Știri
Știri din categoria Tehnologie
China a pompat circa 142 mld. dolari în subvenții pentru cipuri în 2014–2023, de 3,6 ori peste SUA, ceea ce ridică miza unei curse industriale în care volumul banilor nu se traduce automat în avans tehnologic, potrivit unei analize Tom's Hardware, bazată pe un raport al Center for Strategic & International Studies (CSIS).
Raportul CSIS estimează că sprijinul direct de politică industrială al Chinei pe întreg lanțul valoric al semiconductorilor a totalizat aproximativ 142 miliarde de dolari (aprox. 653 mld. lei) între 2014 și 2023. În același interval, SUA au avut angajamente de circa 39 miliarde de dolari (aprox. 179 mld. lei). În clasamentul comparativ, Coreea de Sud apare pe locul doi cu 55 miliarde de dolari, urmată de UE cu 47 miliarde de dolari, Japonia cu 17,5 miliarde de dolari și Taiwan cu 16 miliarde de dolari.
Fereastra 2014–2023 folosită în raport nu surprinde, însă, majoritatea plăților efective din Legea americană CHIPS and Science Act (semnată în august 2022) și nici a treia fază a fondului chinez pentru circuite integrate („Big Fund III”), lansată în mai 2024 la aproximativ 47,5 miliarde de dolari (aprox. 218 mld. lei). Cu alte cuvinte, comparația indică un avantaj de volum pentru China în ultimul deceniu, dar nu acoperă complet intensificarea recentă a programelor de subvenții de ambele părți.
În același timp, raportul argumentează că nivelul cheltuielilor nu a produs un „salt” către tehnologiile de vârf. Date citate din Semiconductor Industry Association (SIA) arată că firmele cu sediul în SUA reprezintă în continuare peste 50% din livrările globale de semiconductori (după sediul companiei), față de 4,5% pentru firmele chineze.
Raportul plasează cota SMIC în producția globală de fabrici („fabs”) la aproximativ 6% la jumătatea lui 2025, pe locul trei după TSMC și Samsung. În evaluări de tip „generații tehnologice”, SMIC ar fi cu două până la trei generații în urma TSMC, iar randamentele („yields”, adică ponderea cipurilor bune dintr-un lot) sunt descrise ca fiind mult sub lideri: ar fi fost raportate randamente de până la 20% pentru procesul de 5 nm și 25%–46% pentru 7 nm. În paralel, Intel, Samsung și TSMC avansează către procese de 2 nm, cu randamente care pot ajunge la 90%.
Un punct central este accesul la echipamentele de litografie ale ASML: raportul susține că, fără scanere EUV (ultraviolet extrem) și, posibil în viitor, fără DUV (ultraviolet profund), China rămâne „realist” blocată în afara nodurilor sub 7 nm. Sunt menționate și încercări ale unor laboratoare chineze de a asambla echipamente EUV „reverse-engineered”, dar care nu ar fi produs încă niciun cip.
Pe partea de proiectare, raportul notează că Nvidia are o cotă de peste 90% din piața globală de GPU, în timp ce alternativele chineze (inclusiv Huawei Ascend, Alibaba T-Head, Cambricon și Moore Threads) rămân în urmă la performanță de calcul. O altă constrângere invocată este intensitatea investițiilor în cercetare-dezvoltare: companiile americane din domeniul cipurilor ar reinvesti, în medie, 17,7% din vânzări în R&D, față de 9,2% la omologii chinezi.
În acest context, „Big Fund III” este prezentat ca un instrument orientat spre închiderea unor goluri în echipamente de fabrică, software EDA (instrumente pentru proiectarea circuitelor) și acceleratoare pentru inteligență artificială. Concluzia citată în raport, atribuită analistului Jimmy Goodrich și susținută de autor, este că China ar putea rămâne un „fast-follower” (urmăritor rapid), sub presiunea controalelor americane la export pentru tehnologiile avansate și a diferențelor de cheltuieli în R&D.
Recomandate
Nvidia pregătește intrarea pe PC cu SoC-uri Arm N1X/N1, iar scurgerile indică două clase de putere și configurații care pot împinge producătorii de laptopuri spre designuri mai apropiate de „platforme” complete (CPU+GPU+memorie+PCIe), potrivit IT Home , care citează informații publicate de VideoCardz înaintea lansării oficiale anunțate pentru „mâine dimineață”. Ce ar include N1X: până la 20 de nuclee CPU și GPU de 48 SM Conform datelor apărute înainte de anunț, N1X ar avea o configurație de CPU cu 10 nuclee Cortex‑X925 și 10 nuclee Cortex‑A725, iar GPU-ul ar urca la 48 SM (6144 CUDA). Pe partea de memorie, ar fi menționat suport pentru până la 128 GB LPDDR5X pe magistrală de 256 biți, plus conectivitate PCIe împărțită în 12 benzi Gen5 și 5 benzi Gen4. IT Home notează că ar exista două variante bazate pe N1X (posibil denumite „675” și „650”): una „high-end” cu specificațiile complete și una „low-end” redusă la 9+9 nuclee CPU și 40 SM (5120 CUDA) la GPU. Pentru ambele, TDP-ul (puterea termică proiectată, adică intervalul de consum/încălzire pentru care se dimensionează răcirea) este indicat la 45–80 W. N1: o treaptă mai jos, cu TDP de 18–45 W Pentru N1, scurgerea indică un CPU cu 8+4 nuclee și un GPU de 20 SM (2560 CUDA), memorie LPDDR5X pe 128 biți și PCIe cu 8 benzi Gen5 plus 3 benzi Gen4. Ar exista și o versiune redusă, cu 7+3 nuclee CPU și 16 SM la GPU, iar intervalul de TDP ar fi 18–45 W. De ce contează pentru piața de laptopuri Dacă aceste specificații se confirmă la prezentarea oficială, Nvidia ar acoperi două plaje operaționale distincte (18–45 W și 45–80 W), ceea ce ar permite OEM-ilor să poziționeze produse de la portabile eficiente energetic până la modele mai performante, fără a schimba ecosistemul de bază (Arm SoC cu GPU integrat și suport LPDDR5X). În același timp, numărul de benzi PCIe Gen5/Gen4 sugerat de scurgere indică un accent pe conectarea de SSD-uri și periferice moderne, relevant pentru configurații premium. Informațiile rămân, însă, la nivel de „leak” înainte de lansarea oficială menționată de IT Home, astfel că detaliile finale (denumiri comerciale, frecvențe, performanță și disponibilitate în produse) urmează să fie confirmate de Nvidia. [...]
Microsoft ar putea lansa în curând un Surface cu procesor ARM de la Nvidia , o mișcare care ar extinde oferta de PC-uri Windows pe arhitectură ARM și ar împinge seria Surface spre zona de „workstation” pentru dezvoltatori și aplicații de inteligență artificială, potrivit WinFuture . Nvidia urmează să-și prezinte la Computex 2026 , în Taipei, noile procesoare ARM cu 20 de nuclee, în două variante – Nvidia N1 și Nvidia N1X – care includ și o placă grafică integrată din familia „Blackwell”. În același timp, Dell, HP și Lenovo ar pregăti laptopuri bazate pe aceste platforme, iar Microsoft ar intra în ecuație nu doar ca furnizor de sistem de operare, ci și cu un dispozitiv propriu. Când ar putea fi anunțat și ce tip de Surface ar fi Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material Axios , prezentarea primului Surface cu Nvidia N1/N1X ar putea avea loc fie la Computex 2026, în cadrul keynote-ului Nvidia (programat „mâine dimineață”, ora Germaniei), fie la conferința Microsoft BUILD de săptămâna viitoare, în San Francisco. Deocamdată nu există detalii confirmate despre model, însă este luată în calcul o variantă a Surface Laptop cu ecran de 15 inci, în linie cu primele dispozitive anunțate de alți producători (în special laptopuri de 14–15 inci), poziționate ca sisteme pentru sarcini de inteligență artificială. Miza: un Surface pentru dezvoltatori, dar cu prețuri de segment premium Indiciile din text sugerează că Microsoft ar urmări în special publicul de dezvoltatori. Șeful diviziei Windows, Pavan Davuluri , a scris într-o postare pe rețele sociale că la BUILD este pregătit „ceva nou pentru dezvoltatori”, care nu ar fi software. Pe partea de costuri, WinFuture anticipează că astfel de sisteme „nu vor fi ieftine”, invocând ca reper un laptop Lenovo (Yoga Pro 7) cu ecran de 15,3 inci, până la 64 GB memorie și noile platforme Nvidia, pentru care sunt menționate prețuri „de la circa 2.700 euro” (aprox. 13.500 lei) în sus. Dacă Microsoft va merge pe o configurație similară, Surface-ul cu Nvidia ar intra direct în zona premium, cu impact asupra bugetelor echipelor tehnice și ale companiilor care cumpără stații de lucru mobile. Context: Microsoft revine la un parteneriat vechi cu Nvidia pe ARM Nu ar fi prima colaborare de acest tip: Nvidia a mai furnizat procesoare pentru Surface RT (2012), lansat odată cu Windows RT, însă acel produs a eșuat, în principal din cauza compatibilității slabe cu aplicațiile. Tocmai de aceea, un nou Surface pe ARM cu procesor Nvidia ar fi și un test pentru maturitatea ecosistemului Windows pe ARM în scenarii profesionale, unde compatibilitatea și performanța susținută contează mai mult decât autonomia. [...]
Honor testează o cameră selfie de 100 MP cu decupare 1:1 , o decizie care ar putea schimba modul în care utilizatorii folosesc camera frontală pe un viitor flagship, dacă ajunge în produsul final, potrivit Mobilissimo . Informațiile din noile scăpări indică faptul că Honor ar încerca o abordare neobișnuită pentru camera frontală a viitorului Magic 9: un senzor de 100 MP (model OVA0B, 1/1.8 inch), dar cu fotografii selfie decupate în format pătrat 1:1. Practic, compania nu ar folosi întreaga suprafață a imaginii, iar rezultatul ar fi un format gândit să funcționeze la fel de bine atât în orientare portret, cât și pe orizontală, într-o logică similară cu cea folosită de Apple, notează publicația. Ce se știe despre configurațiile foto testate Pe camera principală, Honor ar evalua două variante de senzori de 200 MP, OmniVision OV52A și OV52B (ambele 1/1.28 inch), dar și un senzor mai mare, OVB0D (1/1.12 inch). În această etapă, nu este clar ce configurație va ajunge pe versiunea comercială. Pentru zoom, prototipurile ar folosi un senzor OmniVision OV64D de 64 MP, asociat unei camere periscopice (adică un sistem optic pliat, folosit pentru zoom mai mare fără a îngroșa excesiv telefonul). Context: ecran compact, baterie mare și lansare așteptată în octombrie Dincolo de camere, Honor Magic 9 este descris ca un model cu ecran OLED de 6,36 inch, dar cu o baterie de aproximativ 8.000 mAh și procesor Snapdragon 8 Elite Gen 6 de la Qualcomm. Pe listă mai apar certificări IP68 și IP69 (rezistență la apă și praf) și un senzor ultrasonic de amprentă. Separat, o altă informație menționată în material indică o posibilă colaborare cu ARRI pentru optimizarea procesării video, însă detaliile rămân neconfirmate. Lansarea seriei Honor Magic 9 ar fi așteptată în China în luna octombrie, cu mențiunea că specificațiile finale pot suferi modificări până atunci. [...]
Starfire Space spune că dezvoltă „Evolution One”, prima rachetă chineză cu propulsie lichidă pe ciclu electric, mizând pe pompe electrice în locul turbopompelor clasice , o schimbare tehnologică ce poate simplifica arhitectura motoarelor și, implicit, operarea lansărilor pentru clienți comerciali, potrivit IT之家 . Compania, descrisă ca prima din China concentrată pe crearea și operarea unui sistem de transport spațial cu rachete lichide pe ciclu electric, afirmă că „Evolution One” ar fi și „cea mai mare” rachetă de acest tip din lume ca capacitate de transport. Ținta declarată este furnizarea de servicii de lansare pentru sateliți, pentru formarea de constelații mici și pentru completarea (reaprovizionarea) constelațiilor mari. Ce știm despre „Evolution One”: dimensiuni și capacități Conform datelor publicate, racheta are următoarele caracteristici: lungime totală: 27,5 metri diametrul corpului: 2,25 metri tracțiune la decolare: 90 de tone capacitate către orbită joasă (LEO): 1,5 tone capacitate către orbită heliosincronă (SSO): 1 tonă Motorul „Lăcările II” și miza ciclului electric Sistemul de propulsie folosește o configurație „9+1” de motoare și este echipat cu un motor cu combustibil lichid de 10 tone-forță, dezvoltat intern de Starfire Space, numit „烈焰二号” (LY-2, „Lăcările II”). Elementul central al abordării este înlocuirea turbopompei tradiționale cu o pompă electrică, care alimentează propulsantul. Compania mai susține că, în martie, a realizat primul test complet de sistem al motorului LY-2, pe care îl descrie drept reușit, validând fezabilitatea rutei tehnologice cu pompă electrică pe un motor dezvoltat în China și „ridicând limita” de tracțiune pentru motoarele cu ciclu electric. În comunicarea citată, LY-2 este prezentat și ca „cel mai mare motor de rachetă cu ciclu electric din lume”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul de zbor sau despre contracte comerciale, rămâne de urmărit dacă această arhitectură va trece rapid de la testele la sol la un vehicul operațional și ce ritm de producție va putea susține compania pentru piața lansărilor de sateliți și constelații. [...]
NVIDIA și Microsoft tatonează o nouă platformă Windows on ARM care ar putea împinge laptopurile spre „AI local” mai puternic , pe fondul indiciilor că un cip NVIDIA N1X ar putea fi prezentat la Computex 2026 , potrivit Mobilissimo . Mesajul „A new era of PC” a apărut sincron pe conturile NVIDIA și Windows, cu doar câteva zile înainte de Computex 2026. Publicația notează că prezentarea ar putea avea loc în keynote-ul susținut de Jensen Huang , iar direcția indicată de aceste semnale ar fi o nouă generație de laptopuri „Windows on ARM” (Windows rulat pe procesoare cu arhitectură ARM, diferită de x86-ul clasic din PC-uri). Ce ar fi N1X și de ce contează operațional În centrul speculațiilor se află NVIDIA N1X , descris ca un procesor ARM dezvoltat de NVIDIA, despre care se discută de luni bune. Conform informațiilor vehiculate până acum și reluate de Mobilissimo, cipul ar fi derivat din GB10 Superchip (platformă folosită în mini PC-ul DGX Spark) și ar include: un procesor ARM cu 20 de nuclee, realizat împreună cu MediaTek; o componentă grafică apropiată ca performanțe de o placă video RTX 5070; până la 128 GB memorie LPDDR5X unificată (memorie împărțită între procesor și grafică). Miza practică pentru utilizatori și companii ar fi creșterea capacității de procesare pentru funcții de inteligență artificială rulate local , nu doar în cloud, ceea ce poate schimba cerințele de hardware pentru laptopuri și modul în care sunt proiectate aplicațiile pe Windows on ARM. Întrebarea prețului: primele modele ar putea fi premium Mobilissimo avertizează însă că accesibilitatea nu este clară. Ca reper, platforma GB10 pe care se bazează zvonurile ar costa în prezent în jur de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), iar presiunile din piața componentelor (inclusiv memoria) pot împinge prețurile în sus. În acest context, primele laptopuri cu N1X ar putea viza segmentul premium și utilizatori precum dezvoltatori, creatori de conținut sau cei interesați să testeze noile funcții AI, mai degrabă decât piața de masă. Ce urmează Semnalele publice ale celor două companii sugerează o prezentare la Computex 2026, dar detaliile rămân, deocamdată, la nivel de indicii și informații neconfirmate oficial . Dacă N1X se materializează în produse comerciale, impactul imediat ar putea fi accelerarea tranziției Windows on ARM către laptopuri cu accent pe AI local, cu riscul ca primele generații să fie scumpe și limitate ca disponibilitate. [...]
China a lansat un satelit experimental pentru internet prin satelit, cu miză directă pentru conectivitatea mobilă , într-o misiune care testează inclusiv „broadband” (internet de mare viteză) direct către telefoane, potrivit iThome . Lansarea a avut loc sâmbătă, 31 mai 2026, la ora 02:07 (ora Beijingului), de la centrul de lansare Xichang, folosind o rachetă Long March-2D . Satelitul a intrat pe orbită conform planului, iar misiunea a fost declarată un succes. Unghiul operațional al știrii este testarea tehnologiilor care ar putea extinde acoperirea de date mobile dincolo de infrastructura terestră. Conform informațiilor citate de publicație din CCTV News, satelitul este destinat verificării și validării unor capabilități precum: conexiune directă prin satelit pentru internet mobil pe telefon (telefon–satelit, fără stații terestre intermediare pentru utilizator); integrarea rețelelor „cer–pământ” (convergența rețelelor satelitare cu cele terestre). Misiunea a fost al 646-lea zbor al seriei de rachete Long March, un indicator al ritmului susținut al programului chinez de lansări și al efortului de a maturiza tehnologiile necesare pentru servicii comerciale de internet prin satelit și conectivitate directă pentru dispozitive mobile. [...]
