă să ofere industriei un cadru de evoluție într-un moment în care scalarea tradițională încetinește, iar Huawei își leagă explicit foaia de parcurs de acest tip de obiective măsurabile (densitate și frecvență) pe termen mediu. [...]
