Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Apple își mărește rezervările pentru ambalarea SoIC la TSMC pentru cipuri din 2027 , potrivit Wccftech , care citează o analiză Morgan Stanley despre pregătirile companiei pentru o nouă generație de procesoare, inclusiv un cip de server dedicat inteligenței artificiale. În centrul informației este „ Baltra ”, numele de cod intern pentru un cip de server proiectat de Apple (un ASIC, adică un circuit integrat creat pentru o sarcină specifică), a cărui lansare este așteptată în 2027. Publicația notează că Apple „începe să pună bazele” pentru aceste cipuri, într-un moment în care compania își intensifică eforturile legate de inteligența artificială. Conform materialului, Morgan Stanley susține că Apple își crește activitatea legată de SoIC la TSMC . SoIC (System on Integrated Chips) este o tehnologie de ambalare avansată a cipurilor, folosită pentru a integra mai strâns mai multe componente, cu beneficii potențiale de performanță și eficiență energetică, relevante mai ales pentru sarcini de tip AI în centre de date. Wccftech mai afirmă că Apple ar fi rezervat o capacitate echivalentă cu 60.000 de plăci (wafer-e) pentru 2027, în anticiparea acestor cipuri personalizate. În practică, astfel de rezervări indică faptul că Apple încearcă să-și securizeze din timp accesul la procese și capacități de producție/ambalare considerate critice, într-o piață în care cererea pentru tehnologii avansate a crescut puternic. În același context, publicația leagă inițiativa de familia de procesoare pentru Mac, menționând arhitectura M5 Pro și M5 Max, respectiv generațiile viitoare M6 Pro și M6 Max, ca parte a pregătirilor pentru următorul val de produse. Ideea de fond este că îmbunătățirile de performanță ale noilor cipuri, în special pe zona de servere, ar urma să susțină eforturile Apple în AI și să aibă efecte în experiențe precum Siri, potrivit interpretării Wccftech a analizei. Deznodământul depinde de calendarul din 2027: dacă rezervările și creșterea capacității SoIC se confirmă în execuție, Apple ar putea avea un avantaj de planificare în livrarea cipurilor proprii pentru AI, într-un segment în care controlul lanțului de aprovizionare și accesul la ambalare avansată au devenit la fel de importante ca procesul de fabricație propriu-zis. [...]
Android pregătește „Tap to Share”, un transfer prin proximitate cu interfață dedicată , iar scurgerea de informații analizată de Android Headlines arată că Google lucrează la un flux de utilizare mai simplu pentru trimiterea de fișiere între dispozitive aflate în apropiere — o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatori și, implicit, pentru producătorii care își calibrează experiența Android. Funcția, denumită „Tap to Share”, este prezentată ca un sistem de transfer „prin proximitate” (adică între dispozitive aflate foarte aproape unul de altul), cu o interfață proprie, separată de ecranele obișnuite ale sistemului. Materialul indică faptul că accentul este pus pe gestul de apropiere/„atingere” între dispozitive ca declanșator al transferului, ceea ce sugerează o încercare de a reduce pașii necesari față de metodele clasice de partajare. Ce se vede din interfața scursă și de ce contează Din elementele de interfață prezentate, reiese că Google urmărește un proces mai ghidat, în care utilizatorul este condus prin pașii necesari pentru inițierea și confirmarea transferului. Pentru piață, miza este una de execuție: dacă transferul „din apropiere” devine suficient de rapid și predictibil, poate reduce dependența de aplicații terțe pentru partajare și poate standardiza experiența pe mai multe modele de telefoane. Totuși, articolul tratează informația ca pe o scurgere („leak”), ceea ce înseamnă că detaliile pot suferi modificări până la o eventuală lansare oficială, iar calendarul nu este confirmat în mod public în materialul citat. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale în sursa citată, rămâne de văzut când va introduce Google „Tap to Share” și dacă funcția va fi disponibilă pe scară largă sau inițial doar pe anumite dispozitive/versiuni Android. În practică, adoptarea va depinde de compatibilitate și de cât de bine se integrează în fluxurile existente de partajare din Android. [...]
Scumpirea memoriei riscă să împingă și mai sus prețurile smartphone-urilor „Ultra” și să pună presiune pe configurațiile de top (capacități mari de stocare și RAM), potrivit Android Headlines . Miza economică este directă: memoria (RAM și stocarea internă) este un component important în costul unui vârf de gamă, iar o creștere a prețurilor la nivel de lanț de aprovizionare se poate traduce fie în prețuri finale mai mari, fie în compromisuri de specificații. În acest context, modelele „Ultra” – care se diferențiază tocmai prin opțiuni generoase de memorie – devin mai vulnerabile decât variantele standard, pentru că au mai puțin „spațiu” de optimizare fără să-și afecteze poziționarea. Articolul indică faptul că presiunea se vede în special la configurațiile cu memorie mare, acolo unde costurile cresc mai repede și impactul pe marja producătorilor poate fi mai greu de absorbit. De ce contează pentru piață Pentru producători, scumpirea memoriei poate forța una dintre următoarele direcții, în funcție de strategia fiecărui brand: transferarea costurilor către consumatori prin prețuri mai mari la variantele „Ultra”; ajustarea configurațiilor (de exemplu, mai puține opțiuni de stocare/RAM sau diferențiere mai agresivă între versiuni); repoziționarea pachetelor comerciale, astfel încât creșterile să fie „ascunse” în structura de preț (fără ca sursa să detalieze mecanismul exact). Pentru cumpărători, consecința probabilă este că „plafonul” de preț al vârfurilor de gamă ar putea urca, iar raportul dintre preț și capacitatea de memorie inclusă ar putea deveni mai puțin favorabil. Ce urmează Android Headlines tratează situația ca pe un risc pentru segmentul „Ultra”, pe fondul creșterii prețurilor la memorie. Materialul nu oferă, în forma extrasă aici, cifre concrete sau un calendar al scumpirilor, astfel că amploarea și momentul exact al efectului în prețurile din retail rămân incerte. [...]
Snap își leagă pe termen lung ochelarii AR de cipurile Qualcomm , mizând pe o platformă hardware stabilă pentru lansarea către consumatori a „Specs” în 2026, potrivit The Verge . Dispozitivul ar urma să folosească un cip Snapdragon XR, iar cele două companii vorbesc despre un „acord strategic multianual”. Mișcarea contează operațional: pentru un produs care trebuie să ruleze grafică avansată și funcții de inteligență artificială direct pe dispozitiv (fără a depinde permanent de cloud), alegerea furnizorului de cipuri influențează atât capabilitățile tehnice, cât și ritmul de dezvoltare și costurile de integrare. Ce include acordul Snap–Qualcomm În anunțul comun citat de publicație, Snap și Qualcomm spun că vor colabora pentru a aduce pe platforma Specs: „AI pe dispozitiv” (funcții de inteligență artificială care rulează local); grafică „de ultimă generație”; experiențe digitale „multiutilizator” avansate. Snap nu detaliază ce model exact de Snapdragon XR va fi folosit și nici specificații complete ale ochelarilor. Context: de la Spectacles la „Specs” pentru publicul larg Snap lucrează de circa un deceniu la ochelari inteligenți, primul model Spectacles fiind lansat în 2016, cu cameră integrată. Ultimele generații au fost ochelari AR (realitate augmentată – suprapunerea de elemente digitale peste lumea reală), însă nu au fost disponibile pentru consumatori, notează The Verge . Pentru Snap, colaborarea cu Qualcomm nu este nouă: cipurile Snapdragon au alimentat „mai multe generații anterioare” de Spectacles, conform anunțului. Ce urmează și cum arată competiția Snap a reiterat anterior că ochelarii „Specs” pentru consumatori sunt programați pentru 2026, după ce, la începutul anului, și-a transformat echipa de ochelari inteligenți într-o companie separată. Pe piață, competiția se intensifică: Meta lucrează la ochelari AR și ar putea să-i vândă consumatorilor în 2027, iar Google și Samsung colaborează la propriul proiect. Apple „ar dezvolta” la rândul său ochelari AR, potrivit informațiilor menționate de The Verge. [...]
Unii utilizatori de Google Pixel spun că telefoanele intră în „bootloop” după update. Potrivit Android Headlines , problema a fost raportată după instalarea actualizării din martie 2026 , iar miza este una operațională: un update de sistem poate lăsa dispozitivul blocat într-un ciclu repetat de repornire, ceea ce îl face greu sau imposibil de folosit. „Bootloop” descrie situația în care telefonul pornește, dar nu reușește să ajungă la ecranul principal și se restartează la nesfârșit. În astfel de cazuri, utilizatorii pot rămâne fără acces la date și la funcțiile de bază ale telefonului, iar remedierea ajunge de multe ori să însemne pași de depanare care nu sunt la îndemâna tuturor. Materialul nu indică amploarea exactă a incidentului și nici nu precizează, în forma extrasă, o poziție oficială a Google sau o soluție confirmată. În lipsa acestor detalii, rămâne neclar câte modele sunt afectate și dacă problema este legată de un scenariu particular de instalare ori de o combinație de setări/aplicații. De ce contează pentru utilizatori și pentru Google Dincolo de disconfort, un astfel de incident poate genera costuri indirecte: timp pierdut, vizite la service, eventuale resetări care duc la pierderea datelor nebackup-uite și, pentru Google, presiune suplimentară pe suport și pe procesul de livrare a actualizărilor (inclusiv nevoia unui „patch” – o corecție software distribuită ulterior). Ce urmează În acest moment, informația disponibilă este că există raportări ale problemei după actualizarea din martie 2026, fără confirmări privind cauzele sau o rezolvare generală. Dacă Google va recunoaște oficial incidentul sau va livra o actualizare de remediere, impactul real (câte dispozitive, ce modele, ce pași recomandați) va putea fi evaluat mai precis. [...]
Honor a pus pe piață un „2-în-1” care poate reduce numărul de accesorii pentru munca mobilă : Choice MouseBuds Pro combină un mouse wireless cu un set de căști true wireless depozitate și încărcate în corpul mouse-ului, potrivit Gizmochina . Miza produsului este una operațională: utilizatorul nu mai are nevoie de o cutie separată pentru căști și, în anumite scenarii, nici de pași de împerechere manuală. Mouse-ul are un compartiment în partea din spate care se deschide pentru a dezvălui căștile, așezate într-o carcasă de încărcare integrată. Odată conectat mouse-ul prin receptorul wireless inclus, căștile sunt „gata de folosit”, fără împerechere manuală: le scoți și le utilizezi. Două moduri de conectare, gândite pentru PC și telefon Dispozitivul funcționează în două moduri, cu comutare dintr-un singur buton: Mod computer : atât mouse-ul, cât și căștile se conectează prin receptor, pentru o conexiune stabilă. Mod smartphone : căștile trec pe Bluetooth și pot fi folosite independent, fără mouse. Ideea este să faciliteze trecerea rapidă între apeluri, lucru la PC și consum media pe telefon, fără să schimbi accesorii. Specificații: mouse de birou, căști cu ANC adaptiv Pe partea de mouse, Honor folosește un senzor optic PixArt de 1200 DPI (sensibilitatea cursorului, un nivel uzual pentru sarcini de birou). Butoanele stânga/dreapta au switch-uri TTC silențioase, evaluate la până la 5 milioane de clickuri , iar suprafața are un strat „excimer” pentru senzație mai fină și rezistență la amprente și uzură. Forma este descrisă ca ergonomică, cu o curbă simplă pentru priză confortabilă. Căștile au design semi-deschis și includ anulare activă adaptivă a zgomotului (ANC) – adică reduc zgomotul de fundal fără să izoleze complet urechea. Pentru apeluri, sunt menționate două microfoane cu reducere de zgomot asistată de AI, iar pentru audio sunt folosite drivere dinamice cu magnet dublu și diafragmă LCP, pentru bass mai puternic. Autonomie, compatibilitate și preț Bateria are 1.000 mAh , cu o autonomie declarată de până la 30 de zile în utilizare tipică. Încărcarea se face prin USB-C . Dimensiunile mouse-ului sunt 112 × 60 × 34 mm și cântărește 78 g fără căști, respectiv 88 g cu ele. Compatibilitatea anunțată: Windows 10 și versiuni mai noi , respectiv macOS 10.13 și versiuni mai noi . Prețurile comunicate sunt: Germania : 99,90 euro (aprox. 500 lei ) Marea Britanie : 79,99 lire (aprox. 470 lei ) Publicația nu precizează disponibilitatea în alte piețe sau un calendar de lansare mai larg. [...]
iPhone Fold ar urma să coste între 2.100 și 2.300 de dolari (aprox. 9.700–10.600 lei), un nivel de preț care ridică miza comercială a intrării Apple pe piața pliabilelor , potrivit Zona IT . Publicația notează că produsul este de ani buni în pregătire, iar compania amână lansarea, pe fondul riscului ca un eșec să afecteze planurile Apple de a se impune pe segmentul telefoanelor pliabile. Dincolo de faptul că „iPhone Fold va fi scump”, articolul sugerează că prețul ar fi calibrat la limita suportabilității pentru fanii Apple, iar o parte dintre cumpărători ar putea fi mai puțin sensibili la costul total dacă achiziția se face la abonament, în funcție de rata lunară. De ce contează: preț mare, așteptări și risc de execuție Zona IT argumentează că telefonul nu ar trebui lansat fără un suport „convingător” pe zona de funcții de inteligență artificială ( Apple Intelligence ) și nici într-o configurație hardware „prea îndrăzneață”, care ar putea crea probleme de fabricație sau de fiabilitate. În logica prezentată, Apple ar încerca să evite un scenariu de tip „ Galaxy Fold 1 ”, adică o lansare cu probleme la prima generație, într-un context în care prețul și așteptările sunt foarte ridicate. Ce se știe până acum despre specificații (la nivel de zvon) Potrivit informațiilor prezentate, iPhone Fold „în stil Galaxy Fold” ar putea veni cu: ecran principal de 7,8 inch , „fără cută vizibilă”; ecran secundar de 5,5 inch ; camere foto: două lentile pe spate și o singură cameră frontală ; o perforație simplă în ecran (menționată ca o premieră pentru iPhone). La capitolul dimensiuni, publicația indică o grosime estimată de 9–9,5 mm când este pliat și 4,5–4,8 mm când este depliat, comparativ cu 12,1 mm pentru Galaxy Z Fold 6 în modul pliat (conform comparației din articol). Dimensiunile exacte rămân, totuși, de confirmat. Calendar: când ar putea intra în producție și când ar putea fi lansat Pe „surse”, Apple s-ar concentra pe finalizarea specificațiilor în trimestrul al doilea al anului, iar producția de serie ar urma să înceapă din toamnă , cu o țintă de lansare în septembrie 2026 , mai scrie Zona IT. În lipsa unei confirmări oficiale, aceste repere trebuie tratate ca estimări. [...]
Google își pregătește o alternativă la NameDrop, iar funcția se va numi „ Tap to Share ”. Potrivit Gizmochina , denumirea a apărut după ce funcția a fost activată de Android Authority în Google Play Services v26.15.3 , semn că dezvoltarea este suficient de avansată pentru testare internă și, posibil, o lansare relativ apropiată. Miza este una operațională: Google încearcă să facă schimbul de date între telefoane mai rapid și mai „fără fricțiune”, într-un mod comparabil cu experiența oferită de Apple pe iPhone. În Android există de ani buni opțiuni de partajare, însă „Tap to Share” ar aduce o interacțiune mai directă, bazată pe apropierea fizică a dispozitivelor. Cum funcționează „Tap to Share” Conform descrierii, utilizatorii ar urma să: deblocheze telefonul; apropie partea de sus a celor două dispozitive, cu ecranele orientate în sus; mențină telefoanele apropiate până când acestea „strălucesc”, ca semnal vizual că transferul a început. Funcția nu se limitează la contacte: ar permite și trimiterea de fotografii, videoclipuri, linkuri, locații și „mai mult”, fără ca sursa să detalieze ce intră exact în această categorie. Un element important pentru control și confidențialitate este existența unui ecran de previzualizare, care arată ce informații de contact urmează să fie partajate înainte de trimitere. Ce sugerează despre ecosistem și calendar Gizmochina notează că abordarea pare similară cu cea a Apple NameDrop: inițiere prin NFC (comunicare pe distanță foarte scurtă), apoi transfer efectiv prin Bluetooth și Wi‑Fi. Publicația mai menționează că funcția a fost observată și în Samsung One UI 9, indiciu că ar putea exista suport mai larg în ecosistemul Android. Google nu a comunicat un termen de lansare. Sursa precizează că nu este clar când va fi disponibilă funcția, dar, având în vedere stadiul construcției în care a fost găsită, „este sigur” că ar urma să ajungă „mai devreme decât mai târziu”. [...]
Huawei fixează lansarea Pura 90 pe 20 aprilie în China, iar precomenzile au început deja , un semnal că producătorul accelerează ciclul comercial al gamei premium înaintea unei eventuale extinderi internaționale, potrivit Mobilissimo . Debutul este anunțat ca fiind pentru piața din China, ceea ce înseamnă că disponibilitatea în Europa ar urma să vină „după săptămâni bune”, conform publicației. Huawei a publicat și un teaser de design, iar terminalele pot fi deja precomandate în magazinul online din China. Ce se știe despre modele și poziționare În imaginile menționate apar Huawei Pura 90 Pro și Huawei Pura 90 Max (denumit și „Pro Max” în material), iar specificațiile complete nu au fost încă dezvăluite. Totuși, Huawei a comunicat deja variantele de culori și configurațiile de memorie, adică elementele care influențează direct segmentarea de preț și stocurile inițiale. Designul pare să rămână foarte apropiat de generația anterioară, cu modulul triunghiular al camerei , cu diferențe mai ales la nivel de culori. Culori și configurații: accent pe variante cu memorie mare Pentru Pura 90 Pro Max , selecția de culori include: negru, auriu, portocaliu combinat cu mov, portocaliu și verde, cu un efect de gradient pentru majoritatea variantelor (excepții: negru și auriu). Configurațiile anunțate sunt: RAM: 12 GB sau 16 GB Stocare: 256 GB, 512 GB sau 1 TB Pentru Pura 90 Pro , culorile sunt: negru, alb, portocaliu și „guava roz”, iar fără gradient rămân doar alb și negru. Și aici, configurațiile de RAM și stocare sunt aceleași ca la Pro Max. Ce urmează și ce rămâne incert În zilele următoare ar urma să apară noi teasere pentru ambele telefoane. În privința camerei, materialul notează că există zvonuri despre trecerea la 200 MP (fie pentru telephoto, fie pentru senzorul principal), dar acest detaliu nu este confirmat oficial în informațiile prezentate acum. [...]
Echipa lui Elon Musk recrutează în Europa pentru „antrenarea” lui Grok, cu un venit de până la 260 de euro pe zi (aprox. 1.300 lei), semn că dezvoltarea AI se sprijină încă masiv pe muncă umană specializată, inclusiv în zona de conținut vizual. Informațiile apar în Libertatea , care citează publicația italiană Il Fatto Quotidiano . Rolul este unul remote și, potrivit articolului, vizează în primă fază recrutări în Italia. Plata „poate ajunge” la circa 260 de euro pe zi, în funcție de numărul de zile lucrate, ceea ce sugerează un model de colaborare flexibil, legat de volum. Ce presupune munca, concret Jobul nu este descris ca unul de programare. Sarcina principală este lucrul cu conținut vizual pentru a îmbunătăți modul în care Grok „înțelege”: imagini; videoclipuri; conținut 3D. Activitățile menționate includ etichetarea, adnotarea și explicarea conținutului vizual, astfel încât sistemul să poată interpreta corect ceea ce „vede”. Andrea Stroppa, prezentat ca un colaborator apropiat al lui Musk în Italia, spune că rolul presupune contribuții directe la proiecte multimedia, unde contextul și sensul imaginilor trebuie explicate în detaliu. De ce contează economic: AI „multimodal” înseamnă costuri recurente cu oameni Deși AI este asociată cu automatizarea, articolul punctează că, pentru a-și crește performanța, are nevoie de intervenție umană. Libertatea notează, citând Wired, că obiectivul proiectului este îmbunătățirea capacităților „multimodale” ale lui Grok — adică abilitatea de a procesa simultan text, imagini și alte tipuri de conținut. În același context, Grok este prezentat ca o alternativă la ChatGPT, cu un stil „mai direct” și mai puțin „politically correct”. Proiectul este plasat în competiția cu rivalii, iar AI-ul dezvoltat în jurul platformei X este evaluat la peste 40 de miliarde de dolari, potrivit articolului. Cine poate aplica și ce urmează Profilurile căutate sunt, în special, din zone creative și tehnice: fotografi, designeri, experți video, animație 3D și post-producție. Pe termen scurt, echipa lui Musk „ar putea” extinde recrutările și către alte domenii, inclusiv finanțe și științe umaniste, mai notează sursa. Articolul nu oferă detalii despre numărul de posturi, durata proiectului sau condițiile contractuale, astfel că amploarea recrutării rămâne neclară. [...]
Google își segmentează mai agresiv abonamentele AI, iar diferența reală se vede în limitele de utilizare și în „creditele AI” pentru video : potrivit 9to5Google , pachetele Google AI Plus, Pro și Ultra (aprilie 2026) nu se diferențiază doar prin acces la modele, ci mai ales prin volumele zilnice/lunare permise, fereastra de context și accesul la produse conexe (Gmail, Drive, Home, Photos, NotebookLM ), ceea ce poate schimba costul operațional pentru utilizatorii care folosesc intens instrumentele Gemini. Ce se schimbă, în esență: „limite” și context mult mai mare pe Pro/Ultra În varianta gratuită, utilizatorii primesc acces „general” la Gemini 3 Flash și acces „de bază” (cu limite zilnice variabile) la Thinking (3 Flash) și Pro (3.1 Pro), cu o fereastră de context de 32.000 de tokeni (aprox. 50 de pagini de text). Tot aici intră și funcții precum Memory (memorie/păstrarea contextului personal) și Personal Intelligence, plus plafoane relativ mici pentru Deep Research, generare de imagini și muzică, „dynamic view”, prezentări și automatizare pe ecran. Saltul operațional apare la abonamentele plătite, unde cresc simultan: numărul de solicitări („prompts”) pe zi, fereastra de context (până la 1 milion de tokeni pe Pro), limitele pentru Deep Research, imagini, muzică, video și automatizări. Google AI Plus: creștere de volum și „Notebooks” în aplicația Gemini Google AI Plus ridică limitele în aplicația Gemini (de exemplu, Thinking la 90 prompts/zi și Pro la 30 prompts/zi) și urcă fereastra de context la 128.000 de tokeni. Include și: Deep Research (12 rapoarte/zi), generare/editare imagini (Nano Banana 2 și Nano Banana Pro, până la 50 imagini/zi fiecare), generare muzică (până la 20 piese/zi la 30 secunde și 10 piese/zi la 3 minute), Veo 3.1 Fast (2 video/zi), acțiuni programate (max. 10 active simultan), automatizare pe ecran (12 cereri/zi), „Notebooks” (proiecte care organizează conversații și fișiere, cu integrare NotebookLM). În plus, pachetul include pentru Flow și Whisk 200 „ AI Credits ” pe lună (credite consumate pe generări, nu pe cereri, notează publicația). Google AI Pro : rebrand, dar și pachet mai „greu” pentru productivitate și dezvoltare Google AI Pro este prezentat ca un rebrand al Google One AI Premium (fără referința explicită la Google One). În SUA, costă 19,99 dolari/lună (aprox. 90 lei) conform paginii de preț indicată de Google. Dincolo de nume, Pro aduce un set de diferențiatori cu impact practic: în aplicația Gemini: Thinking la 300 prompts/zi și Pro la 100 prompts/zi; fereastră de context de 1 milion de tokeni (echivalentul a ~1.500 de pagini sau 30.000 de linii de cod, potrivit sursei); Deep Research (20 rapoarte/zi); generare imagini (până la 100/zi pentru Nano Banana 2 și Nano Banana Pro); prezentări: nelimitat (slide generation); „dynamic view” până la 250 prompts/zi; Veo 3.1 Fast (3 video/zi) și automatizare pe ecran (20 cereri/zi). La nivel de aplicații, Pro include și: acces „limitat” la „auto browse” în Chrome (navigare automată asistată), upgrade pentru căutarea din Gmail prin AI Overviews și funcția Proofread la redactare, panoul Gemini și funcții integrate în Drive/Docs/Sheets/Slides/Meet/Chat, limite mai mari în Google Search AI Mode (inclusiv pentru interogări mai sofisticate și răspunsuri mai lungi, generate după „sute de căutări” și raționament pe surse multiple, cu raport „complet citat”), Google Home Premium (fost Nest Aware) inclus, cu istoric video pe 30 de zile și alerte inteligente, plus posibilitatea de a crea automatizări prin limbaj natural, nivel mai ridicat de generări în Google Photos (remix și photo-to-video). Pentru NotebookLM, Pro ridică semnificativ plafoanele (de exemplu, până la 500 de notebook-uri și 20 Audio Overviews/zi) și adaugă setări avansate de stil al răspunsului și analitice. Tot Pro include 5 TB stocare Google One (creștere de la 2 TB, anunțată la 1 aprilie, conform sursei) și acces la instrumente pentru dezvoltatori: Jules (agent asincron de programare), Gemini Code Assist, Gemini CLI și Antigravity, cu limite mai mari decât la gratuit. „AI Credits” devin o monedă internă pentru Flow și Whisk Pe Pro, Google introduce 1.000 AI Credits/lună pentru Whisk și Flow și permite cumpărarea de credite suplimentare („top-up”), valabile 12 luni, la tarifele: 25 dolari (aprox. 110 lei) pentru 2.500 credite 50 dolari (aprox. 225 lei) pentru 5.000 credite 200 dolari (aprox. 900 lei) pentru 20.000 credite Publicația precizează că aceste costuri sunt „pe generare”, nu pe cerere, iar unele funcții pot produce mai multe generări dintr-o singură solicitare. Google AI Ultra: preț de „enterprise”, dar cu cele mai mari plafoane și produse incluse Google AI Ultra este disponibil în peste 150 de țări și costă 249,99 dolari/lună în SUA (aprox. 1.125 lei). Include Whisk + Flow și 12.500 AI Credits/lună. În aplicația Gemini, Ultra urcă masiv limitele: Thinking: 1.500 prompts/zi; Pro: 500 prompts/zi Deep Research: 120 rapoarte/zi Deep Think 3.1: 10 prompts/zi cu fereastră de context de 192.000 tokeni imagini: până la 1.000/zi (Nano Banana 2 și Pro) muzică: până la 100 piese/zi (30 sec) și 50 piese/zi (3 min) Veo 3.1: 5 video/zi Gemini Agent: 200 cereri/zi și 3 sarcini simultane automatizare pe ecran: 120 cereri/zi Ultra adaugă și: acces „cel mai ridicat” la auto browse în Chrome, acces beta la „AI Inbox” în Gmail (organizare în „Suggested to-dos” și „Topics”), cel mai ridicat nivel de acces în Google AI Mode (inclusiv capabilități „agentice”), Google Home Premium Advanced (înlocuiește Nest Aware Plus), cu istoric mai lung și funcții de căutare în istoricul video, cele mai mari limite în NotebookLM (inclusiv eliminarea watermark-ului pentru infografice și prezentări), 30 TB stocare (pe care sursa o compară cu un cost separat de 149,99 dolari/lună), YouTube Premium (plan individual 13,99 dolari/lună, menționat ca reper), Project Mariner (agent de browser care poate rula 10 sarcini simultan) și Project Genie (lumi interactive „jucabile”). De ce contează pentru utilizatori și companii Dincolo de „ce model ai”, Google împinge piața spre o logică de consum măsurat: limite zilnice/lunare, ferestre de context foarte mari pentru sarcini complexe (documente și cod) și o monedă internă („AI Credits”) pentru generare video în Flow/Whisk. Pentru utilizatorii care produc conținut sau automatizează fluxuri (mail, documente, căutare, video), diferența de cost poate ajunge să fie dictată de volum și de credite, nu de accesul nominal la Gemini. Ce nu reiese din material: dacă prețurile și disponibilitatea din SUA se aplică identic în România; 9to5Google menționează explicit prețurile pentru SUA și disponibilitatea Ultra în 150+ țări, fără detalii pe fiecare piață. [...]
Marile lanțuri de restaurante testează chatboți AI ca instrument operațional, nu ca înlocuitor de personal , iar miza imediată este reducerea timpilor de lucru și standardizarea execuției în unități cu rotație mare de angajați, potrivit Antena 3 . Tehnologia începe să fie introdusă în bucătării și în zona de preluare a comenzilor pentru a sprijini angajații și a eficientiza procesarea, într-un moment în care companiile caută automatizare în operațiuni și o viteză mai bună de servire. Starbucks: asistent AI pentru rețete și alternative la ingrediente lipsă Starbucks testează în mai multe locații un asistent virtual bazat pe inteligență artificială, „ Green Dot Assist ”, menit să îi ajute pe angajați și să accelereze procesarea comenzilor. Tehnologia a fost anunțată în 2025 și ar urma să fie extinsă treptat în rețeaua companiei în cursul acestui an, potrivit Fortune, citată de Antena 3. Compania spune că asistentul AI: afișează rețete pentru băuturi și indică pașii de preparare; sugerează alternative atunci când anumite ingrediente lipsesc. Într-o declarație pentru CNBC, Deb Hall Lefevre, la momentul respectiv director de tehnologie al Starbucks, a prezentat instrumentul ca pe o soluție de simplificare a operațiunilor și de sprijin pentru angajați. „Este doar un alt exemplu al modului în care tehnologia inovatoare vine în sprijinul partenerilor noștri și ne ajută să simplificăm operațiunile, să le facem munca puțin mai ușoară — poate chiar puțin mai plăcută — astfel încât să poată face ceea ce știu ei mai bine.” Starbucks a prezentat tehnologia la evenimentul Leadership Experience de anul trecut, în același context în care a anunțat și planuri de extindere a rolului de manager adjunct în „majoritatea magazinelor operate de companie din SUA”, cu aproximativ 90% dintre posturile de management ocupate intern. Tendința din industrie: parteneriate, retrageri și „agenți” AI Adoptarea AI în restaurante nu este limitată la Starbucks. Antena 3 notează câteva mișcări relevante din piață: Yum! Brands (KFC, Taco Bell) a încheiat un parteneriat cu Nvidia pentru automatizarea comenzilor la drive-thru și digitale; McDonald’s a încheiat contractul cu IBM după doi ani și a revenit la operatori umani pentru preluarea comenzilor la drive-thru; Google a anunțat recent că AI-ul său „agentic” (capabil să execute sarcini în numele utilizatorului) poate ajuta la rezervarea meselor în restaurante. De ce contează: câștigul e în productivitate, nu neapărat în venituri Logan Reich, analist la RBC Capital, a declarat pentru Fortune că introducerea unui chatbot AI nu ar crește semnificativ veniturile, însă poate accelera instruirea și integrarea angajaților, mai ales într-un context în care promovările interne sunt frecvente. Separat, Gadjo Sevilla, analist senior AI și tehnologie la eMarketer, spune că asocierea implementării AI cu anunțarea unor oportunități de management transmite angajaților mesajul că tehnologia nu este gândită ca să le înlocuiască joburile. „Ceea ce încearcă să arate este că adoptarea AI poate funcționa împreună cu personalul existent pe termen lung. Nu înlocuiește locuri de muncă, ci le îmbunătățește.” Ce urmează și care sunt riscurile Extinderea la scară mare vine cu riscuri tipice implementărilor AI. Reich avertizează că, pentru Starbucks, un punct critic va fi ca chatbotul să fie precis și să nu creeze probleme suplimentare în operare. Sevilla atrage atenția și asupra riscurilor de securitate și a întreruperilor de funcționare, inclusiv în situațiile în care sunt folosite instrumente externe infrastructurii proprii. În acest context, modul în care Starbucks integrează AI în sistemele de vânzare ar putea deveni un reper pentru restul industriei. „Acesta va fi un test de referință pentru integrarea AI la această scară.” [...]