UE pregătește Chips Act 2.0 cu un buget indicativ de 120 mld. euro, mutând accentul de la subvenționarea producției la stimularea cererii interne de semiconductori, după ce legea din 2023 nu a reușit să crească semnificativ cota de piață a blocului comunitar, potrivit Economica. Planurile urmează să fie prezentate europarlamentarilor săptămâna viitoare și pot suferi modificări.

De ce schimbă UE abordarea: de la „ofertă” la „cerere”

Documentele citate indică faptul că noua Lege a cipurilor 2.0 ar urmări „modalități practice” de a crește cererea locală pentru cipuri fabricate în UE. În propunere se precizează explicit că, dacă prima lege a fost „predominant axată pe ofertă”, versiunea 2.0 pune „un accent mai mare pe măsurile axate pe cerere”.

În practică, Comisia Europeană ar urma să conecteze companii din sectoare precum telecomunicații, apărare și industria auto cu furnizori de cipuri, pentru dezvoltarea de tehnologii adaptate nevoilor acestor industrii.

Proiectul-fanion: fabrică pentru cipuri avansate de 3 nanometri

Un proiect strategic aflat în evaluare vizează o nouă fabrică de semiconductori pentru inteligență artificială și cipuri avansate de 3 nanometri, cu o valoare de 30 de miliarde de euro. Conform planurilor consultate de Bloomberg News și citate de Economica, finanțarea ar urma să vină din trei surse:

• Comisia Europeană;
• statele membre;
• companii private.

Cum ar urma să fie finanțată inițiativa și ce rămâne incert

UE ar urma să își finanțeze investițiile prin granturi deja existente în programele Orizont Europa și Europa Digitală până în 2028. Pentru perioada ulterioară, finanțarea trebuie confirmată în următorul buget al UE, care este încă în negociere — un element de incertitudine pentru dimensiunea finală a efortului.

Implicații de reglementare: proiecte „strategice” și restricții pentru companii din afara UE

Legea ar permite continuarea finanțării pentru designul de cipuri de ultimă generație și ar urmări eliminarea unor proceduri birocratice pentru proiectele din semiconductori. În plus, când proiectele se întind pe mai multe state membre, Comisia le poate desemna „proiecte strategice”, ceea ce poate împiedica participarea companiilor din afara UE.

Inițiativa este prezentată ca parte a strategiei de „suveranitate tehnologică” a UE, care urmărește reducerea dependențelor de tehnologiile chinezești și americane prin investiții în campioni locali și favorizarea produselor tehnologice fabricate în UE, inclusiv cipuri și servicii cloud.