Știri
Știri din categoria Tehnologie
Geekbench 7 schimbă regulile comparațiilor de performanță, pentru că introduce teste și seturi de date mai solicitante, iar scorurile nu mai sunt compatibile cu Geekbench 6, ceea ce va forța o „resetare” a reperelor folosite în evaluarea laptopurilor și telefoanelor, potrivit The Verge.
Primate Labs lansează Geekbench 7, noua generație a unuia dintre cele mai folosite instrumente de benchmark (test sintetic de performanță). La nivel de interfață și utilizare, aplicația „arată și se comportă” ca Geekbench 6, însă schimbările sunt „sub capotă”: seturi de date mai mari pentru procesoare (CPU) și plăci grafice (GPU), un test multi-core reproiectat și noi teste pentru audio și video.
Actualizarea aduce, în principal, trei modificări cu impact direct asupra modului în care sunt măsurate și comparate dispozitivele:
O consecință importantă este că scorurile Geekbench 6 nu sunt compatibile cu Geekbench 7. Practic, comparațiile directe cu rezultatele istorice devin inutile, iar cei care testează hardware (publicații, producători, utilizatori avansați) vor trebui să refacă măsurătorile pentru a construi noi serii de referință.
The Verge notează și o limitare structurală a Geekbench: testele sunt rapide și, tocmai de aceea, tind să măsoare mai bine „rafalele” scurte de performanță decât încărcările susținute, unde unele procesoare și plăci grafice pot reduce frecvențele (throttling) din cauza temperaturilor.
Licența Geekbench 7 Pro costă 99 dolari (aprox. 450 lei), cu preț redus la 79 dolari (aprox. 360 lei) până la 6 august, conform informațiilor din articol. Varianta Pro permite rularea testelor offline, fără încărcarea rezultatelor în Geekbench Browser, și acoperă în continuare platformele desktop compatibile: Windows, macOS și Linux.
Chiar dacă noile teste rămân, în continuare, de ordinul câtorva minute, schimbările de metodologie și incompatibilitatea scorurilor indică faptul că, în perioada următoare, „ierarhiile” de performanță bazate pe Geekbench vor trebui recalibrate.
Recomandate
Geekbench 7 schimbă regulile de interpretare a scorurilor , iar rezultatele nu mai sunt comparabile direct cu versiunile anterioare, pe fondul unei revizuiri a testelor CPU/GPU și a unui nou „etalon” de punctaj, potrivit Notebookcheck . Primate Labs a lansat oficial Geekbench 7, o nouă versiune majoră a suitei de benchmark cross-platform (instrument de măsurare standardizată a performanței), cu schimbări care vizează atât modul în care sunt rulate testele, cât și modul în care trebuie citite scorurile. Multi-core recalibrat: mai puține „fire” rulate forțat, mai multă apropiere de utilizarea reală Cea mai importantă modificare operațională este în zona multi-core: Geekbench 7 rulează un test în mod multi-thread (pe mai multe fire de execuție) doar dacă aplicația pe care o simulează se comportă astfel în practică. Exemplul dat este „HTML5 Browser”, exclus din suita multi-thread, pe motiv că browserele tind să fie single-thread sau doar ușor multi-thread. Miza, conform Primate Labs, este ca scorurile multi-core să reflecte mai bine performanța „din lumea reală”, în loc să favorizeze procesoarele care pot aloca multe nuclee și fire către orice sarcină, indiferent dacă aplicația ar beneficia efectiv de asta. Un nou „baseline” de 2.500 de puncte resetează comparațiile între generații Geekbench 7 introduce și o nouă bază de referință pentru scoruri: AMD Ryzen 7 7700 devine procesorul etalon, normalizat la 2.500 de puncte, înlocuind Intel Core i7-12700 folosit în Geekbench 6. Consecința directă este că scorurile Geekbench 6 și Geekbench 7 nu ar trebui comparate între ele: o creștere sau scădere aparentă între versiuni nu înseamnă automat o schimbare echivalentă a performanței hardware. Ierarhii preliminare CPU: Apple domină single-core, AMD conduce multi-core Primate Labs a furnizat rezultate preliminare care conturează o primă ierarhie în Geekbench 7: AMD Ryzen AI Max+ 395 (16 nuclee): ~2.742 single-core și ~27.412 multi-core Intel Core i9-13900KF (24 nuclee): ~2.734 single-core și ~24.439 multi-core Apple M4 Pro (14 nuclee): ~3.360 single-core și ~23.188 multi-core Qualcomm Snapdragon X2 Elite (18 nuclee): ~3.225 single-core și ~22.735 multi-core Apple M5: ~3.753 single-core și ~18.722 multi-core GPU: suportul CUDA poate schimba semnificativ scorurile pe plăcile Nvidia Benchmark-ul GPU este, la rândul lui, refăcut, cu teste noi (de la upscaling de imagine cu învățare automată până la path tracing și simulare de fluide). Elementul cu impact imediat pentru ecosistemul Nvidia este adăugarea CUDA ca API de calcul suportat, alături de OpenCL, Vulkan și Metal. Diferențele din cifrele preliminare arată de ce contează această adăugare: GeForce RTX 4070: ~236.094 puncte cu CUDA vs ~163.749 cu OpenCL și ~170.245 cu Vulkan RTX 4090: ~444.438 puncte cu CUDA vs ~252.318 cu OpenCL Disponibilitate și condiții comerciale Geekbench 7 este disponibil pe Android, iOS, Windows, macOS și Linux și rămâne gratuit pentru uz personal. Varianta Geekbench 7 Pro are o reducere de 20% până la 6 august, ca parte a promoției de lansare. [...]
Intrarea Apple pe piața pliabilelor ar putea redesena rapid competiția din segmentul premium , cu iPhone Ultra estimat să ajungă la 25% din livrările globale de smartphone-uri pliabile în 2026, potrivit 9to5Mac , care citează un raport Counterpoint Research. Raportul Counterpoint Research anticipează o creștere de 21% de la an la an a livrărilor globale de pliabile în 2026, pe fondul intrării Apple în această categorie, ceea ce ar urma să „intensifice competiția” în zona pliabilelor de tip „carte” (book-type), adică modele care se deschid ca o carte și oferă un ecran mai mare. Cum ar arăta cotele de piață în 2026, potrivit Counterpoint Estimările pentru livrările globale de smartphone-uri pliabile în 2026 indică o reordonare a clasamentului, chiar dacă liderul rămâne același: Samsung : 32% (în scădere de la 40% în 2025) Apple : 25% (locul 2, la intrarea pe piață) Huawei : 24% (în scădere de la 30% în 2025) Motorola : 8% (în scădere de la 12% în 2025) HONOR : 3% (în scădere de la 7% în 2025) Alte branduri : 8% (față de 11% în 2025) Miza economică este că o intrare puternică a Apple ar putea accelera migrarea cererii către zona premium, unde marjele sunt, în general, mai ridicate, și ar putea pune presiune pe producătorii existenți să-și ajusteze portofoliul și ritmul de inovație. De ce contează formatul „mai lat” și legătura cu funcțiile de inteligență artificială Counterpoint leagă potențialul de creștere al pliabilelor de tip „carte” de evoluția funcțiilor de inteligență artificială dincolo de interacțiuni de tip chat, către activități de lucru de zi cu zi (rezumarea documentelor, editare, gestionarea programului, mutarea informațiilor între aplicații), unde un ecran mai mare ar fi un avantaj. În același context, raportul apare după anunțul Samsung privind noua generație de pliabile, condusă de Galaxy Z Fold8 , descris ca având un design „mai scurt și mai lat”, similar ca direcție cu formatul vehiculat în zvonuri pentru un iPhone pliabil numit iPhone Ultra. Șeful de produs pe mobile al Samsung, Drew Blackard, a spus însă că orice asemănare ar fi „o coincidență”, într-o declarație făcută Joannei Stern. Ce urmează Prognoza depinde de intrarea efectivă a Apple pe segmentul pliabilelor în 2026 și de felul în care consumatorii vor răspunde la noul val de modele „carte” orientate spre productivitate. Raportul Counterpoint sugerează, în esență, că 2026 ar putea fi anul în care competiția din pliabile trece de la un joc dominat de câțiva producători la o luptă mult mai strânsă în zona premium. [...]
DJI a fixat 30 iulie ca dată de lansare globală pentru camera Osmo Pocket 4 P, dar vânzarea în SUA rămâne incertă , o situație care a devenit recurentă pentru produsele noi ale companiei, potrivit DroneDJ . Evenimentul este programat la 12:00 GMT (15:00, ora României), însă DJI nu a confirmat dacă „global” include Statele Unite din prima zi. Miza pentru piața americană este importantă deoarece, în ultimul an, mai multe lansări recente DJI au ajuns cu întârziere în SUA, deși au fost disponibile la timp în alte regiuni. În acest context, creatorii din America de Nord se întreabă dacă Pocket 4P va fi disponibilă oficial sau doar prin retaileri terți, fără un calendar asumat de producător. Lansare etapizată: Asia înainte, restul lumii după Osmo Pocket 4P este deja disponibilă în China de câteva săptămâni, iar DJI a extins discret vânzările în mai multe piețe asiatice, inclusiv Singapore, Japonia, Indonezia și Vietnam. Absența camerei din America de Nord a alimentat speculațiile privind o lansare incompletă sau întârziată în SUA, chiar dacă acum compania anunță o prezentare coordonată la nivel global. Poziționare mai „pro”: de la vlogging la filmare cinematică DJI a ales o strategie de comunicare neobișnuită: a arătat Pocket 4P la Festivalul de Film de la Cannes, în mai, sugerând o orientare către filmare profesionistă, dar fără să ofere atunci prețuri, configurații sau date de lansare. La peste două luni distanță, compania se apropie de prezentarea completă, însă detaliile comerciale pentru SUA (disponibilitate, precomenzi, preț) nu sunt încă anunțate. Ce aduce nou Pocket 4P DroneDJ notează că 4P este cel mai mare salt din seria Pocket, printr-o serie de upgrade-uri orientate către utilizare „cinema-grade”: design cu două obiective (dual-lens); senzor CMOS de 1 inch ; obiectiv portret de 60 mm ; până la 17 trepte (stops) de plajă dinamică; profil de culoare 10-bit D-Log 2 , pentru fluxuri de lucru de colorizare (color grading) mai avansate. Ca reper, publicația amintește că modelul standard Osmo Pocket 4 este disponibil în SUA prin anumiți retaileri terți, inclusiv pe Amazon , cu specificații precum senzor CMOS de 1 inch, gimbal mecanic pe 3 axe, filmare 4K și funcții de urmărire inteligentă. În lipsa confirmării oficiale pentru SUA, lansarea din 30 iulie va arăta nu doar specificațiile finale și poziționarea produsului, ci și dacă DJI poate livra simultan pe piețele-cheie sau dacă va continua modelul de disponibilitate fragmentată. [...]
Un nou rezultat de cercetare ar putea reduce costurile energetice ale viitoarelor rețele 6G , prin mutarea unei părți din „munca” de combatere a interferențelor electromagnetice din stațiile de bază în mediul fizic al rețelei, potrivit TechRadar . Ingineri coordonați de la University of Glasgow susțin că au găsit o abordare pentru una dintre problemele majore ale 6G: interferența electromagnetică (EMI), generată de aproape orice dispozitiv conectat. Cercetarea folosește așa-numitele „ suprafețe inteligente reconfigurabile ” (RIS) — suprafețe cu elemente programabile care pot reflecta și focaliza semnale, redirecționa interferența și amplifica semnalul util. Ideea este ca semnalul 6G să fie „modelat” înainte să ajungă la stația de bază, astfel încât rețeaua să nu mai depindă la fel de mult de procesare digitală intensivă pentru a anula interferențele. De ce contează: interferența nu e doar o problemă tehnică, ci și una de cost În încercările anterioare de a gestiona EMI, slăbirea interferenței a venit la pachet cu slăbirea semnalului 6G, notează publicația. Echipa propune un „cadru conștient de EMI” („EMI-aware framework”) care „amprentează” interferența, caută calea cu semnalul cel mai puternic și folosește RIS pentru a direcționa semnalul astfel încât să evite zonele cu EMI. Unul dintre argumentele centrale este impactul operațional: anularea interferenței prin procesare digitală la nivelul stației de bază presupune calcule intensive, iar asta se traduce în consum de energie și costuri mai mari. Jalil Kazim, coautor al lucrării, spune că plasarea unei suprafețe inteligente în mediu poate reduce „povara de calcul” și costul energetic al rețelei. Implicații pentru securitate și confidențialitate Dincolo de performanță, EMI poate deveni și o problemă de securitate, iar soluția bazată pe RIS ar putea ajuta la rutarea mai precisă a semnalelor către utilizatorii și dispozitivele vizate. Profesorul Muhammad Ali Imran, coautor, susține că astfel de mecanisme pot sprijini cerințe precum securitatea, confidențialitatea și reziliența, tratate ca „esențiale” în rețelele viitoare. „Securitatea, confidențialitatea și reziliența nu mai sunt opționale în aceste rețele, ci cerințe esențiale. Suprafața noastră poate direcționa semnalul către utilizatorii în care avem încredere și îl poate refuza celor în care nu avem.” Calendar: 6G comercial, așteptat în jurul lui 2030 TechRadar notează că 6G este vizat să ofere viteze de până la 100 de ori mai mari decât 5G, dar dezvoltarea a întâmpinat obstacole, inclusiv interferența electromagnetică. Implementarea comercială a 6G este așteptată să înceapă în 2030, iar lucrarea științifică asociată cercetării este disponibilă pe platforma IEEE (link în materialul sursă). [...]
AMD ridică miza în infrastructura pentru inteligență artificială cu Instinct MI455X, mizând pe memorie HBM4 mai mare și pe integrarea în rack-uri dedicate , într-o încercare de a reduce din avantajul NVIDIA pe segmentul acceleratoarelor pentru centre de date, potrivit Wccftech . MI455X este GPU-ul care va alimenta rack-ul Helios și folosește arhitectura CDNA 5, cu un design pe cipuri multiple (chiplet-uri) și tehnologii de fabricație TSMC pe 2 nm și 3 nm. Cipul are 320 de miliarde de tranzistori, iar publicația notează că este la mică distanță de NVIDIA Rubin (menționat ca reper de comparație). De ce contează: mai multă memorie pe accelerator, mai puțină complexitate la nivel de sistem Punctul central al MI455X este trecerea la HBM4 (memorie cu lățime mare de bandă, folosită în acceleratoare AI), cu o creștere de capacitate pe accelerator de la 288 GB HBM3e la 432 GB HBM4 (adică +50%). În paralel, AMD indică o lățime de bandă a memoriei de 22,3 TB/s, față de 8 TB/s la seria MI350, ceea ce ar însemna un salt de 2,8 ori. În comparația inclusă în material, NVIDIA Rubin este menționat cu 288 GB HBM4 și 22 TB/s. Mesajul implicit pentru operatorii de centre de date este că o capacitate mai mare de memorie pe GPU poate susține modele mai mari și poate reduce nevoia de a complica infrastructura (mai multe noduri, mai multă comunicare între GPU-uri), cu efecte în cost și operare. Performanță de calcul și poziționare față de Rubin Wccftech scrie că MI455X ajunge la 40 PFLOPs pentru FP4 și 20 PFLOPs pentru FP8 (formate numerice folosite în AI pentru a accelera calculele), iar AMD îl descrie ca având de două ori capabilitatea de calcul a seriei MI350. În același context, Rubin este menționat cu 50 PFLOPs FP4 și 17,5 PFLOPs FP8. AMD își poziționează MI400 (familia din care face parte MI455X) ca ofertă pentru antrenare și inferență „la scară” (rularea modelelor în producție), în timp ce MI430X este orientat spre HPC și „sovereign AI” (implementări controlate local, de regulă în instituții publice sau infrastructuri naționale). Cum arată arhitectura: chiplet-uri, cache și interconectare Pe partea de organizare internă, MI455X este descris cu opt XCD-uri (chiplet-uri de calcul), fiecare cu 32 WGP, pentru un total de 256 WGP active (272 pe cip, cu opt dezactivate). Acestea sunt conectate la 12 blocuri de cache L2 de 16 MB (192 MB în total) și la 12 controlere HBM4. Materialul mai menționează utilizarea ambalării avansate CoWoS-L (o tehnologie TSMC de integrare a mai multor cipuri într-un singur pachet) și „3D Hybrid Bonded XCDs”, cu obiectivul de a crește densitatea interconectărilor și eficiența energetică. Funcții pentru utilizare în centre de date: partiționare și NUMA MI455X suportă NUMA și partiționare, cu până la opt partiții. Sunt menționate profiluri NPS1 și NPS2, care diferă prin modul de intercalare a adresării memoriei HBM între stive și prin evitarea traversării între die-uri (în NPS2), o zonă relevantă pentru operatorii care vor să optimizeze utilizarea GPU-urilor în medii partajate. Ce urmează în foaia de parcurs În același material, AMD este menționată ca pregătind acceleratoarele MI500 (CDNA 6) în 2027, urmate de MI600 (CDNA-Next) până în 2028. Publicația notează și intenția AMD de a trece la o cadență anuală a actualizărilor pentru zona de centre de date și AI, într-un ritm comparabil cu cel atribuit NVIDIA. [...]
MacBook Neo a ajutat Apple să crească livrările globale de Mac cu 13% în T2 2026 , într-o piață PC care a reintrat pe scădere, potrivit iThome , care citează o analiză CounterPoint Research publicată pe 23 iulie. În ansamblu, CounterPoint estimează că livrările globale de PC au fost de 65 de milioane de unități în trimestrul al doilea din 2026, în scădere cu 4% față de aceeași perioadă din 2025, ceea ce pune capăt trendului de creștere început în T1 2025. Raportul descrie o piață trasă în direcții opuse: pe de o parte, migrarea de la Windows 10 la Windows 11 și ciclul de reînnoire pentru „AI PC” (PC-uri promovate pentru capabilități de inteligență artificială) susțin cererea; pe de altă parte, scumpirea componentelor – în special a memoriei – limitează planurile de producție ale OEM (producători de echipamente originale) și frânează cererea consumatorilor. Ce arată tabloul competitiv în T2 2026 CounterPoint conturează o piață dominată de câțiva jucători mari, în care cinci furnizori de top cumulează aproape 78% din livrările globale de PC, în timp ce producătorii mai mici au vânzări stabile sau în scădere. Pe branduri, datele menționate în material indică: Lenovo : 16,6 milioane unități livrate, -2% an/an, dar rămâne lider cu 25,6% cotă de piață; avantajul ar veni din volum și relații de aprovizionare care reduc impactul deficitului de memorie. HP : cea mai mare scădere din top 3, -8% an/an; expunere ridicată pe segmente sensibile la scumpiri (consum și companii mid-market). Dell : -6% an/an; orientarea spre clienți comerciali ar amortiza declinul din consum, susținută de bugete IT mai stabile. Apple : +13% an/an la livrările de Mac, pe fondul performanței MacBook Neo , cu o creștere semnificativă a cotei de piață în trimestru. ASUS : +4% an/an; CounterPoint atribuie avansul adopției rapide a unor noi arhitecturi de cipuri și sprijinului timpuriu pentru mai multe formate de „AI PC”, de la Vivobook la ProArt. De ce contează: creștere pe Mac într-un trimestru în care PC-ul scade Într-un trimestru în care piața totală de PC a scăzut, creșterea Apple de 13% la Mac sugerează o redistribuire a cererii către segmente și produse care reușesc să evite cel mai mult presiunea costurilor cu componentele și sensibilitatea la preț din zona entry-level. Analistul Minsoo Kang (CounterPoint) notează că, deși prețurile memoriei s-au stabilizat după creșterea abruptă din T1, costurile rămân o povară pentru producători. Așteptarea pentru perioada următoare este de contracție mai puternică în segmentele de intrare și consum, în timp ce cererea comercială ar urma să rămână relativ solidă, alimentată de ciclul de înlocuire generat de expirarea suportului pentru actualizări Windows. [...]
