Știri
Știri din categoria Tehnologie
China a pompat circa 142 mld. dolari în subvenții pentru cipuri în 2014–2023, de 3,6 ori peste SUA, ceea ce ridică miza unei curse industriale în care volumul banilor nu se traduce automat în avans tehnologic, potrivit unei analize Tom's Hardware, bazată pe un raport al Center for Strategic & International Studies (CSIS).
Raportul CSIS estimează că sprijinul direct de politică industrială al Chinei pe întreg lanțul valoric al semiconductorilor a totalizat aproximativ 142 miliarde de dolari (aprox. 653 mld. lei) între 2014 și 2023. În același interval, SUA au avut angajamente de circa 39 miliarde de dolari (aprox. 179 mld. lei). În clasamentul comparativ, Coreea de Sud apare pe locul doi cu 55 miliarde de dolari, urmată de UE cu 47 miliarde de dolari, Japonia cu 17,5 miliarde de dolari și Taiwan cu 16 miliarde de dolari.
Fereastra 2014–2023 folosită în raport nu surprinde, însă, majoritatea plăților efective din Legea americană CHIPS and Science Act (semnată în august 2022) și nici a treia fază a fondului chinez pentru circuite integrate („Big Fund III”), lansată în mai 2024 la aproximativ 47,5 miliarde de dolari (aprox. 218 mld. lei). Cu alte cuvinte, comparația indică un avantaj de volum pentru China în ultimul deceniu, dar nu acoperă complet intensificarea recentă a programelor de subvenții de ambele părți.
În același timp, raportul argumentează că nivelul cheltuielilor nu a produs un „salt” către tehnologiile de vârf. Date citate din Semiconductor Industry Association (SIA) arată că firmele cu sediul în SUA reprezintă în continuare peste 50% din livrările globale de semiconductori (după sediul companiei), față de 4,5% pentru firmele chineze.
Raportul plasează cota SMIC în producția globală de fabrici („fabs”) la aproximativ 6% la jumătatea lui 2025, pe locul trei după TSMC și Samsung. În evaluări de tip „generații tehnologice”, SMIC ar fi cu două până la trei generații în urma TSMC, iar randamentele („yields”, adică ponderea cipurilor bune dintr-un lot) sunt descrise ca fiind mult sub lideri: ar fi fost raportate randamente de până la 20% pentru procesul de 5 nm și 25%–46% pentru 7 nm. În paralel, Intel, Samsung și TSMC avansează către procese de 2 nm, cu randamente care pot ajunge la 90%.
Un punct central este accesul la echipamentele de litografie ale ASML: raportul susține că, fără scanere EUV (ultraviolet extrem) și, posibil în viitor, fără DUV (ultraviolet profund), China rămâne „realist” blocată în afara nodurilor sub 7 nm. Sunt menționate și încercări ale unor laboratoare chineze de a asambla echipamente EUV „reverse-engineered”, dar care nu ar fi produs încă niciun cip.
Pe partea de proiectare, raportul notează că Nvidia are o cotă de peste 90% din piața globală de GPU, în timp ce alternativele chineze (inclusiv Huawei Ascend, Alibaba T-Head, Cambricon și Moore Threads) rămân în urmă la performanță de calcul. O altă constrângere invocată este intensitatea investițiilor în cercetare-dezvoltare: companiile americane din domeniul cipurilor ar reinvesti, în medie, 17,7% din vânzări în R&D, față de 9,2% la omologii chinezi.
În acest context, „Big Fund III” este prezentat ca un instrument orientat spre închiderea unor goluri în echipamente de fabrică, software EDA (instrumente pentru proiectarea circuitelor) și acceleratoare pentru inteligență artificială. Concluzia citată în raport, atribuită analistului Jimmy Goodrich și susținută de autor, este că China ar putea rămâne un „fast-follower” (urmăritor rapid), sub presiunea controalelor americane la export pentru tehnologiile avansate și a diferențelor de cheltuieli în R&D.
Recomandate
TSMC intră în planul ASML pentru măști de 12 inci, o mutare care poate debloca creșterea productivității High NA și, implicit, ritmul de livrare al celor mai mari cipuri pentru AI , potrivit The Next Web . Miza nu este una „comercială”, ci una de limitare tehnică: actualele sisteme High NA (numerical aperture ridicat, adică o optică ce permite detalii mai fine) nu pot expune dintr-o singură trecere suprafața celor mai mari procesoare folosite în centrele de date. De ce contează: productivitatea, nu doar „dimensiunea cipului” ASML vrea să mute industria de la fotomăști de 6 inci, standard folosit de decenii, la măști de 12 inci. Motivul: High NA folosește optică „anamorfă”, care ajută la rezoluție mai bună, dar reduce aria expusă într-o singură „lovitură” (expunere) la aproximativ jumătate față de generația anterioară. În practică, procesoare proiectate de Nvidia și Google ajung deja la circa 800 mm², adică aproape de limita pe care o pot imprima dintr-o singură expunere uneltele actuale. Pe High NA, un cip de această mărime ar trebui „cusut” din două expuneri („stitching”), ceea ce reduce productivitatea și introduce o zonă de îmbinare unde pot apărea probleme de randament (yield). O mască mai mare ar elimina această îmbinare. Ce promite ASML și de ce e important că TSMC semnează „foaia de parcurs” Inițiativa a fost relatată de Reuters și confirmată printr-un anunț comun în aceeași zi. ASML își leagă argumentul de productivitate: compania spune că, dacă industria reușește tranziția, productivitatea sistemelor ar putea crește cu 40%, conform declarației către Reuters a directorului tehnologic Marco Pieters. Formularea este prudentă pentru că un standard de mască nu poate fi schimbat de un singur furnizor de echipamente. Aici intervine TSMC: cel mai mare producător „la comandă” (foundry) din lume a fost un sceptic vizibil în privința High NA, iar acum co-semnează direcția. În declarația sa, șeful TSMC, C.C. Wei, a indicat că alinierea expertizei pe lanțul valoric urmărește livrarea de tehnologie de vârf „prin inovație continuă care reduce barierele”. ASML, prin CEO-ul Christophe Fouquet, descrie adoptarea ca graduală: pornind cu măști de 6 inci și, ulterior, cu suport pentru 12 inci. Calendarul: efecte după 2030, cu o „linie pilot” în 2031 Planul are un orizont lung, iar asta contează pentru investiții și planificare în industrie: TSMC intenționează să folosească High NA în producție de volum la noduri avansate din 2030, pe măști de 6 inci. O linie pilot pentru măști de 12 inci este planificată pentru 2031. Sistemele nu sunt așteptate să fie gata pentru producția la noduri avansate până în 2033. Publicația notează explicit că este vorba de două generații de proces în viitor și că cipurile AI pe care ar urma să le permită această schimbare „nici nu există încă”. Cine e mai avansat pe High NA și care e logica comercială pentru ASML În timp ce tranziția la măști mai mari abia se conturează, unele companii sunt deja mai avansate în utilizarea High NA: Intel rulează deja High NA în producție și a livrat procesoare de laptop fabricate astfel (detalii în materialul The Next Web ). Samsung țintește introducerea High NA pentru DRAM în 2028. SK Hynix evaluează intrarea în consorțiu, având ca țintă tot 2028 pentru DRAM High NA în volum. Pentru ASML, rațiunea economică este directă: fiecare sistem High NA valorează de câteva ori mai mult decât un echipament EUV convențional, iar compania încearcă să crească viteza de fabricație a mașinilor pe fondul cererii generate de AI (context în The Next Web ). Angajarea clienților într-o tranziție de mască ce „se plătește” doar pe High NA ar putea transforma aceste echipamente scumpe din excepție în normă înainte de finalul deceniului. De ce e nevoie de consorțiu: schimbarea afectează infrastructura unei fabrici Dimensiunea măștii este infrastructură, nu un accesoriu. Schimbarea ar antrena investiții coordonate în: furnizori de „blank”-uri (substraturi pentru măști), producători de pelicule (pellicle), echipamente de scriere a măștilor, unelte de inspecție și reparație, sisteme de manipulare în fabrici. Concluzia implicită a demersului: industria pariază pe faptul că procesoarele pentru centrele de date vor continua să crească în dimensiune, iar productivitatea High NA va deveni un factor critic. Este, însă, un pariu pe termen lung, cu cheltuieli de capital distribuite pe mai mulți ani și între companii care concurează între ele. [...]
Android introduce un transfer direct de parole și „passkeys” între manageri, fără export în fișiere necriptate , o schimbare care reduce un risc operațional frecvent atunci când utilizatorii își mută datele de autentificare, potrivit Google . Până acum, mutarea parolelor însemna adesea descărcarea lor într-un fișier text necriptat, care rămânea expus pe dispozitiv, iar „passkeys” (chei de acces, o metodă de autentificare care înlocuiește parola) nu puteau fi transferate, ceea ce obliga utilizatorii să le refacă manual în mai multe aplicații și site-uri. Noul flux pe Android promite o migrare „în câteva clicuri”, fără descărcări de fișiere. Cum funcționează transferul între manageri de parole Google descrie un proces în trei pași, în care Android coordonează transferul între aplicații: Inițierea mutării : utilizatorul deschide noul manager de parole și alege opțiunea de import/copiere dintr-un alt furnizor, după care aplicația pasează sarcina către Android. Coordonare securizată de către Android : sistemul detectează automat managerii de parole existenți pe dispozitiv și afișează sursele din care se poate importa. Revizuire și autorizare : după „Continue”, utilizatorul este trimis în managerul actual pentru a selecta, revizui și autoriza transferul; datele sunt apoi mutate „în câteva secunde”. Ce aplicații sunt compatibile acum și ce urmează Experiența este disponibilă deja pentru Google Password Manager , 1Password, Bitwarden Password Manager și Dashlane , iar Google spune că vor urma și alți parteneri. Pentru detalii tehnice despre parteneriate și implementare, Google indică pagina pentru dezvoltatori „with more partners to follow” de pe Android Developers , iar pentru pașii de utilizare trimite la ghidul din Help Center despre importul de parole și „passkeys”. [...]
iPhone Duo riscă să ofere o experiență „cu bare negre” în aplicațiile neactualizate , ceea ce pune presiune operațională pe dezvoltatori să-și refacă interfețele pentru noul format pliabil, potrivit Mobilissimo . Apple descrie trei niveluri de compatibilitate în funcție de versiunea de SDK (setul de instrumente software folosit la dezvoltarea aplicațiilor), iar aplicațiile mai vechi pot ajunge să folosească doar o porțiune îngustă din ecranul interior. În scenariul cel mai nefavorabil, aplicațiile care nu au fost adaptate pentru ecranele lui iPhone Duo nu vor ocupa toată suprafața disponibilă, ci vor rula într-o fereastră relativ îngustă, înconjurată de zone negre considerabile. Apple preferă această soluție în locul „întinderii” forțate a interfeței, care ar putea deforma elementele grafice sau afecta funcționalitatea. Trei niveluri de compatibilitate, în funcție de SDK Cele mai afectate sunt aplicațiile construite cu SDK-uri anterioare iOS 27. Conform demonstrației Apple citate de publicație, pe ecranul interior acestea pot ajunge să ocupe doar o zonă verticală centrală, restul display-ului rămânând negru. Pe ecranul exterior, efectul ar fi mai puțin pronunțat, dar aplicația tot nu ar utiliza complet raportul de aspect. Pentru aplicațiile construite cu SDK-ul iOS 27, sistemul poate redimensiona și reorganiza interfața astfel încât să folosească o parte mai mare din display, inclusiv prin afișarea mai multor coloane pe ecranul interior, arată imaginile Apple menționate în articol. Experiența „completă” ar veni odată cu SDK-ul iOS 27.1: aplicațiile optimizate pentru această versiune pot utiliza practic întreaga suprafață disponibilă, cu elemente de navigare mutate în funcție de orientare și de ecranul folosit. Ce înseamnă pentru dezvoltatori și pentru utilizatori Pentru dezvoltatori, miza nu se reduce la activarea redimensionării: interfața trebuie să se adapteze între ecranul exterior și cel pliabil, inclusiv în situația în care utilizatorul deschide telefonul în timp ce aplicația rulează. Apple mai precizează că nu va „ocoli” problema prin rularea aplicațiilor de iPad pe iPhone Duo: dispozitivul va continua să ruleze versiunile de iPhone, chiar dacă ecranul interior oferă semnificativ mai mult spațiu. Ca precedent, situația este comparată cu debutul iPhone X din 2017 , când multe aplicații au afișat temporar bare negre până la adaptarea la noul raport de aspect și la decupajul ecranului. În cazul iPhone Duo, tranziția pare să depindă direct de ritmul în care dezvoltatorii își actualizează aplicațiile la SDK-urile iOS 27 și iOS 27.1. [...]
Funcțiile noi „ Siri Recaps ” și „Live Rewind” pot transforma Apple Watch într-un dispozitiv perceput ca intruziv , iar Apple riscă o reacție publică similară celei care a lovit ochelarii inteligenți ai Meta, potrivit TechRadar . Siri Recaps este o funcție de tip „Audio Intelligence” care rulează în aplicația Siri și folosește senzorii ceasului pentru a genera un rezumat al zilei, inclusiv al conversațiilor purtate. Funcția poate fi activată după un program sau din partea de sus a „Smart Stack” (zona de widgeturi și comenzi rapide din watchOS). Ce se schimbă operațional: de la „cuvânt de trezire” la asistent care ia notițe Până acum, Apple Watch (ca și smartphone-urile sau boxele inteligente) „ascultă” în mod constant pentru un cuvânt de activare („Siri”), însă în mod obișnuit doar interacțiunile declanșate de acel cuvânt sunt procesate ca solicitări. Noutatea, în interpretarea publicației, este că Siri Recaps introduce un asistent care „ține minte” ce se întâmplă pe parcursul zilei și produce notițe utile, ceea ce poate schimba percepția celor din jurul purtătorului. TechRadar compară conceptul cu Amazon Bee, un microfon atașat unei brățări inteligente, folosit pentru captarea și rezumarea conversațiilor, subliniind utilitatea potențială pentru persoane care participă la multe ședințe (de exemplu, ca „secretar” care face minute în fundal). Miza: risc de reacție publică și presiune pe acceptarea socială Articolul avertizează că, odată ce un dispozitiv purtat la mână poate fi asociat cu „supravegherea” conversațiilor, utilizatorii Apple Watch ar putea întâmpina reacții negative din partea celor care nu știu că sunt „ascultați” sau care se tem că sunt înregistrați fără consimțământ. În acest context, TechRadar amintește de stigmatul creat în jurul ochelarilor inteligenți ai Meta, inclusiv discuțiile despre interdicții în unele spații publice și etichetele depreciative apărute în spațiul public. Ideea centrală: chiar și fără o cameră vizibilă, combinația dintre microfon și funcții de inteligență artificială poate genera disconfort social. Ce spune Apple despre confidențialitate Potrivit informațiilor prezentate, Apple susține că Siri Recaps: nu înregistrează și nu stochează audio; nu poate afișa o transcriere; procesează evenimentele „în timp real”, transformând datele brute în notițe, fără a le scrie în stocare permanentă; șterge automat recapitulările după șapte zile. Separat, TechRadar notează și o a doua funcție „Audio Intelligence” pentru ceas, „Live Rewind”, care poate produce o transcriere a ultimelor 15 secunde de audio afișată pe ecranul ceasului, chiar și fără rostirea cuvântului de activare. Apple mai invocă utilizarea procesării pe dispozitiv și a „Private Cloud Compute” (un model de procesare în cloud cu accent pe confidențialitate), afirmând că datele nu sunt accesibile companiei și că „experți independenți în securitate” pot verifica promisiunea. De ce contează Dincolo de utilitatea pentru productivitate sau accesibilitate (de exemplu, pentru persoane cu deficiențe de auz), astfel de funcții pot muta discuția despre ceasurile inteligente din zona de „gadget personal” în zona de „dispozitiv de supraveghere”, cu efect direct asupra acceptării sociale. Dacă percepția publică se deteriorează, presiunea nu va fi doar de imagine: poate afecta utilizarea în spații publice și poate alimenta cereri de reguli mai stricte privind dispozitivele purtabile cu microfoane și funcții de inteligență artificială. [...]
Apple își extinde „Apple Intelligence” pe ceas cu funcții audio care promit control strict al datelor , iar detaliile tehnice dintr-un document de confidențialitate indică o abordare centrată pe procesare locală și pe izolarea audio în hardware, potrivit 9to5Mac . Noile capabilități, grupate sub numele „Audio Intelligence”, debutează odată cu Apple Watch Series 12 și Apple Watch Ultra 4 . Apple descrie Audio Intelligence ca o „nouă clasă” de funcții care folosesc microfoanele Apple Watch, cipurile Apple și modele de inteligență artificială rulate atât pe dispozitiv, cât și în cloud, cu accent pe protejarea confidențialității „la fiecare pas”. Ce include Audio Intelligence și ce urmează Pachetul pornește cu patru funcții: Sound Recognition (recunoaștere de sunete); Music Recognition automată cu Shazam; Live Rewind ; Siri Recap . Compania spune că Live Rewind și Siri Recap vor veni „în beta”, cu suport în limba engleză, mai târziu în acest an, iar „mai multe detalii vor fi disponibile la lansare”. Un element operațional important: toate funcțiile sunt „opt-in” (se activează doar dacă utilizatorul alege explicit), iar Live Rewind și Siri Recap pot fi pornite/oprite ușor, la nevoie. Live Rewind: activare intenționată și fereastră de 15 secunde Conform descrierii Apple, Live Rewind: se activează doar când utilizatorul apasă de două ori Digital Crown; afișează ultimele 15 secunde de vorbire ca fragment de text pe ecran; nu continuă transcrierea în fundal; nu salvează textul, decât dacă utilizatorul cere ulterior lui Siri informații despre conținut sau îl salvează în aplicația Siri; se activează din aplicația Watch de pe iPhone, în zona Siri, prin opțiunea de dublu-click pe Digital Crown. Apple mai afirmă că funcția îi avertizează pe cei din jur printr-un sunet și indicatori vizuali . Siri Recap: programare după timp/locație și filtrare de conținut sensibil Siri Recap rulează „doar când alegi”, iar activarea se face tot din aplicația Watch de pe iPhone. Utilizatorul poate seta un program în funcție de: timp și/sau locație (exemplele din material includ „doar la serviciu” sau „niciodată noaptea”), sau poate comuta manual funcția. Apple spune că Siri Recap este proiectată să omite conținut potențial dăunător și informații sensibile și că Audio Intelligence nu atribuie vorbirea unor persoane (nu identifică „cine a spus ce”). Miza de confidențialitate: buffer audio în Secure Enclave pe cipul S11 Într-un document de 11 pagini despre confidențialitate, Apple intră în detalii despre arhitectura de protecție, inclusiv pentru Live Rewind și Siri Recap. Pentru Live Rewind, compania afirmă că audio-ul din microfon intră într-un buffer audio din Secure Enclave pe cipul S11 , iar conținutul vechi este înlocuit continuu, astfel încât „audio-ul nu se acumulează”, iar audio-ul brut nu ar fi accesibil în afara acestui buffer protejat. Pentru Siri Recap, Apple descrie un mecanism în care cipul S11 folosește un model „ușor” de inteligență artificială pentru a detecta dacă există vorbire în apropiere, fără transcriere sau înregistrare. Dacă este detectată o conversație, audio-ul ar ajunge într-un buffer protejat din Secure Enclave, izolat hardware și „inaccesibil” pentru utilizator, sistemul de operare, aplicații și chiar pentru Apple, conform explicației din document. Cei care vor detalii complete pot consulta documentația Apple: pagina de suport ( https://support.apple.com/en-us/148354 ) și documentul PDF de confidențialitate ( https://www.apple.com/privacy/docs/Audio_Intelligence_Privacy_Overview_Sep_2026.pdf ). [...]
Apple împinge „inteligența audio” pe ceasuri, dar o blochează în UE la lansare , o decizie care poate limita chiar din start una dintre cele mai sensibile funcții noi și care anticipează un nou episod de fricțiune cu reglementarea europeană, potrivit The Next Web . Funcția-cheie se numește „Live Rewind” și poate reda ultimele 15 secunde dintr-o conversație, transformându-le în text pe ecranul ceasului prin apăsarea de două ori a coroanei digitale. Ea vine pe Apple Watch Series 12 și Apple Watch Ultra 4 , dar „nu va funcționa în UE la lansare”, notează publicația, fără un calendar sau o explicație din partea Apple. De ce contează: funcții bazate pe audio, cu risc de confidențialitate și blocaj de piață Apple grupează Live Rewind într-un pachet numit „Audio Intelligence”, alături de alte trei funcții: Sound Recognition , care alertează utilizatorii surzi sau cu hipoacuzie la sirene, alarme, sonerii sau plânsul unui bebeluș și rulează pe ceas, fără iPhone în apropiere; Siri Recap , care generează un rezumat scurt al conversației „după”, cu titlu și puncte-cheie; Shazam , pentru identificarea muzicii din jur. În UE, restricția nu vizează doar Audio Intelligence: aceeași limitare se aplică și „Siri AI” pe watchOS, conform notelor din anunțurile Apple pentru Series 12 și Ultra 4. În plus, funcțiile au nevoie de un iPhone compatibil cu Apple Intelligence (iPhone 16 sau mai nou), cu excluderea iPhone 16e. Live Rewind și Siri Recap ar urma să ajungă în versiune beta „mai târziu anul acesta”, inițial în limba engleză. „Ingineria de confidențialitate”, răspunsul Apple la obiecția evidentă Miza operațională și de reglementare este evidentă: un dispozitiv de la încheietură care poate „reconstitui” ce s-a spus într-o încăpere ridică problema consimțământului celor din jur. Apple încearcă să reducă această tensiune prin arhitectură și semnalizare. Publicația notează că cipul S11 include ceea ce Apple numește un „Secure Exclave” , un compartiment izolat hardware care procesează audio separat de restul sistemului și apoi îl șterge. Apple susține că: nu se creează și nu se stochează înregistrări; audio brut nu este accesibil sistemului de operare, aplicațiilor, utilizatorului sau Apple; funcțiile sunt opt-in , activate individual; sistemul nu identifică și nu atribuie vorbitori, iar Siri Recap produce un rezumat, nu o transcriere; Apple spune că exclude informații financiare și identificatori guvernamentali. Un detaliu important pentru utilizarea în spații publice: Live Rewind emite un sunet (chime) chiar și când ceasul e pe silențios , plus o animație pe tot ecranul și un indicator de microfon, tocmai pentru ca cei din jur să poată observa că funcția rulează. Lansare și prețuri: Series 12 de la 399 dolari, Ultra 4 de la 799 dolari Apple a anunțat Series 12, Ultra 4 și AirPods 5, cu vânzare începând de vineri, 18 septembrie, la prețuri de listă: Apple Watch Series 12: 399 dolari (aprox. 1.800 lei) Apple Watch Ultra 4: 799 dolari (aprox. 3.600 lei) AirPods 5: 129 dolari (aprox. 580 lei) Context: Apple ține prețurile pe accesorii, în timp ce costurile de memorie cresc The Next Web punctează că Series 12 rămâne la 399 dolari, iar AirPods 5 intră la 129 dolari, într-un moment în care prețurile contractelor DRAM „încă urcă”, iar Omdia a indicat anterior că scumpirea memoriei împinge în sus prețurile la dispozitive purtabile, inclusiv gama Galaxy Watch de la Samsung. În acest cadru, menținerea prețurilor pe accesorii devine o decizie comercială relevantă. Ce urmează: testul reglementării europene Dincolo de specificații, întrebarea cu impact direct pentru piața europeană rămâne dacă și în ce condiții Live Rewind și restul Audio Intelligence vor primi undă verde în UE. În lipsa unei explicații și a unui termen, blocajul la lansare sugerează că Apple anticipează o zonă de risc juridic și de conformitate — iar următorul pas va depinde de cum vor interpreta autoritățile europene un produs care „ascultă”, rezumă și semnalizează că o face. [...]
