Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Google Photos adaugă instrumente noi de retușare care promit corecții rapide și discrete direct în editorul de imagini, o schimbare cu impact operațional pentru utilizatori prin reducerea nevoii de aplicații separate, potrivit Google Blog . Noile opțiuni sunt gândite pentru ajustări „în câteva secunde”, precum rafinarea texturii pielii, eliminarea imperfecțiunilor, luminozitatea ochilor sau albirea dinților. Google poziționează funcțiile ca îmbunătățiri subtile, menite să păstreze aspectul natural al fotografiilor. Cum funcționează noile retușuri Fluxul de utilizare descris de companie este centrat pe recunoașterea feței din fotografie: utilizatorul selectează o față și apoi alege instrumentul dorit, după care poate regla intensitatea efectului. Lista de instrumente include: heal (corectare/„vindecare” a imperfecțiunilor), smooth (netezire), under eyes (zona de sub ochi), irises (iris), teeth (dinți), eyebrows (sprâncene), lips (buze). Disponibilitate și cerințe minime Google precizează că instrumentele se lansează treptat la nivel global în aplicația Google Photos pe Android, pentru dispozitive cu cel puțin 4 GB RAM și Android 9.0 sau versiuni mai noi. Compania nu oferă un calendar exact pentru finalizarea distribuirii către toți utilizatorii eligibili. [...]
Google își diversifică agresiv lanțul de aprovizionare pentru cipuri AI, mizând pe patru parteneri ca să reducă dependența de Nvidia în inferență , potrivit The Next Web . Strategia combină mai mulți furnizori de proiectare, o relație unică de fabricație cu TSMC și o foaie de parcurs care merge de la TPU-ul „Ironwood” (deja livrat) până la procesoare pe 2 nanometri așteptate în 2027. Miza este economică și operațională: inferența (rularea modelelor pentru utilizatori) devine costul dominant în AI, iar Google încearcă să obțină un cost mai mic „pe interogare” prin cipuri dedicate, în locul GPU-urilor generaliste. Ce face Google diferit: patru parteneri, roluri separate Programul de cipuri al Google este construit în jurul a patru parteneri de proiectare, cu responsabilități împărțite pe segmente: Broadcom : gestionează variantele de înaltă performanță și proiectează TPU v8 pentru antrenare („Sunfish”), țintind procesul TSMC pe 2 nm pentru finalul lui 2027 . Google și Broadcom au semnat pe 6 aprilie un acord pe termen lung pentru livrări până în 2031 (TPU-uri și componente de rețea). MediaTek : proiectează varianta optimizată pe cost pentru inferență a TPU v8 („Zebrafish”), tot pentru TSMC 2 nm în finalul lui 2027 . Implicarea MediaTek a început cu module I/O și componente periferice la Ironwood, unde designurile sale ar fi cu 20–30% mai ieftine decât alternativele. Marvell : este în discuții cu Google pentru o unitate de procesare a memoriei și un nou TPU orientat pe inferență; dacă se semnează contractul, ar deveni un al treilea partener de design pe această zonă. Google ar intenționa să producă aproape două milioane de astfel de unități, cu finalizarea designului așteptată anul viitor. Intel : are un acord multianual (din 9 aprilie) pentru procesoare Xeon și unități personalizate de procesare pentru infrastructura centrelor de date AI ale Google, acoperind straturile de rețea și calcul general care „înconjoară” TPU-urile, nu acceleratoarele AI propriu-zise. Indiferent de partenerul de proiectare, TSMC fabrică toate cipurile personalizate ale Google , ceea ce face relația cu producătorul taiwanez un element structural al strategiei. Ironwood, „capul de pod” în inferență Piesa centrală „de azi” este Ironwood , a șaptea generație TPU și primul cip Google proiectat explicit pentru inferență. Conform articolului, Ironwood oferă: de 10 ori performanța de vârf a TPU v5p; 192 GB memorie HBM3E per cip și 7,2 TB/s lățime de bandă; scalare până la 9.216 cipuri răcite cu lichid într-un „superpod”, cu 42,5 exaflopși FP8 . Ironwood este deja disponibil pentru clienții Google Cloud, iar Google intenționează să producă milioane de unități în acest an. Anthropic s-a angajat la până la un milion de TPU-uri , iar Meta are un aranjament de închiriere, potrivit sursei. De ce contează: inferența schimbă economia AI Rațiunea strategică invocată este că antrenarea unui model de vârf este un eveniment intens, dar relativ „punctual”, în timp ce inferența este continuă și crește cu fiecare utilizator și produs care integrează AI. La scara Google (căutări augmentate cu AI, conversații Gemini, apeluri API), costul per inferență devine determinant pentru profitabilitatea întregului business AI. În acest context, Google încearcă să atace punctul forte al Nvidia nu printr-un „cip unic” superior, ci printr-un sistem de cipuri specializate pe sarcini și costuri, care să reducă treptat ponderea hardware-ului Nvidia în infrastructura proprie. Cifrele și ce urmează la Cloud Next Articolul menționează proiecții de livrări totale TPU de 4,3 milioane de unități în 2026 , cu o creștere la peste 35 de milioane până în 2028 . Totodată, TrendForce ar estima că vânzările de cipuri personalizate (ASIC – circuite integrate proiectate pentru o sarcină specifică) vor crește cu 45% în 2026 , față de 16% pentru livrările de GPU-uri, iar piața ar putea ajunge la 118 miliarde dolari (aprox. 531 miliarde lei ) până în 2033. Google Cloud Next începe miercuri, la Las Vegas, cu keynote-uri susținute de Sundar Pichai și Thomas Kurian. Evenimentul este așteptat să detalieze arhitectura următoarei generații de TPU și legătura dintre Ironwood și generația v8. În paralel, Nvidia ar încerca să rămână relevantă și în ecosistemul de cipuri personalizate, inclusiv prin investiția de 2 miliarde dolari (aprox. 9 miliarde lei ) în Marvell și prin programul NVLink Fusion, conform sursei. [...]
O scurgere indică prețuri de la 799,99 dolari (aprox. 3.700 lei) și vânzări din 21 mai pentru noua gamă Motorola Razr 2026 , ceea ce conturează mai devreme poziționarea comercială a pliabilelor companiei într-un segment unde diferențele de preț și dotări cântăresc decisiv. Informațiile apar într-un material publicat de Gizmochina , care citează detalii atribuite lui Billbil-kun de pe Dealabs. Potrivit scurgerii, în SUA, seria ar porni de la 799,99 dolari (aprox. 3.700 lei) pentru Razr 2026 (menționat și ca Razr 70 în unele regiuni), 1.099,99 dolari (aprox. 5.100 lei) pentru Razr+ 2026, 1.499,99 dolari (aprox. 7.000 lei) pentru Razr Ultra 2026 și 1.899,99 dolari (aprox. 8.800 lei) pentru Razr Fold 2026. Calendarul indicat: debutul vânzărilor pe 21 mai 2026. Ce sugerează scurgerea despre strategia de produs și preț Diferențierea între modele pare să se sprijine pe combinația dintre chipset, ecran și stocare, adică exact zonele care justifică, de regulă, salturile de preț în zona pliabilelor. Razr 70 / Razr 2026 ar urma să vină cu MediaTek Dimensity 7450X (până la 2,60 GHz), baterie de 4.800 mAh, memorie LPDDR5X și stocare UFS 3.1 (standard de stocare mai lent decât UFS 4.0, dar încă uzual în zona mid-high). Razr+ 2026 (orientat spre piața din SUA) ar trece pe Snapdragon 8 Gen 3 (până la 3 GHz), cu stocare UFS 4.0 și LPDDR5X, plus o rată de reîmprospătare a ecranului intern de 165 Hz. Specificații cheie: ecrane, camere, baterii La nivel de ecran intern, ambele modele menționate în detaliu ar păstra diagonala de 6,9 inci, dar cu rate de reîmprospătare diferite: 120 Hz pentru Razr 70 și 165 Hz pentru Razr+ 2026. Pe foto, Razr 70 ar avea două camere de 50 MP pe spate (principală și ultra-wide) și o cameră frontală de 32 MP. La autonomie și încărcare, Razr+ 2026 ar fi listat cu baterie de 4.500 mAh, încărcare pe fir de până la 45 W și încărcare wireless de 15 W. Dotări comune și software Ambele telefoane ar urma să includă USB-C, Wi‑Fi 7, Bluetooth, NFC, eSIM (alături de SIM fizic), certificare IP48 și Android 16 „din cutie”. Ca dimensiuni, când sunt pliate ar avea aproximativ 73,99 × 88 mm, iar greutatea ar fi în jur de 188–189 grame. Informațiile nu sunt confirmate oficial de Motorola; ele descriu un scenariu probabil de poziționare și lansare, dar pot suferi modificări până la anunțul companiei. [...]
Abonații Google AI Pro și Ultra primesc limite mai mari în AI Studio , ceea ce mută prototiparea cu modele Gemini într-o zonă cu costuri mai previzibile și cu mai puține fricțiuni pentru dezvoltatorii care au depășit nivelul gratuit, potrivit Google Blog . Actualizarea, disponibilă „începând de astăzi”, crește limitele de utilizare în Google AI Studio pentru abonații Google AI Pro și Ultra și adaugă acces la modele precum Nano Banana Pro și Gemini Pro . Mesajul central al Google este operațional: dezvoltatorii ar putea trece „în câteva minute” de la idee la o aplicație funcțională, cu costuri „previzibile”, în cadrul abonamentului. Ce se schimbă pentru dezvoltatori Pentru cei care au epuizat limitele din varianta gratuită, Google poziționează abonamentul Google AI ca o „punte” cu configurare redusă către facturare, utilă pentru testare și prototipare mai profundă în AI Studio. În paralel, compania menține că pentru lansări la scară de producție standardul rămâne utilizarea cheilor API cu tarifare „per cerere” (pay-per-request). Cum se face trecerea către producție Google susține că, atunci când un proiect este gata de lansare, tranziția de la beneficiile din abonament la o configurare bazată pe API poate fi realizată direct din AI Studio. Publicația nu oferă însă detalii despre nivelurile exacte ale noilor limite sau despre prețuri, dincolo de ideea de „costuri previzibile” în etapa de prototipare. Beneficiile sunt în curs de activare pentru toți abonații AI Pro și Ultra; utilizatorii trebuie să se autentifice cu contul asociat abonamentului pentru a le accesa. [...]
Livrările de panouri AMOLED pentru smartphone-uri ar urma să scadă cu 7% în 2026, la 778 milioane de unități , pe fondul presiunilor de cost și al unui context macroeconomic mai dificil, potrivit unei prognoze citate de IT Home . Estimarea vine de la firma de analiză Omdia și indică o frânare care poate afecta lanțul de aprovizionare și strategiile de produs ale producătorilor de telefoane. În detaliu, Omdia anticipează că segmentul de OLED rigid (rigid OLED) va coborî la 127 milioane de unități în 2026, în scădere cu 17% față de 2025, ceea ce ar însemna al doilea an consecutiv de declin. Pentru OLED flexibil (flexible OLED), prognoza este de 651 milioane de unități, minus 5% față de 2025, iar Omdia notează că ar fi prima scădere din ultimii șapte ani pentru această subcategorie. De ce contează: presiunea costurilor poate schimba raportul de forțe în piață Omdia susține că scumpirea continuă a componentelor ar putea favoriza Apple în extinderea cotei de piață, în timp ce brandurile chineze de smartphone-uri ar urma să se confrunte cu un mediu competitiv mai dur. În paralel, factori macroeconomici mai largi — inclusiv tensiuni geopolitice și presiuni asupra economiei globale — ar continua să apese asupra pieței de smartphone-uri. Prognoza Omdia a fost publicată într-un material separat al companiei, „AMOLED smartphone display shipments expected to decline sharply in 2026”, disponibil aici: Omdia . [...]
Creșterea cu 15,6% a costului componentelor pentru iPhone 17e față de iPhone 16e indică o presiune în lanțul de aprovizionare care poate influența marjele Apple și strategia de preț pentru acest model, potrivit IT Home , care citează o analiză a firmei de cercetare Counterpoint . Counterpoint arată, într-o defalcare a „bill of materials” (BoM – costul total al componentelor fizice dintr-un produs), că iPhone 17e are un BoM mai mare cu 15,6% decât iPhone 16e. Principalul factor menționat este scumpirea semnificativă a memoriei de stocare, care ajunge să aibă o pondere mai mare în costul total al componentelor. În același timp, analiza notează că iPhone 17e și iPhone 16e folosesc același panou de afișaj, iar pe această componentă costul ar fi în scădere. Ce se schimbă la iPhone 17e și de ce contează în costuri Pe baza informațiilor anterioare publicate de IT Home, iPhone 17e ar veni cu câteva actualizări față de 16e, care pot contribui la structura de cost: procesorul de aplicații Apple A19 (noua generație); modemul C1X; un nou colorit; suport pentru MagSafe; capacitate de pornire de 256 GB. Pentru piața din China, publicația menționează un preț de pornire de 4.499 yuani. Materialul nu oferă detalii despre prețuri pe alte piețe și nici despre modul în care creșterea BoM se reflectă direct în prețul final sau în marje. [...]
Rusia ar putea exploata roamingul și breșe din rețelele mobile europene pentru a-și îmbunătăți ghidarea dronelor Shahed , inclusiv în apropierea frontierelor cu Polonia și România, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza pentru operatorii telecom și autoritățile de reglementare este riscul ca infrastructura civilă de comunicații să fie folosită ca suport operațional într-un conflict, prin mecanisme legale precum roamingul, dar exploatate în scop militar. Analiza Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , publicată pe 17 aprilie, vine după ce autoritățile ucrainene au indicat că dronele Shahed ar fi echipate cu cartele SIM furnizate de operatorul rus T2, subsidiară a companiei de stat Rostelecom , informație relatată de Euromaidan Press. Consilierul Ministerului Apărării din Ucraina, Serhii „Flash” Beskrestnov, susține că guvernul rus ar comanda loturi speciale de cartele SIM T2, livrate direct producătorilor de drone. Potrivit lui Beskrestnov, fiecare dronă ar avea o astfel de cartelă, care ar permite control de la distanță, transmitere de date de telemetrie și streaming video în timp real către operatori — funcții care cresc eficiența atacurilor și capacitatea de adaptare în zbor. Cum ar fi folosite rețelele din statele vecine, inclusiv România După ce Ucraina a blocat roamingul T2 pe teritoriul său, Rusia „și-ar fi adaptat tacticile”, iar dronele ar fi dirijate de-a lungul granițelor Ucrainei pentru a putea accesa rețele mobile din țările vecine. În apropierea Belarusului, acestea s-ar conecta la operatori locali, iar în zonele de frontieră cu Polonia și România ar utiliza rețelele acestor state. ISW apreciază că Rusia profită deja de roamingul internațional al acestor cartele și este probabil să caute noi vulnerabilități în infrastructura europeană de telecomunicații pentru a-și continua operațiunile. Implicații: presiune pe operatori și pe zona de sancțiuni În contextul războiului, Rusia folosește drone Shahed pentru a ataca aproape zilnic orașe și infrastructură din Ucraina, iar rutele de zbor sunt modificate constant pentru a evita apărarea antiaeriană, inclusiv prin zone de frontieră sau deasupra Mării Negre, în apropiere de România. Beskrestnov avertizează că utilizarea acestor cartele ar putea depăși teatrul de război din Ucraina și nu exclude ca SIM-urile T2 să fie implicate în controlul unor drone neidentificate observate în diverse țări europene, pe fondul unor posibile tentative ale Rusiei de a testa apărarea aeriană europeană și de a deturna resurse de la sprijinul pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a cerut operatorilor de telecomunicații „din întreaga lume” să înceteze orice colaborare cu T2, inclusiv acordurile de roaming și interconectare internațională, propunând izolarea operatorului și limitarea lui la statutul de operator strict intern. El a mai spus că subiectul a fost discutat cu Vladislav Vlasiuk, responsabil pentru implementarea sancțiunilor în Ucraina. În plus, potrivit materialului, este documentat că Rusia testează utilizarea infrastructurii telecom civile pentru ghidarea dronelor încă din 2024, inclusiv cu cartele SIM din state europene precum Lituania și Luxemburg. [...]
Samsung pregătește Galaxy Buds Able cu design „deschis” pe bază de conducție osoasă , o schimbare care ar putea ținti utilizatorii ce vor să audă muzică fără să-și izoleze complet auzul în trafic sau la birou, potrivit IT之家 . Informația provine dintr-o analiză publicată de publicația de tehnologie sammyguru, care spune că a găsit urme ale produsului în firmware-ul One UI. Conform acestor date, Galaxy Buds Able ar urma să folosească un design tip clips pentru ureche și tehnologie de conducție osoasă. Ce se schimbă la nivel de utilizare: fără izolare completă a auzului Spre deosebire de căștile intraauriculare clasice, Galaxy Buds Able ar „rupe” designul tradițional, folosind o structură de tip clemă/ureche (ear-clip), fixată printr-o formă rotunjită pe partea interioară. Pe una dintre laturi ar exista și un orificiu care pare să fie pentru microfon, notează materialul. La nivel tehnic, sursa susține că modelul ar renunța la difuzorul clasic (driver) și ar trece la conducție osoasă: sunetul nu se transmite prin aer, ci prin vibrații care ajung la urechea internă prin oasele feței, ocolind timpanul. Implicația practică a acestui tip de construcție este un mod de ascultare „deschis”, în care utilizatorul poate percepe mai bine sunetele din jur. Poziționare: navetă, sport, lucru îndelungat În forma descrisă, produsul ar fi potrivit pentru scenarii în care conștientizarea mediului contează: navetă, activități în aer liber și lucru pe durate mai lungi, tocmai pentru că nu izolează complet sunetele ambientale, potrivit informațiilor din firmware. Indiciu de portofoliu: altă serie de model decât Galaxy Buds IT之家 amintește că Galaxy Buds Able ar folosi o schemă de denumire diferită față de seria Galaxy Buds (care are indicativ „SM-R”), urmând să intre într-o serie „SM-U”. Detaliile despre lansare, preț sau specificații complete nu apar în informațiile citate și nu sunt confirmate oficial. [...]
NASA a semnat cu SpaceX un contract de 175,7 milioane de dolari (aprox. 790 milioane lei) pentru lansarea roverului european Rosalind Franklin spre Marte, deși propunerea de buget a Casei Albe pentru anul fiscal 2027 nu alocă bani proiectului , potrivit IT Home . Acordul pune în mișcare, operațional, o misiune care rămâne însă vulnerabilă politic, în funcție de negocierile bugetare de la Washington. Contractul a fost semnat pe 16 aprilie 2026 și prevede ca SpaceX să folosească racheta Falcon Heavy pentru a lansa roverul Agenției Spațiale Europene (ESA) cel mai devreme la finalul lui 2028, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. Pentru SpaceX, ar fi prima lansare a unui „încărcături utile” (payload) către Marte. De ce SpaceX a devenit opțiunea „practică”: restricții și cerințe tehnice Publicația notează, citând SpaceNews, că NASA susține misiunea prin programul ROSA („Rosalind Franklin Support and Augmentation”), furnizând componente critice pentru faza de coborâre și aterizare și pentru funcționarea roverului pe Marte, inclusiv: motoare de frânare pentru secvența de intrare–coborâre–aterizare; dispozitive de încălzire cu izotopi radioactivi (care folosesc căldura degajată de dezintegrarea plutoniului) pentru menținerea temperaturii; echipamente electronice suplimentare; un spectrometru de masă. Tocmai aceste dispozitive de încălzire, încadrate la tehnologie sensibilă, declanșează o constrângere de reglementare: SUA aplică controale la export pentru tehnologia cu izotopi radioactivi, ceea ce înseamnă că încărcăturile care includ astfel de echipamente trebuie lansate cu o rachetă americană. În consecință, opțiunile se reduc la SpaceX și United Launch Alliance, iar oferta Falcon Heavy a făcut din SpaceX varianta „fezabilă”, potrivit sursei. Misiune salvată în 2024, dar fără bani în propunerea de buget pentru 2027 Roverul Rosalind Franklin este finalizat de mai mulți ani și a rămas „în conservare” în Europa. Inițial, lansarea era planificată pentru 2022 într-o cooperare cu Rusia, însă războiul din Ucraina a dus la încetarea colaborării, iar proiectul a rămas fără rachetă și fără soluția de aterizare. NASA și ESA au ajuns la un acord în 2024 pentru relansarea misiunii. Roverul este proiectat să foreze până la doi metri sub suprafața marțiană, pentru a căuta indicii ale unei vieți antice — un obiectiv științific pe care, potrivit materialului, nu l-a urmărit până acum nicio altă misiune. În paralel, apare tensiunea bugetară: propunerea Casei Albe pentru bugetul pe anul fiscal 2027 nu prevede finanțare pentru ROSA, iar documentul de detaliere a programelor transmis Congresului la 3 aprilie nu menționează deloc această misiune, conform IT Home. Cu alte cuvinte, contractul de lansare avansează, dar finanțarea programului care „completează” misiunea rămâne incertă. Context: Falcon Heavy și semnalul pentru SpaceX Falcon Heavy a zburat prima dată în februarie 2018 și a avut până acum 11 lansări, mai notează sursa. Ultima misiune a fost în octombrie 2024, când a trimis sonda NASA Europa Clipper spre Jupiter. Racheta, cu trei boostere derivate din prima treaptă a Falcon 9, oferă capacitatea necesară pentru misiuni de explorare în spațiul îndepărtat, peste ce poate livra o singură Falcon 9. IT Home mai menționează că momentul semnării contractului este cu atât mai relevant cu cât SpaceX ar fi depus confidențial documente pentru listare la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC) și ar plănui să înceapă „roadshow”-ul pentru IPO în săptămâna de 8 iunie. Publicația califică această listare drept potențial cea mai mare ofertă publică inițială din istorie, fără a oferi o valoare. Pentru misiunea către Marte, următorul punct de urmărit rămâne decizia finală de buget în Congres: fără finanțare pentru ROSA, contractul de lansare nu garantează, de unul singur, că proiectul va ajunge efectiv la execuție. [...]
STS a atribuit contracte de zeci de milioane de lei pentru extinderea și întărirea cibernetică a serviciului 112 , într-o achiziție care vizează atât creșterea capacității tehnice, cât și reducerea vulnerabilităților, potrivit Profit . Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a finalizat atribuirea mai multor loturi dintr-o licitație estimată la 40,88 milioane de lei, fără TVA, pentru produse software, hardware și soluții de securitate cibernetică destinate extinderii și eficientizării Serviciului de urgență 112. Miza operațională este directă: infrastructura 112 trebuie să gestioneze volume mari de apeluri și date, iar modernizarea urmărește să întărească reziliența (capacitatea de a funcționa și în condiții de incident) și să reducă riscurile asociate atacurilor informatice. Cine a câștigat și ce livrează Din informațiile disponibile, STS a semnat contracte cu mai multe companii, pe loturi distincte: Metaminds va livra echipamente de stocare (lot 3) în valoare de 5,22 milioane de lei , fără TVA, față de un estimat de 6,77 milioane de lei , fără TVA. Tot Metaminds va încasa 1,08 milioane de lei , fără TVA, pentru echipamente FW pentru dispozitive mobile (lot 6) , lot estimat la 3,35 milioane de lei , fără TVA. (FW se referă la echipamente de tip „firewall”, folosite pentru filtrarea și controlul traficului de rețea.) Datanet Systems a semnat contractul pentru echipamente de tip switch (lot 4) , în valoare de 3,21 milioane de lei , fără TVA, față de un estimat de 3,66 milioane de lei , fără TVA. (Switch-urile sunt echipamente care conectează și gestionează traficul într-o rețea.) Ce urmează și ce nu este încă detaliat Articolul indică atribuirea „mai multor contracte” în cadrul licitației, însă în fragmentul de text disponibil nu apar toate loturile, furnizorii și valorile finale aferente fiecăruia. În măsura în care STS va publica detalii complete despre restul contractelor (inclusiv componentele software și celelalte elemente de securitate cibernetică), acestea vor contura mai precis amploarea modernizării și calendarul de implementare. [...]
Laboratorul AI „Prometheus”, condus de Jeff Bezos , ar fi aproape de o finanțare de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) la o evaluare de 38 miliarde de dolari (aprox. 175 mld. lei) , ceea ce l-ar propulsa între cele mai bine capitalizate start-up-uri aflate încă la început de drum, potrivit IT之家 . Informația este atribuită de publicație unui material Financial Times. Prometheus este descris ca un laborator de „fizică inginerească” aplicată în inteligență artificială, condus de fondatorul Amazon, Jeff Bezos. De ce contează: o rundă care schimbă rapid raportul de forțe în AI Dacă tranzacția se închide în termenii vehiculați, noua rundă ar urma să fie realizată la o evaluare de 38 miliarde de dolari, pentru un total de 10 miliarde de dolari finanțare. Surse citate de Financial Times, potrivit IT之家, spun că investitori precum JPMorgan și BlackRock ar participa la rundă. Publicația notează că tranzacția este așteptată să fie finalizată „în curând”, însă termenii nu ar fi încă definitiv stabiliți, ceea ce indică faptul că detaliile pot suferi modificări până la semnare. Context: start-up-ul ar fi strâns deja 6,2 miliarde de dolari Prometheus ar fi atras în noiembrie anul trecut 6,2 miliarde de dolari (aprox. 28,5 mld. lei) ca finanțare inițială. O nouă infuzie de capital de dimensiunea discutată acum ar consolida rapid capacitatea proiectului de a investi agresiv în infrastructură, echipe și dezvoltare, chiar înainte de a ajunge la maturitate comercială. Ce urmează: discuții pentru o structură de tip holding și achiziții în industrie Separat de această rundă, Prometheus ar purta negocieri pentru finanțarea înființării unei companii de tip holding. Planul menționat în material vizează achiziția, „pentru câteva zeci de miliarde de dolari”, a unor companii din industria prelucrătoare (manufacturieră) ale căror modele operaționale ar putea fi afectate semnificativ de AI, potrivit aceleiași surse. [...]
Meta testează monetizarea directă a WhatsApp printr-un abonament de 2,49 euro (aprox. 12 lei) pe lună , într-un demers de diversificare a veniturilor dincolo de publicitate, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în contextul în care compania își extinde „nivelurile premium” în mai multe aplicații și, în paralel, își crește masiv cheltuielile de capital pentru infrastructura de inteligență artificială. WhatsApp a început să testeze un abonament pentru consumatori, numit WhatsApp Plus, disponibil la circa 2,49 euro pe lună în Europa. Testul urmează lansării Instagram Plus, introdus pe 30 martie în Mexic, Japonia și Filipine. Împreună, cele două produse reprezintă prima încercare a Meta de a rula simultan abonamente plătite pentru utilizatori obișnuiți în zona de mesagerie și social media. Ce primești în WhatsApp Plus și cât de „premium” este, de fapt Pachetul WhatsApp Plus este descris ca unul preponderent cosmetic, fără schimbări ale funcțiilor de bază. Include: 18 teme noi pentru chat; 14 pictograme alternative ale aplicației; 10 tonuri de apel exclusive; pachete de stickere animate; posibilitatea de a fixa până la 20 de conversații (față de trei în varianta gratuită). Mesajele, apelurile audio-video și criptarea end-to-end (cap la cap) rămân gratuite. În forma actuală, nu sunt incluse beneficii precum spațiu suplimentar de stocare, acces la un asistent AI sau alte îmbunătățiri funcționale, în afara extinderii numărului de chat-uri fixate și a opțiunilor de organizare. Un purtător de cuvânt Meta a declarat pentru TechCrunch că WhatsApp Plus este „conceput pentru utilizatorii care vor mai multe modalități de a-și organiza și personaliza experiența” și că testul începe la scară mică pentru a colecta feedback. Din punct de vedere operațional, abonamentul este disponibil doar pentru o mică parte dintre cei 3,3 miliarde de utilizatori activi lunar ai WhatsApp, limitat la Android beta (versiunea 2.26.15.11) în anumite piețe; suportul pentru iOS este planificat ulterior. De ce contează: Meta caută venituri noi, dar miza reală e infrastructura pentru AI Meta obține în continuare peste 95% din venituri din publicitate, iar veniturile totale au ajuns la 201 miliarde de dolari (aprox. 930 miliarde lei) în 2025. În același timp, compania estimează cheltuieli de capital de 115–135 miliarde de dolari (aprox. 535–628 miliarde lei) în acest an pentru infrastructura AI. Publicația notează că abonamentele pentru consumatori nu pot acoperi singure acest efort investițional: chiar și la o rată de conversie de 1% din baza WhatsApp, veniturile anuale ar fi de ordinul a circa 1 miliard de dolari la prețul european, respectiv sub 325 milioane de dolari la prețul din Pakistan (conform calculelor din articol). Cu toate acestea, abonamentele ar reduce dependența Meta de un model aproape exclusiv publicitar, într-un moment în care interfețele bazate pe AI ar putea diminua timpul petrecut de utilizatori în fluxuri unde sunt afișate reclame. Separat, WhatsApp are deja un motor de venituri din zona de business: serviciul plătit de mesagerie pentru companii a depășit o rată anualizată de 2 miliarde de dolari în T4 2025, cu o creștere de 54% de la an la an. WhatsApp Plus ar fi, astfel, un flux suplimentar, orientat către personalizare pentru consumatori. Dimensiunea de reglementare în UE: ocolirea „pay or consent” În Europa, strategia de abonamente a Meta se desfășoară sub presiune de reglementare. Comisia Europeană a concluzionat în iulie 2024 că modelul „plătești sau consimți” (9,99 euro pe lună sau acceptarea publicității comportamentale) a încălcat Digital Markets Act (DMA) , obligând compania să ofere și o variantă gratuită cu publicitate mai puțin personalizată. WhatsApp Plus evită această zonă sensibilă prin faptul că nu promite „fără reclame” (WhatsApp nu are publicitate în interfața de mesagerie), ci vinde opțiuni de personalizare peste un produs care este deja fără reclame în zona de chat. Distincția este relevantă din perspectivă legală: nu condiționează confidențialitatea de plată, ci oferă un pachet opțional de cosmetizare. Ce urmează: abonamentele ca „schelă” pentru funcții AI Articolul indică faptul că Meta ar putea extinde în timp aceste abonamente către beneficii mai funcționale, inclusiv capabilități AI. În acest context, este menționată achiziția startup-ului Manus (decembrie 2025) pentru aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,3 miliarde lei) și integrarea tehnologiei sale în aplicațiile Meta. În forma actuală, testul WhatsApp Plus rămâne unul modest: compania verifică infrastructura de abonare, sensibilitatea la preț în piețe diferite și disponibilitatea utilizatorilor de a plăti pentru beneficii care nu schimbă fundamental modul de utilizare al aplicației. [...]