Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Parlamentul Rusiei a adoptat o lege care permite FSB să oprească internetul și serviciile mobile , consolidând controlul autorităților asupra infrastructurii de comunicații. Măsura a fost aprobată în a treia lectură de Duma de Stat și este relatată de The Moscow Times . Proiectul obligă furnizorii de internet și operatorii de telefonie mobilă din Rusia să se conformeze ordinelor emise de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pentru întreruperea serviciilor de telecomunicații. În forma finală, textul a fost modificat astfel încât FSB să poată emite „cerințe obligatorii”, nu doar „solicitări”, iar referințele explicite la „amenințări la adresa securității” au fost eliminate din justificare. Extinderea atribuțiilor FSB Potrivit vice-ministrului rus al comunicațiilor, Igor Lebedev , legea permite blocarea nu doar a internetului și rețelelor mobile, ci și a apelurilor telefonice, a mesajelor text și chiar a serviciilor poștale. Autoritățile ruse susțin că măsura este necesară pentru protejarea cetățenilor și a instituțiilor statului, în contextul întreruperilor frecvente ale comunicațiilor din mai multe regiuni, pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei. Jurnalista independentă Farida Rustamova a relatat că ordinele FSB privind întreruperile ar avea la bază un decret clasificat semnat de președintele rus Vladimir Putin în august 2025. Următorii pași Pentru a intra în vigoare, modificările la Legea comunicațiilor trebuie aprobate de Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, și promulgate de Vladimir Putin . Noua lege întărește controlul statului rus asupra rețelelor de comunicații, într-un context în care întreruperile regionale ale internetului au devenit tot mai frecvente. Criticii avertizează că prevederile ar putea permite blocarea comunicațiilor în situații sensibile din punct de vedere politic, în timp ce autoritățile de la Moscova afirmă că obiectivul este exclusiv protejarea securității naționale. [...]
Galaxy Z TriFold înregistrează deja probleme la ecranul interior , la doar câteva săptămâni de la lansarea în SUA, iar unii utilizatori reclamă afișaje care devin complet nefuncționale. Informațiile apar într-o analiză publicată de Android Police , care citează relatări ale utilizatorilor și publicația Android Headlines . Modelul pliabil cu trei segmente a fost lansat pe piața americană la finalul lunii ianuarie 2026, după debutul internațional din decembrie 2025. Primele sesizări indică faptul că ecranul interior nu mai afișează imagine, în unele cazuri după doar câteva zile de utilizare. Potrivit postărilor de pe Reddit , unii utilizatori au observat un scurt flash verde înainte ca display-ul să devină negru, indiciu care ar putea sugera o problemă la cablul intern al ecranului, defect întâlnit anterior și la alte telefoane pliabile. Un alt caz semnalat pe aceeași platformă arată un ecran care luminează în alb pentru o fracțiune de secundă și apoi devine complet nefuncțional. Deși numărul reclamațiilor este încă redus, apariția unor astfel de probleme la un produs de primă generație ridică semne de întrebare privind fiabilitatea pe termen lung. Experiența anterioară a pieței arată că primele generații de dispozitive pliabile sunt mai predispuse la defecțiuni, însă telefoanele afectate se află încă în perioada de garanție, ceea ce permite repararea sau înlocuirea unităților în cazul confirmării unui defect de fabricație. Samsung a fost pionier în segmentul telefoanelor pliabile și a îmbunătățit constant seria Galaxy Z Fold de-a lungul anilor. Totuși, noul format TriFold, mai complex din punct de vedere mecanic și tehnic, pare să aducă provocări suplimentare. În contextul în care competiția pe segmentul pliabilelor se intensifică, iar Apple este așteptată să lanseze propriul model pliabil, fiabilitatea va deveni un criteriu esențial pentru consumatori. [...]
OpenAI marchează 10 ani de existență, după ce a transformat radical industria tehnologică prin lansarea ChatGPT , însă întrebarea rămâne dacă organizația și-a îndeplinit promisiunea inițială de a dezvolta o inteligență artificială generală care să „beneficieze întreaga umanitate”. Fondată la finalul anului 2015 ca organizație non-profit, OpenAI a fost creată de un grup de lideri din tehnologie, printre care Sam Altman, Elon Musk, Ilya Sutskever, Greg Brockman, Wojciech Zaremba și John Schulman , beneficiind de finanțare importantă din partea lui Peter Thiel, Reid Hoffman și a unor companii precum Microsoft și Amazon Web Services. Obiectivul declarat al inițiativei a fost dezvoltarea unei inteligențe artificiale care să aducă beneficii întregii umanități. Momentul de cotitură: ChatGPT Lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022, a reprezentat punctul de inflexiune. Instrumentul a popularizat inteligența artificială generativă la scară globală și a determinat o reașezare rapidă a strategiilor în marile companii tehnologice. Susținut financiar și strategic de Microsoft, OpenAI a devenit un actor central în integrarea modelelor AI în produse comerciale. Reacția competiției a fost rapidă. Google, de exemplu, a accelerat reorganizarea echipelor interne pentru a recupera decalajul în domeniul AI generative, într-un context în care ChatGPT a devenit cel mai popular chatbot de pe piață. De la non-profit la jucător global În doar un deceniu, OpenAI a trecut de la statutul de laborator de cercetare la o companie profund integrată în ecosistemul tehnologic global. Modelele sale stau la baza unor produse utilizate zilnic de milioane de oameni și companii. În ultimii ani, relația cu Microsoft a evoluat, iar apropierea de alte grupuri din industrie, precum Oracle, indică o tendință de diversificare și consolidare a independenței strategice. Promisiunea AGI, încă în lucru Obiectivul declarat – dezvoltarea unei inteligențe artificiale generale care să aducă beneficii întregii umanități – rămâne ambițios și încă nerealizat. Deși progresele tehnologice sunt evidente, dezbaterea privind impactul social, etic și economic al acestor sisteme este mai intensă ca oricând. La zece ani de la înființare, OpenAI nu mai este un experiment idealist, ci un actor dominant într-o industrie aflată în plină expansiune. Rămâne însă de văzut dacă evoluția sa va confirma promisiunea fondatoare sau va redefini sensul acesteia într-un peisaj tehnologic tot mai competitiv. [...]
Marina SUA introduce o nouă cască de zbor modulară, care depășește rolul de protecție , integrând tehnologii digitale avansate și reducând solicitarea fizică asupra piloților. Detaliile despre sistemul PURSUIT, parte a programului Next-Generation Fixed Wing Helmet, au fost prezentate de SlashGear . În ianuarie 2026, Marina americană a semnat un contract în valoare de 22,6 milioane de dolari pentru livrarea a peste 5.000 de căști de nouă generație, furnizate de compania Gentex. Noul model va înlocui treptat vechile HGU-55P și HGU-68P, utilizate încă din anii ’80 și ’90. Ce aduce nou sistemul PURSUIT Noua cască nu este doar un echipament pasiv de protecție, ci o platformă modulară adaptată cockpitului digital modern. Printre principalele îmbunătățiri: carcasă din fibră de carbon, mai ușoară; centru de greutate optimizat pentru reducerea solicitării asupra gâtului și spatelui; compatibilitate cu afișaje moderne montate pe cască; integrare a sistemelor de vedere pe timp de noapte; sisteme de comunicații îmbunătățite. Contractul, de tip livrare nedeterminată/cantitate nedeterminată, acoperă toate aeronavele cu aripă fixă ale Marinei SUA, inclusiv F/A-18 Super Hornet, EA-18G Growler și E-2D Advanced Hawkeye. Potrivit oficialilor implicați în programul PMA-202, sistemul a fost dezvoltat pe baza feedbackului oferit de piloți și echipaje aeriene, iar designul modular permite actualizarea tehnologiilor fără a fi necesară proiectarea unei căști complet noi la fiecare câțiva ani. Impact asupra sănătății și performanței Problemele cervicale și lombare sunt frecvent raportate de aviatorii navali, în special în contextul manevrelor cu forțe G ridicate. Utilizarea unei carcase mai ușoare și mai bine echilibrate urmărește diminuarea impactului fizic pe termen lung. În același timp, stabilitatea căștii este esențială pentru menținerea alinierii corecte a sistemelor de afișare, unde chiar și mici deplasări pot afecta vizibilitatea sau prezentarea datelor critice. Prin combinația dintre protecție, ergonomie și integrare digitală, noul sistem marchează o schimbare semnificativă în echipamentele de zbor ale Marinei SUA, într-un context în care tehnologia din cabină evoluează rapid, iar cerințele operaționale devin tot mai complexe. [...]
India și Statele Unite au semnat un Parteneriat pentru Oportunități în Inteligența Artificială , respingând explicit ideea unei reglementări globale centralizate și promovând un model orientat spre inovație și investiții. Acordul a fost parafat pe 20 februarie 2026, la Summitul India AI Impact de la New Delhi, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei . Documentul, anexă bilaterală la Declarația Pax Silica , prevede adoptarea unor regimuri de reglementare care „avansează inovația tehnologică și promovează investițiile”, facilitarea fluxurilor transfrontaliere de capital de risc, parteneriate în centre de date de nouă generație și cooperare în domeniul procesoarelor avansate și al capacităților de calcul. Respingerea guvernanței globale Directorul Biroului pentru Politică în Știință și Tehnologie de la Casa Albă, Michael Kratsios, a declarat în discursul său că administrația Trump „respinge total guvernanța globală a inteligenței artificiale”, susținând că supravegherea centralizată ar frâna competiția și ar limita accesul țărilor în curs de dezvoltare la economia digitală, conform declarațiilor publicate de Casa Albă . Washingtonul promovează conceptul de „suveranitate reală în AI”, care presupune adoptarea tehnologiilor dezvoltate în SUA, dar cu păstrarea controlului național asupra datelor și direcției strategice. Viziuni diferite la nivel internațional Poziția americană contrastează cu abordarea Uniunii Europene. La același summit, președintele francez Emmanuel Macron a apărat Actul european privind inteligența artificială, susținând că Europa poate fi simultan un centru de inovare și un spațiu reglementat sigur, potrivit France 24 . Summitul, încheiat pe 21 februarie 2026 cu adoptarea Declarației de la New Delhi de către 88 de state, a fost marcat și de angajamente financiare majore din partea companiilor tehnologice. În paralel, India a aderat oficial la inițiativa Pax Silica, alianță condusă de SUA pentru consolidarea lanțurilor globale de aprovizionare în domeniul semiconductorilor și al inteligenței artificiale. Parteneriatul semnat la New Delhi confirmă apropierea strategică dintre Washington și New Delhi în domeniul tehnologiilor emergente și marchează o delimitare clară față de modelul european de reglementare strictă, într-un moment în care competiția globală pentru dominația în AI se intensifică. [...]
Misiunea Artemis II ratează lansarea din martie din cauza unei probleme la sistemul de heliu , iar NASA anunță că zborul cu echipaj în jurul Lunii va avea loc cel mai devreme în aprilie 2026. Informațiile au fost confirmate de agenția spațială americană și relatate de NPR . Administratorul NASA, Jared Isaacman , a transmis că datele colectate peste noapte au indicat o întrerupere a fluxului de heliu în etajul intermediar de propulsie criogenică al rachetei SLS. Sistemul este esențial pentru purjarea motoarelor și menținerea presiunii în rezervoarele cu hidrogen și oxigen lichid. „Acest lucru va afecta aproape sigur fereastra de lansare din martie”, a precizat oficialul. Problema a apărut în timpul unei operațiuni de represurizare, deși etajul superior funcționase normal la repetițiile anterioare. Potrivit detaliilor tehnice publicate de NASA , remedierea nu poate fi făcută la rampă, astfel că racheta va fi readusă în clădirea de asamblare de la Centrul Spațial Kennedy. Printre cauzele analizate se numără un posibil filtru defect, o problemă la un racord sau o supapă de sens nefuncțională. Este a doua dificultate majoră în ultimele săptămâni. La începutul lunii februarie, o scurgere de hidrogen a dus la anularea unei ferestre anterioare de lansare, după cum a relatat și Space.com . Deși NASA reușise ulterior să finalizeze cu succes o nouă repetiție generală și stabilise data de 6 martie 2026 pentru lansare, noua defecțiune schimbă din nou calendarul. Următoarea oportunitate de lansare se deschide pe 1 aprilie 2026, iar agenția speră că pregătirile accelerate vor permite respectarea acestei ferestre. Misiunea Artemis II, cu durata de aproximativ zece zile, îi va avea la bord pe Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen. Zborul va marca prima misiune cu echipaj uman care va ocoli Luna după 1972 și un pas esențial în programul american care vizează revenirea astronauților pe suprafața lunară în anii următori. [...]
Centrele de date plasate în spațiu nu vor conta în acest deceniu , susține directorul OpenAI, Sam Altman , contrazicând public viziunea lui Elon Musk privind mutarea infrastructurii pentru inteligență artificială pe orbită. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat la New Delhi și sunt relatate de The Indian Express . Întrebat despre ideea amplasării centrelor de date în spațiu pentru a răspunde cererii tot mai mari de putere de calcul, Altman a catalogat-o drept „ridicolă” în condițiile actuale. El a invocat costurile ridicate ale lansărilor și dificultatea intervențiilor tehnice în orbită, subliniind că un centru de date orbital „nu va conta la scară largă în acest deceniu”. Poziția sa contrastează cu cea a lui Elon Musk, fondatorul SpaceX și rival al OpenAI, care promovează ideea folosirii sateliților și a energiei solare din spațiu pentru a susține expansiunea inteligenței artificiale. Divergența reflectă ruptura dintre cei doi, cândva cofondatori ai OpenAI în 2015. Musk a părăsit compania în 2018, ulterior criticând transformarea acesteia într-o structură cu profit limitat și apropierea de Microsoft. În 2023, el a lansat propria companie de inteligență artificială, xAI. De ce este discutată varianta spațială Creșterea rapidă a modelelor avansate de inteligență artificială a dus la o explozie a consumului de energie al centrelor de date. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că până în 2026 consumul acestora s-ar putea dubla. Sursele regenerabile nu asigură încă stabilitate fără capacități mari de stocare, iar energia nucleară necesită ani pentru dezvoltare. Susținătorii centrelor orbitale invocă: acces constant la energie solară; reducerea presiunii asupra rețelelor electrice terestre; posibil costuri energetice mai mici pe termen lung. Altman consideră însă că obstacolele logistice și financiare depășesc beneficiile imediate. Relația tensionată, dar cu aprecieri În ciuda rivalității, Altman a recunoscut calitățile lui Musk, lăudându-i competența în inginerie și capacitatea de a mobiliza echipe performante. Totuși, a admis că o reconciliere personală este puțin probabilă. Disputa dintre cei doi evidențiază o miză mai largă: cine și cum va construi infrastructura uriașă necesară pentru următoarea etapă a inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea de calcul devine una dintre cele mai mari provocări tehnologice și energetice ale deceniului. [...]
O aplicație Android de generare video cu inteligență artificială a expus aproape 2 milioane de imagini și clipuri private ale utilizatorilor , din cauza unei configurări greșite a unui spațiu de stocare în cloud, potrivit unei investigații publicate de Cybernews . Fișierele puteau fi accesate public, fără autentificare. Aplicația „Video AI Art Generator & Maker”, descărcată de peste 500.000 de ori din Google Play și evaluată cu 4,3 stele, a lăsat expuse date încă de la lansarea sa, în iunie 2023. Cercetătorii au descoperit că un spațiu Google Cloud Storage era configurat greșit, permițând acces liber la conținut. În total, au fost identificate aproximativ 8,27 milioane de fișiere media, însumând peste 12 terabiți de date. Printre acestea: peste 1,57 milioane de imagini încărcate de utilizatori; peste 385.000 de videoclipuri încărcate; 2,87 milioane de videoclipuri generate cu inteligență artificială; 2,87 milioane de imagini generate cu inteligență artificială; peste 386.000 de fișiere audio generate. Datele includeau atât conținut procesat de aplicație, cât și fișierele originale, care puteau conține informații sensibile. Potrivit GDPR, operatorii de date sunt obligați să asigure măsuri tehnice adecvate pentru protejarea informațiilor personale, iar o stocare publică neprotejată este puțin probabil să respecte aceste cerințe. Amenzile pot ajunge la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală. Aplicația a fost dezvoltată de Codeway Dijital Hizmetler Anonim Sirketi, companie înregistrată în Turcia, unele produse fiind publicate și prin Deep Flow Software Services Fzco, entitate din Emiratele Arabe Unite. Grupul depășește, cumulat, 10 milioane de descărcări. După notificări repetate, accesul public la date a fost restricționat pe 3 februarie 2026, însă compania nu a oferit un punct de vedere oficial. Investigația face parte dintr-o cercetare mai amplă a Cybernews, care arată că 72% dintre aplicațiile Android cu inteligență artificială analizate conțin cel puțin un „secret” integrat direct în cod, vulnerabilitate ce poate facilita breșe de securitate. Cazul evidențiază riscurile majore asociate aplicațiilor de editare foto-video bazate pe inteligență artificială, care pot acumula rapid volume mari de date sensibile. [...]
Apple a prezentat Ferret-UI Lite, un model AI compact care poate naviga autonom în aplicații direct pe dispozitiv , fără a trimite date în cloud, potrivit lucrării publicate pe arXiv . Modelul are 3 miliarde de parametri, dar, susțin autorii, egalează sau depășește performanța unor agenți pentru interfețe grafice de până la 24 de ori mai mari. Ferret-UI Lite este un model multimodal conceput pentru a înțelege și a interacționa cu interfețe de aplicații mobile, web și desktop. Scopul este rularea integrală pe dispozitiv, ceea ce ar permite asistenților virtuali să execute sarcini în numele utilizatorului fără ca informațiile sensibile să părăsească telefonul sau calculatorul. Cum funcționează Principala dificultate pentru modelele mici este interpretarea elementelor dense și de dimensiuni reduse de pe ecran. Apple a introdus o tehnică numită „decupare în faza de inferență”, care presupune două etape: modelul analizează inițial întregul ecran și face o predicție aproximativă; apoi „mărește” zona relevantă, pentru a citi cu precizie iconițe sau text de mici dimensiuni. Antrenarea a fost realizată și cu ajutorul unui sistem sintetic, bazat pe patru roluri simulate – generator de sarcini, planificator, executor și critic – care reproduc interacțiuni reale, inclusiv erori precum atingeri nereușite sau ferestre pop-up neașteptate. Astfel, modelul a fost învățat să corecteze greșeli și să își continue sarcina. Rezultate raportate Conform datelor prezentate în lucrare: 91,6% pe benchmark-ul ScreenSpot-V2; 53,3% pe ScreenSpot-Pro; 61,2% pe OSWorld-G; 28,0% rată de succes pe AndroidWorld; 19,8% pe OSWorld în sarcini de navigare. Pe ScreenSpot-Pro, modelul a depășit alți agenți de 3 miliarde de parametri cu peste 15 puncte procentuale. Legătura cu viitorul Siri Publicarea cercetării vine în contextul pregătirii unei versiuni modernizate a asistentului Siri, așteptată în primăvara lui 2026, odată cu iOS 26.4 . Un model capabil să „citească” și să opereze aplicații local ar putea sta la baza unor funcții avansate, precum executarea de sarcini complexe în mai multe aplicații consecutive. Apple subliniază avantajul confidențialității: rularea pe dispozitiv ar însemna că mesaje, date financiare sau informații medicale nu sunt transmise către servere externe. Limitări Autorii recunosc că modelul performează mai bine în sarcini scurte și directe și întâmpină dificultăți în operațiuni complexe, cu mai mulți pași. Deocamdată, nu există confirmarea integrării Ferret-UI Lite într-un produs comercial, însă direcția cercetării indică intenția Apple de a dezvolta agenți AI eficienți și orientați spre protecția datelor. [...]
Ministerul francez al Forțelor Armate a creat un laborator dedicat roboticii și inteligenței artificiale pentru apărare , în parteneriat cu ENSTA și Agenția Ministerială pentru Inteligență Artificială de Apărare, potrivit Zone Militaire . Noul centru, denumit LARIAD, își propune să devină un actor de referință la nivel național și european în domeniul roboticii inteligente și colaborative. Laboratorul este rezultatul colaborării dintre AMIAD și Unitatea de Informatică și Ingineria Sistemelor din cadrul ENSTA, instituție aflată sub tutela Direcției Generale pentru Armament și integrată în Institutul Politehnic din Paris. ENSTA are în prezent aproximativ 2.200 de studenți ingineri, 300 de doctoranzi și 200 de cadre didactice. Ce va face LARIAD Potrivit Ministerului Forțelor Armate, laboratorul va: dezvolta soluții de inteligență artificială pentru navigație și interacțiune între sisteme robotice eterogene; susține cercetarea în robotică prin publicații științifice și contribuții deschise; crea un ecosistem de cooperare cu parteneri industriali și academici; utiliza platforme robotice și infrastructură de calcul din campusurile ENSTA de la Paris-Saclay și Brest. Directorul AMIAD, Bertrand Rondepierre , a subliniat că apropierea dintre mediul științific și cel militar este esențială pentru menținerea capacității de inovare, în timp ce directoarea ENSTA, Estelle Iacona, a arătat că parteneriatul va contribui la dezvoltarea unor sisteme autonome terestre, navale și aeriene „fiabile și adaptate mediilor exigente”. Nu este clar dacă LARIAD va avea acces la supercalculatorul clasificat ASGARD, inaugurat în septembrie 2025 la Mont-Valérien, unul dintre cele mai puternice sisteme europene dedicate inteligenței artificiale pentru apărare. Proiectele dezvoltate în cadrul noului laborator ar putea sprijini programul Pendragon al armatei franceze de uscat, care urmărește constituirea unei unități robotizate de luptă aero-terestră. Inițiativa reflectă accelerarea investițiilor europene în tehnologii autonome, pe fondul lecțiilor extrase din conflictele recente. [...]
Samsung prezintă pe 25 februarie Galaxy S26 la evenimentul Unpacked 2026 , iar lansarea va putea fi urmărită în direct online. Evenimentul are loc miercuri, 25 februarie 2026, și va fi transmis live la nivel global. Pentru publicul din România, evenimentul începe la ora 20:00, transmis în direct pe canalele oficiale ale companiei. Cum poate fi urmărit live Galaxy Unpacked 2026 Transmisia va fi disponibilă online, gratuit, fără înregistrare prealabilă. Cei interesați pot urmări evenimentul prin: site-ul oficial Samsung , unde va fi integrat fluxul video; canalul oficial de YouTube al companiei ; platformele media care vor prelua transmisiunea în direct. Evenimentul este organizat fizic pentru invitați, dar accesul publicului larg este asigurat în format digital. Ce urmează să fie lansat Seria Galaxy S26 În prim-plan se află Galaxy S26, Galaxy S26 Plus și Galaxy S26 Ultra . Informațiile apărute înainte de lansare indică ajustări de design pentru toate cele trei modele, inclusiv un modul foto mai proeminent. Varianta Ultra ar urma să aibă margini mai rotunjite și un ecran capabil să redea culori pe 10 biți. Printre îmbunătățirile vehiculate pentru Galaxy S26 Ultra se numără: un ecran cu funcție de protecție a confidențialității, care poate limita vizibilitatea din unghiuri laterale; viteze de încărcare mai mari; optimizări ale camerei foto. Modelele S26 și S26 Plus ar putea deveni ușor mai subțiri, iar versiunea standard ar urma să aibă un ecran de 6,3 inci, față de 6,2 inci la generația anterioară. În funcție de piață, telefoanele ar putea integra procesoare Snapdragon 8 Elite Gen 5 sau Exynos 2600. Galaxy Buds 4 Samsung este așteptată să prezinte și noile căști Galaxy Buds 4 și Galaxy Buds 4 Pro. Imaginile apărute anterior indică un design revizuit, cu inserții metalice pe tije. Modelul Pro ar putea include dopuri din silicon, în timp ce varianta standard ar păstra construcția integral din plastic. Accent pe inteligența artificială Evenimentul va include și extinderea funcțiilor Galaxy AI. Printre noutățile anticipate se află instrumente avansate pentru fotografie și posibile opțiuni de generare a imaginilor. Funcția de protecție a confidențialității de pe Galaxy S26 Ultra ar urma să fie susținută de inteligență artificială. Ce nu este așteptat Deși au existat speculații privind un posibil Galaxy S26 Edge, modelul ar fi fost amânat sau chiar anulat. De asemenea, nu sunt anticipate lansări de telefoane pliabile sau ceasuri inteligente în cadrul acestui eveniment. Galaxy Unpacked 2026 se anunță astfel drept o lansare concentrată aproape exclusiv pe noua generație Galaxy S26 și pe integrarea extinsă a inteligenței artificiale, iar publicul din România îl va putea urmări în direct, online, pe 25 februarie. [...]
Samsung a deschis preînregistrările pentru Galaxy S26 Ultra în România, cu reduceri și upgrade de stocare , înaintea lansării oficiale programate pentru 25 februarie 2026. Potrivit Mobilissimo.ro , filiala locală a companiei oferă beneficii celor care se înscriu în campania activă între 11 și 25 februarie. Modelul Galaxy S26 Ultra vine cu procesor Snapdragon 8 Elite Gen5 for Galaxy, 12 sau 16 GB RAM și până la 1 TB stocare. Ecranul este LTPO AMOLED de 6,9 inch, rezoluție QHD+ și rată de refresh de 120 Hz. Telefonul are certificare IP68, cameră frontală de 12 MP și un sistem foto quad pe spate: 200 MP wide cu stabilizare optică; 10 MP telephoto cu zoom optic 3x; 50 MP periscop telephoto cu zoom optic 5x; 50 MP ultra-wide. Dispozitivul permite filmare până la 8K, include difuzoare stereo, Wi-Fi 7, port USB-C și baterie de 5.000 mAh cu încărcare rapidă. În oferta de preînregistrare , pe site-ul Samsung, utilizatorii primesc: voucher de 150 lei reducere pentru căști Galaxy Buds; upgrade gratuit de la 256 GB la 512 GB; posibilitatea de upgrade la 1 TB contra unei diferențe de 550 lei; șansa de a câștiga vouchere în valoare de 500 sau 1.500 euro. Prețurile vehiculate pornesc de la 1.469 euro , iar upgrade-ul de stocare este valabil din 25 februarie, ora 20:00 , până la lansarea comercială . Oferta marchează startul campaniei locale pentru noul vârf de gamă Samsung. [...]