Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
NASA își actualizează pe 24 martie planurile pentru revenirea pe Lună până în 2028 , potrivit Space.com , într-o serie de paneluri, sesiuni de informare și o conferință de presă organizate la sediul agenției din Washington, D.C. Evenimentele sunt prezentate de NASA ca parte a implementării „National Space Policy” a administrației Trump și a accelerării pregătirilor pentru întoarcerea americanilor pe suprafața Lunii până în 2028. Trei dintre sesiuni vor fi transmise în direct, conform programului NASA+. Programul transmisiunilor (ora României) este următorul: „Ignition: NASA's Plan for the Moon” – 16:00 „Ignition: NASA's Plan for Science and Discovery” – 20:00 Conferință de presă – 23:45 „Să prezinte cum agenția pune în aplicare National Space Policy a președintelui Donald J. Trump și accelerează pregătirile pentru revenirea Americii pe suprafața Lunii până în 2028.” Conferința de presă de la finalul zilei ar urma să includă o actualizare privind stadiul implementării politicii spațiale și o recapitulare a anunțurilor făcute pe parcursul zilei. Printre participanții anunțați se numără administratorul NASA Jared Isaacman, asociatul administratorului Amit Kshatriya, Dana Weigel (International Space Station Program), Carlos Garcia-Galan (Moon Base), Steve Sinacore (Fission Surface Power), Dr. Nicola Fox (Science Mission Directorate) și Dr. Lori Glaze (Moon to Mars Program). Contextul este dat de schimbări recente în programul Artemis. La finalul lunii februarie, NASA a anunțat că prima aselenizare cu echipaj va avea loc în misiunea Artemis 4, nu în Artemis 3, cum era planificat inițial. Artemis 3 ar urma să rămână pe orbită terestră pentru exerciții de întâlnire și cuplare între capsula Orion și unul sau ambele landere private, Starship (SpaceX) și Blue Moon (Blue Origin). În paralel, NASA pregătește lansarea Artemis 2, o misiune cu patru astronauți care va ocoli Luna și se va întoarce pe Pământ, cu o fereastră de lansare „cât mai devreme de 1 aprilie”. Țintele de calendar menționate în material sunt Artemis 3 în 2027 și Artemis 4 în 2028, ceea ce face ca anunțurile din 24 martie să fie relevante pentru ritmul și arhitectura programului lunar american din următorii ani. [...]
Samsung rămâne lider global pe piața ecranelor comerciale pentru al 17-lea an consecutiv potrivit comunicatului oficial , compania menținându-și poziția dominantă în 2025 cu o cotă de piață de 35,2% și livrări de peste 2,5 milioane de unități. Performanța confirmă continuitatea strategiei Samsung în zona B2B, unde compania combină hardware avansat cu soluții software bazate pe cloud și inteligență artificială. Performanță și poziție pe piață Samsung conduce piața globală a ecranelor comerciale încă din 2009, iar rezultatele din 2025 consolidează această poziție: cotă de piață: 35,2% (conform Omdia) peste 2,5 milioane de unități livrate 17 ani consecutivi pe primul loc Creșterea este susținută de cererea din sectoare precum retail, educație, companii și hoteluri. Tehnologii și produse noi Compania își bazează strategia pe lansarea de produse inovatoare și soluții integrate: Samsung Spatial Signage – ecran 3D subțire, premiat la CES 2026 și iF Design Color E-Paper – display cu consum redus, realizat parțial din materiale bio ecrane de mari dimensiuni (105”, 115”, viitor model 130”) Un element notabil este utilizarea materialelor sustenabile: noile ecrane includ până la 45% plastic reciclat și bio-rășini, reducând emisiile de carbon cu peste 40%. Software și integrare Pe lângă hardware, Samsung dezvoltă ecosisteme digitale: platforma Samsung VXT pentru management de la distanță aplicația AI Studio pentru generare rapidă de conținut video Aceste soluții indică o mutare clară către servicii integrate, nu doar vânzarea de echipamente. Pe scurt.. Performanța Samsung reflectă o strategie pe termen lung în segmentul ecranelor comerciale, bazată pe inovație tehnologică și integrare software. Într-o piață tot mai competitivă, compania își consolidează poziția nu doar prin volum, ci și prin diversificarea soluțiilor oferite mediului de afaceri. [...]
Apple pregătește introducerea reclamelor în Apple Maps, schimbând modelul aplicației potrivit informațiilor publicate de Zona IT , compania urmând să integreze rezultate sponsorizate în funcția de căutare, într-o mișcare care marchează o schimbare importantă de strategie pentru ecosistemul iOS. Până acum, Apple Maps s-a diferențiat printr-o experiență curată, fără publicitate, spre deosebire de Google Maps sau alte servicii similare. Această diferență ar putea dispărea începând din vara lui 2026, când companiile ar putea plăti pentru a-și promova afacerile direct în aplicație. Cum vor funcționa reclamele Primele informații indică un model mai puțin intruziv decât cel clasic: rezultate sponsorizate în căutări poziționarea prioritară a unor afaceri marcaje vizibile pe hartă pentru locații promovate Formatul este similar cu cel deja folosit în App Store, unde aplicațiile pot plăti pentru a apărea mai sus în listă. De ce face Apple această schimbare Decizia vine în contextul extinderii veniturilor din servicii, o direcție anticipată anterior și de analistul Mark Gurman. Apple caută să monetizeze mai eficient aplicațiile sale, fără a introduce, cel puțin inițial, reclame agresive. Impactul asupra utilizatorilor Schimbarea ar putea afecta unul dintre argumentele principale ale utilizatorilor Apple – experiența „premium” fără publicitate. În același timp, compania pare să adopte un compromis: fără bannere vizibile sau intrusive integrare discretă în funcția de căutare accent pe utilitate, nu pe afișare agresivă Ce urmează Un anunț oficial ar putea veni chiar în primăvara lui 2026, iar funcția ar putea fi extinsă ulterior și în versiunea web a Apple Maps sau pe alte platforme din ecosistem. Prin această mutare, Apple se apropie de modelul Google, dar încearcă să păstreze controlul asupra experienței utilizatorului. Rămâne de văzut dacă această balanță între monetizare și simplitate va fi acceptată de utilizatori. [...]
Microsoft promite actualizări lunare cu schimbări importante în Windows 11 în 2026 , potrivit TechRadar , care citează declarații ale unor executivi ai companiei și informații publicate de Windows Latest. Microsoft a început deja lucrul la rezolvarea unor „puncte dureroase” majore din Windows 11, iar testarea modificărilor ar urma să intre rapid în faza de previzualizare pentru utilizatorii din programul Windows Insiders. Pavan Davuluri, șeful diviziei Windows din Microsoft, a transmis pe rețeaua X că primele schimbări vor ajunge în versiunile de test începând din martie și pe parcursul lunii aprilie. „Vom începe să previzualizăm schimbările inițiale detaliate în blogul nostru în versiuni pentru Windows Insiders luna aceasta și pe parcursul lunii aprilie.” Tot Windows Latest notează că Scott Hanselman, vicepreședinte și membru al echipei tehnice Microsoft implicat în proiect, a indicat că pachetele de actualizări cu aceste funcții vor veni „luna aceasta și în fiecare lună din acest an”, ceea ce sugerează o livrare etapizată, nu o concentrare a tuturor noutăților într-o singură actualizare anuală (menționată ca 26H2 pentru majoritatea PC-urilor). Între zonele vizate de Microsoft se numără, potrivit informațiilor citate, atât probleme de funcționalitate, cât și de performanță. În mod explicit, sunt menționate: posibilitatea de a muta bara de activități (taskbar); reducerea consumului de memorie RAM; remedieri legate de actualizări și procesul de update; îmbunătățiri pentru conexiunile fără fir, inclusiv o experiență nouă pentru asocierea și utilizarea mai rapidă a dispozitivelor Bluetooth. Pe Bluetooth, publicația arată că Microsoft ar avea ca prioritate simplificarea procesului de conectare, într-o încercare de a reduce problemele recurente de stabilitate în utilizarea accesoriilor wireless cu Windows 11. TechRadar subliniază însă că există o diferență între apariția schimbărilor în versiunile de previzualizare și lansarea lor completă către toți utilizatorii, iar testarea ar putea dura. În plus, ritmul lunar de livrare crește și riscul ca unele actualizări să introducă erori, ceea ce ar putea încetini implementarea pe scară largă a îmbunătățirilor anunțate. [...]
Apple ar putea lansa un dispozitiv pliabil mai apropiat de o tabletă decât de un telefon potrivit PhoneArena , iar informațiile apărute sugerează o strategie diferită față de rivalii care au mizat pe formate înguste și alungite. În loc să copieze modelele existente, compania americană ar pregăti un produs hibrid, gândit mai degrabă ca un iPad mini care încape în buzunar. Un design neobișnuit pentru piața pliabilelor Randările apărute indică un dispozitiv mai lat și mai scurt decât telefoanele pliabile actuale, cu un raport de aspect de 4:3, similar tabletelor Apple. Ecranul exterior ar avea aproximativ 5,5 inci, iar cel interior ar ajunge la circa 7,8 inci, foarte aproape de dimensiunea unui iPad mini. Această abordare schimbă logica produsului: nu mai este doar un telefon care se mărește devine un dispozitiv orientat spre productivitate oferă o experiență apropiată de tabletă De ce ar merge Apple pe această variantă Un ecran mai lat aduce avantaje clare în utilizare, mai ales pentru multitasking și consum media. Aplicațiile ar putea rula mai confortabil, iar împărțirea ecranului în două ferestre ar deveni mai practică. De asemenea, tastarea ar fi mai ușoară, fără ca tastatura virtuală să ocupe aproape tot spațiul. Printre beneficiile sugerate: experiență mai bună pentru filme și video multitasking mai eficient interfață apropiată de cea a tabletelor Limitări și riscuri Designul mai lat ar putea face utilizarea cu o singură mână dificilă, chiar și atunci când dispozitivul este pliat. În plus, aplicațiile ar trebui adaptate pentru acest format atipic, ceea ce ar putea crea probleme inițiale de compatibilitate. Un alt obstacol important este prețul, estimat în jurul a 2.000 de dolari, ceea ce ar poziționa produsul mai degrabă ca un gadget premium decât ca un telefon de masă. O strategie diferită față de concurență În timp ce producători precum Samsung au perfecționat treptat telefoanele pliabile clasice, Apple pare să urmărească o repoziționare a categoriei. Miza nu este doar un telefon pliabil, ci un dispozitiv hibrid care combină funcțiile de smartphone cu cele ale unei tablete compacte. Dacă informațiile se confirmă, lansarea ar putea redefini utilitatea acestor produse, mutând accentul de pe inovația de formă către utilitatea reală în viața de zi cu zi. [...]
FCC a decis interzicerea routerelor Wi‑Fi fabricate în străinătate potrivit CNET , care citează o fișă informativă publicată luni după-amiază de Federal Communications Commission (FCC). Măsura vizează „toate routerele pentru consumatori produse în țări străine”, iar producătorii pot solicita o exceptare, însă până acum nu a fost acordată nicio „aprobare condiționată” pe site-ul FCC . Decizia este relevantă pentru piața americană, deoarece aproape toate routerele disponibile la vânzare în SUA sunt cel puțin parțial fabricate în afara țării, inclusiv modele de la TP-Link, Asus și Netgear. Conform unui set de întrebări și răspunsuri publicat de FCC, un router este considerat „fabricat în străinătate” dacă „orice etapă majoră” a procesului de realizare – inclusiv fabricația, asamblarea, proiectarea și dezvoltarea – are loc în afara SUA. Interdicția nu se aplică routerelor deja autorizate anterior de FCC. Președintele FCC, Brendan Carr , a declarat că salută determinarea de securitate națională a executivului și că instituția a adăugat routerele produse în străinătate, considerate un „risc inacceptabil” pentru securitatea națională, pe lista „Covered List” (lista FCC cu echipamente și servicii considerate riscante). În același timp, măsura nu obligă consumatorii să își înlocuiască routerele existente: FCC a precizat că interdicția nu se aplică dispozitivelor cumpărate anterior, însă va limita achiziția de routere noi care nu fuseseră deja autorizate înainte de intrarea în vigoare a deciziei. CNET amintește că TP-Link a fost în atenția autorităților americane de peste un an, pe fondul legăturilor cu China, iar la finalul lui 2025 mai multe departamente și agenții din SUA ar fi susținut o interdicție. Totuși, acțiunea FCC de acum depășește cazul TP-Link și ar urma să afecteze aproape toate companiile din segment. Publicația notează că a solicitat reacții de la FCC și de la mai mulți producători (inclusiv Asus, D-Link, Eero, Netgear, Razer și TP-Link), dar nu a primit răspuns imediat. [...]
Anthropic a lansat o funcție prin care Claude poate controla computerul pentru a executa sarcini , potrivit CNET . Anunțul a fost făcut luni și vine pe fondul competiției tot mai intense pe zona de „agenți” AI, adică modele care nu doar răspund la întrebări, ci pot acționa în numele utilizatorului. Funcția permite ca Claude să preia controlul asupra unui computer pentru a realiza acțiuni precum găsirea și trimiterea unui fișier de pe hard disk. Pentru a folosi opțiunea, utilizatorul trebuie să aibă un abonament eligibil, iar disponibilitatea este, deocamdată, sub forma unui „research preview” (o versiune de test pentru colectarea de feedback). Contextul este legat de apariția și popularizarea OpenClaw, un cadru open-source care a generat un ecosistem de instrumente numite „claws”, capabile să execute comenzi relativ autonom pe computer sau în diverse sisteme. În acest peisaj, Nvidia a prezentat recent NemoClaw, un cadru pentru configurarea și instalarea OpenClaw, cu unele setări de securitate, notează sursa. Cum funcționează, în linii mari, noua capabilitate a lui Claude: caută instrumentele potrivite pentru sarcină prin „conectori” către aplicații precum Google Calendar sau Slack; dacă nu există un instrument sau un conector disponibil, poate executa manual pașii, tastând și mișcând cursorul ca un utilizator; poate folosi browserul web, instrumente pentru dezvoltatori și fișiere deschise, inclusiv prin derulare și clicuri; cere permisiunea înainte de a acționa, iar utilizatorul poate opri oricând execuția unei sarcini. CNET arată că această abordare ridică și riscuri: acordarea accesului unui chatbot la controlul computerului poate expune utilizatorul la atacuri, iar o îngrijorare majoră legată de AI „agentic” este capacitatea de a lua acțiuni mari rapid și cu puțin preaviz. În plus, astfel de instrumente pot fi deturnate de actori malițioși pentru a accesa date personale și sisteme în mod nedorit. Anthropic spune că a introdus măsuri de protecție pentru a reduce riscuri precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze modelul prin instrucțiuni ascunse în conținut). Sistemul ar urma să scaneze automat pentru astfel de vulnerabilități pe măsură ce sunt implementate, însă compania avertizează că funcția este nouă și poate avea erori și recomandă evitarea aplicațiilor care gestionează date sensibile, unele fiind dezactivate implicit. În forma actuală, previzualizarea este disponibilă pentru abonații Claude Pro și Claude Max și este limitată la computere cu MacOS. Anthropic mai spune că funcția se combină cu Dispatch, care permite atribuirea de sarcini lui Claude de pe telefon, inclusiv verificarea e-mailului dimineața sau deschiderea unei sesiuni Claude Cowork ori Claude Code. Compania susține că, împreună, aceste opțiuni pot automatiza activități precum un rezumat de dimineață sau rularea unor teste, dar avertizează că sarcinile mai complexe pot să nu reușească din prima, motiv pentru care lansarea este tratată ca o etapă de testare. [...]
China autorizează primele cipuri cerebrale pentru vânzare , deschizând piața tehnologiei BCI , devenind prima țară care permite comercializarea unui astfel de dispozitiv destinat tratării paraliziei. Decizia marchează un pas major într-un domeniu în care Occidentul avansează mai prudent, din cauza riscurilor și a testelor clinice încă în desfășurare. Implantul, denumit NEO și dezvoltat de compania Neuracle Medical Technology , funcționează prin intermediul unor electrozi plasați direct pe creier, în zona responsabilă de mișcare. Dispozitivul transformă semnalele generate de gânduri în comenzi digitale, care pot controla o mână robotică. Astfel, persoanele paralizate pot executa acțiuni de bază, precum prinderea obiectelor sau manipularea unor ustensile. Cum funcționează tehnologia Implantul are dimensiunea unei monede și utilizează opt electrozi conectați la creier. Procesul este relativ simplu la nivel conceptual: utilizatorul își imaginează o mișcare cipul captează activitatea neuronală semnalul este transmis către un computer computerul îl traduce în acțiuni mecanice Testele realizate pe 32 de pacienți nu au indicat efecte adverse majore, ceea ce a permis autorizarea pentru persoane între 19 și 60 de ani cu paralizie cauzată de leziuni ale coloanei sau măduvei. Diferența față de Occident În timp ce China trece la comercializare, în SUA și Europa proiecte similare, inclusiv cele dezvoltate de Neuralink, sunt încă limitate la faze experimentale. Unele studii au întâmpinat probleme de siguranță, ceea ce a întârziat aprobările oficiale. Această diferență de ritm reflectă abordări distincte: Regiune Stadiu dezvoltare Abordare China Comercializare Accelerată, susținută de stat SUA/Europa Teste clinice Precaută, axată pe siguranță Planul strategic al Chinei Aprobarea vine în contextul unui plan amplu prin care autoritățile chineze urmăresc să devină lider global în interfețele creier-computer în următorii cinci ani. Strategia include: dezvoltarea de dispozitive implantabile și neinvazive producția în masă de tehnologii purtabile testarea în industrii cu risc ridicat, precum energia nucleară sau mineritul Oficialii chinezi consideră că tehnologia a depășit faza experimentală și a intrat în etapa de produs. Ce urmează Pe termen scurt, utilizarea rămâne limitată la aplicații medicale, în special pentru redarea autonomiei persoanelor cu dizabilități. Pe termen lung însă, evoluția rapidă a acestui sector ridică întrebări legate de etică, siguranță și controlul datelor neuronale. Prin această decizie, China nu doar că accelerează dezvoltarea unei tehnologii emergente, ci își consolidează poziția într-o competiție globală care ar putea redefini relația dintre om și mașină. [...]
CEO-ul Nvidia spune că DLSS 5 „îmbunătățește, dar nu schimbă nimic” , pe fondul criticilor venite din comunitatea de gaming, potrivit Ars Technica . Tehnologia, prezentată public săptămâna trecută ca o versiune cu „inteligență artificială generativă” pentru îmbunătățirea scenelor din jocuri, a atras reacții negative, inclusiv acuzații că ar produce un aspect vizual uniformizat, descris de unii jucători drept „AI slop” (conținut generat de AI perceput ca ieftin, repetitiv sau fără identitate). Într-un episod publicat luni al Lex Fridman Podcast, Jensen Huang a fost întrebat despre „drama” din jurul DLSS 5 și despre îngrijorarea că ar face jocurile să arate ca „AI slop”. Huang a spus că înțelege reacția, argumentând că o parte din conținutul generat de AI tinde să devină similar ca stil, chiar dacă este atractiv vizual. „Înțeleg de unde vin, pentru că nici mie nu-mi place «AI slop»… tot conținutul generat de AI arată din ce în ce mai similar și toate sunt frumoase, așa că… empatizez cu ce gândesc.” În același timp, Huang a susținut că DLSS 5 ar trebui separat de acest tip de conținut, deoarece funcționează „condiționat 3D” și „ghidat 3D”, adică pornește de la elementele construite de artiștii jocului. El a spus că echipele de dezvoltare rămân responsabile pentru geometria și texturile care formează „structura de bază” pe care DLSS 5 o folosește, iar tehnologia ar „îmbunătăți” fiecare cadru fără să schimbe conținutul. Materialul notează însă că, în mare parte, temerile jucătorilor nu vizează apariția unor elemente complet noi, „psihedelice”, generate de la zero, ca în unele modele generative. Îngrijorarea principală este că „îmbunătățirile” ar putea netezi diferențele dintre jocuri, împingându-le spre un standard fotorealist omogen, cu identitate vizuală mai slab conturată. Huang a respins această interpretare, spunând că DLSS 5 nu este o tehnologie aplicată ulterior, ca o etapă de post-procesare peste un joc „livrat într-o stare” și apoi modificat. În schimb, el a descris DLSS 5 ca fiind integrat în procesul creativ, „cu artistul”, și ca un instrument care ar oferi creatorilor acces la capabilități de AI generativă în cadrul fluxului de producție. [...]
OPPO Find X9 Ultra va veni cu o cameră telefoto 10x reglată de Hasselblad , potrivit 91mobiles , care citează un teaser publicat de companie înaintea lansării globale programate pentru aprilie 2026. Publicația notează că modelul ar urma să fie primul „Ultra” al OPPO lansat în afara Chinei, o schimbare de strategie pentru segmentul premium. Miza anunțului este trecerea la un zoom optic 10x (mărire realizată prin lentile, nu prin decupare digitală), într-o piață în care multe vârfuri de gamă s-au oprit la 5x optic sau la 10x hibrid. 91mobiles amintește că Samsung a oferit anterior o cameră telefoto 10x pe Galaxy S23 Ultra, dar a renunțat la ea pe modelele mai noi. OPPO sugerează și integrarea unui teleconvertor (accesoriu care extinde distanța focală) la nivel de smartphone, într-o zonă în care producători precum Xiaomi și Vivo au mai propus kituri similare pentru seriile „Ultra”. Un astfel de zoom optic 10x ar viza utilizări precum: fotografie de natură și sport, fără lentile externe; portrete de la distanță, cu mai multă finețe a detaliilor; fotografii cu zoom în lumină slabă, unde zoomul optic păstrează mai bine informația decât decuparea digitală. Compania a publicat și o imagine de prezentare care evidențiază un buton lateral portocaliu, sensibil la presiune, denumit „Quick Button”, împins ca element central pentru controlul camerei. Funcțional, acesta ar urma să ofere comenzi rapide precum dublu-tap pentru pornirea camerei, apăsare pentru declanșare, glisare pentru zoom și gesturi personalizabile (inclusiv pentru înregistrare audio), ceea ce ar putea ajuta la încadrare stabilă la distanțe focale mari. La nivel de specificații, publicația vorbește despre o configurație cu patru camere: senzor principal de 200 MP (probabil Sony LYTIA 901), senzor periscop de 200 MP, ultra-wide de 50 MP și telefoto 10x de 50 MP. Tot ca informații așteptate sunt menționate un ecran OLED LTPO de 6,82 inci cu rezoluție 2K, platforma Snapdragon 8 Elite Gen 5 și o baterie de peste 7.000 mAh. 91mobiles anticipează că poziționarea „Ultra” și contextul scumpirilor din industrie ar putea împinge prețul în sus, ceea ce ar limita atractivitatea pentru utilizatorii care nu urmăresc în mod special capabilități foto avansate. [...]
Alibaba a prezentat procesorul XuanTie C950 pe 5 nanometri pentru „agentic AI” , potrivit Reuters , care citează un anunț al companiei într-o postare pe blog după o conferință internă. Evenimentul a avut loc marți, la Beijing, iar mișcarea vine în contextul în care grupul chinez își pregătește oferta pentru tranziția către sisteme de inteligență artificială capabile să execute sarcini în mod autonom. Procesorul este un cip de server la 3,2 GHz, construit pe arhitectura RISC-V, un standard deschis (open-source) care permite proiectanților să personalizeze seturile de instrucțiuni și să optimizeze anumite sarcini, inclusiv pentru inteligență artificială, cu taxe de licențiere inexistente sau reduse. Compania a argumentat în postarea sa că această flexibilitate este importantă pentru dezvoltarea „agenților” de inteligență artificială. Conform relatărilor din presa chineză, citate de Reuters, la conferința organizată de DAMO Academy, divizia de cercetare a Alibaba, C950 a fost prezentat drept „cel mai performant CPU RISC-V din lume”. Aceleași relatări susțin că noul cip ar fi de peste trei ori mai rapid decât predecesorul său, XuanTie C920. Alibaba nu a precizat însă ce fabrică (foundry) a produs cipul. Alibaba accelerează dezvoltarea internă de semiconductori prin divizia sa T-Head, cu un accent principal pe seria Zhenwu 810E pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială (inference), în timp ce seria XuanTie este orientată către sisteme cloud de înaltă performanță și „agentic AI”. În paralel, compania își extinde oferta de platforme pentru fluxuri de lucru bazate pe agenți: săptămâna trecută a lansat Wukong, o platformă pentru companii optimizată pentru astfel de procese, pe fondul adoptării OpenClaw în China. La nivel internațional, echivalentul Accio Work a fost lansat luni, iar platforma susține că poate rula autonom operațiuni de afaceri complexe pentru întreprinderi mici și mijlocii. Reuters mai notează că, la începutul lunii, Alibaba a reorganizat o parte dintre echipele axate pe inteligență artificială sub o structură nou creată, Alibaba Token Hub, în condițiile în care compania caută noi modalități de a-și menține profitabilitatea, pe fondul scăderii accentuate a prețurilor per token pentru modelele de inteligență artificială în China, într-un mediu competitiv. [...]
Jensen Huang spune că „am atins AGI” , potrivit The Verge , într-un episod de luni al podcastului realizat de Lex Fridman , unde directorul general al Nvidia a făcut o afirmație care reaprinde dezbaterea despre ce înseamnă, de fapt, „inteligența artificială generală”. AGI (inteligență artificială generală) este un termen fără o definiție unanim acceptată, folosit de obicei pentru a descrie sisteme de inteligență artificială comparabile cu inteligența umană sau care o depășesc. În contextul ultimilor ani, conceptul a devenit un subiect sensibil atât în industrie, cât și în spațiul public, iar unii lideri din tehnologie au încercat să se distanțeze de etichetă și să propună alternative pe care le consideră mai puțin „umflate” și mai utile. The Verge notează și că termenul apare în clauze importante din contracte de mare valoare, inclusiv între OpenAI și Microsoft, unde mizele financiare pot fi semnificative. În discuția cu Huang, Fridman își explică propria definiție de lucru pentru AGI: un sistem capabil să „îți facă, în esență, munca”, inclusiv să pornească, să crească și să conducă o companie de tehnologie de peste 1 miliard de dolari. Întrebat când crede că AGI va deveni realitate (în cinci, zece, 15 sau 20 de ani), Huang răspunde că momentul ar fi deja aici. „Cred că este acum. Cred că am atins AGI.” După declarație, Huang aduce în discuție OpenClaw, o platformă open-source pentru „agenți” de inteligență artificială (programe care pot executa sarcini în mod semi-autonom), despre care spune că a avut succes viral. El afirmă că oamenii își folosesc agenții pentru activități diverse și că nu ar fi surprins dacă ar apărea „un influencer digital” sau o aplicație socială care „îți hrănește micul Tamagotchi” și ajunge, pe neașteptate, un succes instant. Totuși, potrivit relatării The Verge, Huang își nuanțează ulterior poziția, sugerând că multe astfel de experimente au o viață scurtă și că nu trebuie extrapolate direct la ideea de AGI cu impact economic major. El spune că, deși unii folosesc aceste instrumente câteva luni, interesul scade, iar probabilitatea ca zeci sau sute de mii de agenți să construiască „următorul Nvidia” este, în opinia lui, nulă. [...]