Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat o platformă publică de tip Blacklist pentru domenii periculoase și a simplificat procesul de raportare a incidentelor cibernetice , conform News . Această inițiativă are scopul de a îmbunătăți securitatea cibernetică la nivel național, oferind un instrument accesibil pentru identificarea rapidă a domeniilor implicate în activități frauduloase. Impactul operațional al noii platforme Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică a fost actualizată pentru a facilita un proces de raportare mai intuitiv, destinat atât persoanelor fizice, cât și entităților cu obligații de raportare conform cerințelor NIS2 . Noua platformă Blacklist, disponibilă la pnrisc.dnsc.ro/blacklist , permite utilizatorilor să verifice domeniile suspecte, lista fiind actualizată constant pe baza rapoartelor și analizelor tehnice. Extensii pentru protecție în timp real DNSC a dezvoltat și o extensie pentru browserele bazate pe Chromium și Mozilla Firefox, inclusiv pe dispozitivele Android. Aceasta utilizează tehnologia de filtrare locală pentru a proteja utilizatorii în timp real, interogând serverele DNSC atunci când există suspiciuni privind un site periculos. Importanța colaborării utilizatorilor DNSC încurajează utilizatorii să raporteze incidentele și domeniile suspecte, care, după validare, vor fi incluse în platforma Blacklist. Această abordare promovează un model de responsabilitate partajată, consolidând capacitatea de prevenire și răspuns la incidentele de securitate cibernetică, și contribuind la un mediu digital mai sigur. [...]
Samsung pregătește Exynos 2700 cu o arhitectură menită să reducă supraîncălzirea , o schimbare de design care ar putea îmbunătăți performanța susținută și eficiența energetică în viitoarele modele de vârf, potrivit CNMO . Miza: performanță susținută, nu vârfuri de scor Informațiile apărute despre Exynos 2700 indică faptul că Samsung ar urmări nu doar creșteri de performanță, ci mai ales controlul temperaturilor și al consumului de energie. Pentru utilizatori, asta se traduce, în teorie, printr-un telefon care își menține mai bine viteza în utilizare îndelungată (jocuri, filmare, multitasking), fără să „taie” agresiv frecvențele din cauza încălzirii. Ce se schimbă: arhitectura SBS (Side-by-Side) CNMO scrie că Exynos 2700 ar urma să folosească o arhitectură numită SBS („Side-by-Side”), gândită special pentru a atenua problemele de încălzire. Diferența față de abordarea obișnuită este modul de poziționare a memoriei față de cipul principal (SoC – „sistem pe cip”, adică procesorul care integrează mai multe componente): în designul tradițional, memoria este „stivuită” deasupra SoC-ului (o structură tip „sandviș”); în SBS, SoC-ul și memoria sunt plasate alăturat. Această așezare ar evita concentrarea căldurii într-o singură direcție și ar ajuta la disiparea mai uniformă a temperaturii, ceea ce ar crește eficiența răcirii. Efect secundar important: lățime de bandă mai mare a memoriei Pe lângă partea termică, Samsung ar intenționa să combine SBS cu o tehnologie de ambalare (încapsulare) numită FOWLP, pentru a reduce distanța dintre SoC și memorie. În acest scenariu, lățimea de bandă a memoriei ar putea crește cu 30%–40% față de generația anterioară, ceea ce ar susține viteza în aplicații și performanța în multitasking. Context: semnale mixte din comparații și teste timpurii Materialul menționează și un raport potrivit căruia Exynos 2600 ar fi arătat o menținere mai stabilă a performanței în sarcini de durată, comparativ cu cipurile Qualcomm din aceeași perioadă. Dacă direcția se păstrează, Exynos 2700 ar putea încerca să câștige prin performanță constantă, nu neapărat prin rezultate maxime pe termen scurt. În același timp, scorurile timpurii apărute pe Geekbench nu ar indica o performanță „ieșită din comun”, însă CNMO notează că astfel de rezultate preliminare sunt adesea neoptimizate și pot să nu reflecte produsul final. O interpretare vehiculată este că Exynos 2700 ar fi proiectat mai degrabă pentru „eficiență” decât pentru vârfuri de performanță. Ce urmează Deocamdată, informațiile sunt la nivel de „scurgeri” și indicii din teste timpurii, iar impactul real va depinde de implementarea finală și de modul în care cipul va fi integrat în viitoarele telefoane de top. Dacă arhitectura SBS și ambalarea FOWLP își ating țintele, beneficiul principal ar putea fi o experiență mai stabilă în utilizare intensă, prin temperaturi mai bine controlate și performanță susținută. [...]
O posibilă schimbare de design la Huawei Nova 16 ar putea repoziționa seria în zona „mid-range” printr-un modul foto diferit , potrivit unei schițe publicate de Huawei Central , într-un context în care diferențierea vizuală rămâne un instrument important pentru vânzări într-o categorie aglomerată. Schița, atribuită unui tipster numit FixedFocus și apărută pe o platformă de social media din China, sugerează că seria Nova 16 ar putea renunța la layout-ul recent al camerei, descris ca un dreptunghi cu două inele mari (unul cu trei senzori, celălalt cu bliț LED și inscripția „XD PORTRAIT”). În loc, ar reveni la un modul foto „pe o singură parte” (stânga), cu o formă apropiată de pătrat și un inel circular în interior. Conform descrierii din material, inelul ar putea include până la trei lentile, iar în afara lui ar exista încă doi senzori: bliț LED și un senzor de temperatură de culoare. În total, schița indică cinci decupaje pentru lentile/senzori în modulul pătrat. Pe laterale apar butoanele de volum și pornire. Ce înseamnă pentru poziționarea seriei Dacă această direcție se confirmă, schimbarea ar fi relevantă mai ales operațional și comercial: un design distinct al modulului foto poate diferenția rapid produsul pe raft și în marketing, într-o zonă de preț unde specificațiile tind să fie apropiate între competitori. În același timp, publicația notează că unii utilizatori au speculat că aspectul ar putea viza variantele Nova 16 Pro sau Pro Max. Tipsterul mai susține că telefonul „mid-range” ar urma să fie prezentat în iunie și că noua serie ar aduce „îmbunătățiri majore” de layout, cu potențial să atragă mai mult decât generațiile anterioare. Separat de design, materialul menționează posibilitatea unor noutăți la baterie, configurația camerei și alegerea unui nou SoC (sistem pe cip, adică procesorul principal al telefonului), fără detalii. Limitări: schița nu confirmă produsul final Publicația avertizează explicit că schița nu confirmă cum va arăta în realitate seria Nova 16, astfel că informațiile trebuie tratate ca neconfirmate până la apariția unor date suplimentare sau a unei prezentări oficiale. [...]
Sony a introdus o verificare online lunară pentru jocurile digitale nou cumpărate pe PS5 , iar regula poate bloca lansarea jocului după 30 de zile de offline, potrivit IT之家 . Compania confirmă că nu este o eroare de sistem, ci o politică de management al drepturilor digitale (DRM – mecanism de control al licenței) intrată în vigoare după actualizarea de sistem din martie 2026. Conform explicațiilor oferite de serviciul oficial de suport PlayStation, toate jocurile digitale cumpărate din PlayStation Store după acel update trebuie să se conecteze la internet cel puțin o dată la 30 de zile pentru „verificarea autenticității”. Utilizatorii afectați vor vedea în pagina de informații a jocului, la secțiunea privind licența, un contor explicit de 30 de zile. Ce se întâmplă dacă PS5 rămâne offline peste 30 de zile Dacă o consolă PS5 rămâne deconectată de la internet mai mult de 30 de zile, jocurile digitale cumpărate recent nu vor mai porni. Accesul revine doar după reconectarea la internet și refacerea verificării licenței, menționează publicația. Limitări și ce nu schimbă noua regulă Sony precizează că măsura nu este retroactivă: nu afectează jocurile deja cumpărate anterior acestei modificări. De asemenea, setarea unei console ca „PS5 principal” (consola „de bază” a contului) nu ocolește obligația de verificare online o dată pe lună. Compania nu a oferit, până acum, o explicație oficială pentru motivul introducerii acestei cerințe, potrivit informațiilor citate. [...]
Logitech G lansează tastatura G512 X, primul model modular cu control analog și latență de 0,125 ms , potrivit , marcând o schimbare importantă în zona perifericelor de gaming, unde personalizarea devine element central. Noul model este conceput ca un sistem flexibil, care se adaptează stilului fiecărui jucător, nu invers, și introduce tehnologii noi ce combină input-ul mecanic cu cel analog. Tastatura G512 X integrează senzori TMR (Tunnel Magneto Resistance), care permit detectarea precisă a adâncimii apăsării tastelor, depășind sistemul clasic „on/off”. Astfel, utilizatorii pot controla mai fin acțiunile din jocuri, în special în simulatoare sau titluri competitive unde precizia este esențială. În plus, tehnologia Dual Swap permite combinarea switch-urilor mecanice și analogice, oferind un nivel ridicat de personalizare hardware. Caracteristici cheie ale Logitech G512 X: latență extrem de redusă, de doar 0,125 ms, prin tehnologie True 8K posibilitatea de a atribui două acțiuni unei singure taste, în funcție de presiune compatibilitate cu multiple tipuri de switch-uri (analog și mecanic) controale hardware personalizabile și iluminare RGB dinamică design modular, orientat către comunitatea de modding Modelul este disponibil în două variante – cu 75 și 98 de taste – și este livrat cu switch-uri analog Gateron, oferind un avantaj competitiv în jocuri. Logitech poziționează acest produs ca parte a unui ecosistem mai amplu, alături de mouse-uri și căști din aceeași gamă, construind o experiență integrată pentru utilizatori. Disponibilitatea începe din 28 aprilie 2026 pe site-ul oficial Logitech și din 2 mai la retaileri selectați, cu un preț recomandat de 189,99 euro, respectiv 219,99 euro, în funcție de configurație. [...]
TSMC accelerează extinderea capacităților pe 2 nm, mizând pe cinci fabrici care intră simultan în ramp-up în 2026, iar compania estimează că producția din primul an va fi cu circa 45% mai mare decât la 3 nm , pe fondul cererii în creștere pentru cipuri de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță, potrivit CNMO . Vicepreședintele senior al TSMC, Hou Yongqing , a declarat că producătorul taiwanez rulează planul de extindere cu „viteză dublă” față de ritmul obișnuit, tocmai pentru a răspunde creșterii „explozive” a cererii din zona AI și HPC (high-performance computing – calcul de înaltă performanță). Ce se schimbă operațional: cinci fabrici 2 nm în același timp Conform planului descris, în 2026 vor intra în etapa de „ramp-up” (creștere treptată a producției până la capacitatea țintă) cinci fabrici de wafer-e (plachete de siliciu) pe tehnologia de 2 nm , un număr semnificativ peste cel din perioada de început a producției pe 3 nm. Strategia urmărește să crească rapid oferta pentru clienții care pregătesc următoarea generație de cipuri. De ce contează: +45% producție în primul an față de 3 nm TSMC estimează că, datorită pornirii în paralel a mai multor unități, volumul de wafer-e livrat în primul an de producție pe 2 nm va fi cu aproximativ 45% peste nivelul atins de 3 nm în primul său an . În termeni de piață, o creștere mai rapidă a ofertei ar putea reduce presiunea legată de deficitul de capacități pe noduri avansate, într-un moment în care clienții concurează pentru acces la producție. Motorul extinderii: AI și HPC Decizia de a accelera extinderea este legată direct de cererea pentru acceleratoare AI și procesoare HPC. Potrivit sursei, mari companii de proiectare de cipuri își planifică produse pe 2 nm, inclusiv pentru: cipuri de antrenare AI, procesoare pentru centre de date (CPU), plăci grafice de vârf (GPU). Dacă ramp-up-ul celor cinci fabrici decurge conform planului, 2 nm ar putea deveni nodul tehnologic cu cea mai rapidă creștere de capacitate din istoria TSMC, cu efecte în lanț asupra disponibilității de cipuri pentru industria globală de AI și calcul de înaltă performanță, mai notează publicația. [...]
Peste 600 de angajați Google cer oprirea livrării de AI pentru operațiuni militare clasificate , pe fondul discuțiilor companiei cu Pentagonul , ceea ce riscă să complice extinderea Google pe zona contractelor de apărare și să reactiveze tensiunile interne privind utilizările sensibile ale tehnologiei, potrivit Agerpres . Scrisoarea, publicată luni, solicită conducerii să înceteze furnizarea modelelor de inteligență artificială către armata americană pentru operațiuni clasificate. Conform site-ului The Information, Google poartă în prezent discuții cu Departamentul Apărării al SUA pe tema AI, iar printre semnatari se află și mai mulți directori, potrivit unei declarații consultate de AFP. „În stadiul actual, nu există nicio modalitate de a garanta că instrumentele noastre nu vor fi folosite pentru a provoca daune teribile sau a încălca libertățile individuale, departe de priviri.” De ce contează: presiune internă într-un moment în care Pentagonul caută alternative Departamentul Apărării încearcă să-și diversifice furnizorii de inteligență artificială, în condițiile în care se bazează în prezent pe Anthropic , companie cu care se află în litigiu. La sfârșitul lunii februarie, administrația Trump a reziliat toate contractele cu startup-ul din California, decizie contestată în instanță de Anthropic. Ulterior, administrația americană a ajuns la un acord cu OpenAI pentru integrarea modelelor sale în operațiuni clasificate, însă procesul este așteptat să dureze câteva luni. În acest context, opoziția internă de la Google poate deveni un factor operațional în negocierile cu Pentagonul, mai ales pe segmentul proiectelor clasificate, unde controlul utilizării finale este mai greu de demonstrat. Poziția Google și precedentul „Project Maven” La fel ca Anthropic, Google a cerut ca AI-ul său să nu fie folosit pentru supraveghere în masă în Statele Unite sau pentru atacuri letale. Administrația americană consideră însă suficient un angajament de a acționa în cadrul legii. Google este deja contractor al Departamentului Apărării, dar pentru activități neclasificate. În 2018, o mișcare internă a determinat compania să se retragă din Project Maven, un program care folosea inteligența artificială pentru analizarea imaginilor colectate de drone. [...]
Peste 80% dintre companii testează sau implementează PC-uri cu AI, marcând trecerea la utilizarea la scară largă , potrivit unui raport IDC sponsorizat de AMD care indică o schimbare majoră în modul în care organizațiile își construiesc infrastructura tehnologică. Studiul arată că mediul corporate se îndepărtează de faza de experimentare și intră într-o etapă în care inteligența artificială devine integrată direct în procesele zilnice și în fluxurile de lucru ale angajaților. Această tranziție este strâns legată de ascensiunea așa-numitului AI agentic – sisteme capabile să planifice și să execute sarcini autonom. Aproximativ 70% dintre organizații se așteaptă ca aceste tehnologii să influențeze activitatea angajaților în următorii doi ani, ceea ce determină o reconfigurare a modului în care este utilizată puterea de calcul în companii. Principalele concluzii ale studiului IDC: 81% dintre organizații sunt implicate în testarea sau implementarea PC-urilor cu AI 61% integrează deja AI în fluxurile de lucru 70% observă performanță mai mare și latență redusă 66% raportează creșterea productivității 58% indică o securitate mai bună a datelor prin procesare locală Pe măsură ce aceste tehnologii evoluează, rolul PC-ului se schimbă semnificativ. Dintr-un simplu instrument de lucru, acesta devine o platformă activă pentru rularea și gestionarea aplicațiilor AI în timp real, mai aproape de utilizator. Această mutare reduce dependența de cloud și permite o reacție mai rapidă și mai contextuală a sistemelor inteligente. Adoptarea accelerată aduce însă și provocări. Companiile trebuie să gestioneze cerințe tot mai complexe legate de securitate, administrare și integrarea cu infrastructura existentă. Platformele dedicate, precum cele dezvoltate de AMD, încearcă să răspundă acestor nevoi prin integrarea funcțiilor AI direct la nivelul dispozitivului. Concluzia raportului este că organizațiile care investesc devreme în PC-uri pregătite pentru AI își cresc șansele de a obține beneficii măsurabile, de la productivitate sporită la inovație accelerată. În același timp, această tranziție marchează începutul unei noi etape în computingul de business, în care inteligența artificială devine parte centrală a activităților zilnice. [...]
Huawei ar pregăti Mate XT 2 pentru octombrie, mizând pe formatul „tri-fold” ca diferențiator într-o piață a pliabilelor încă scumpă și de nișă , potrivit Android Headlines . Informația apare ca „leak” (scurgere neoficială), ceea ce înseamnă că data și configurația finală pot suferi modificări până la lansare. Publicația indică faptul că Mate XT 2 ar urma să fie un telefon cu trei plieri („tri-fold”), o categorie rară chiar și în segmentul pliabilelor, unde majoritatea modelelor sunt fie tip „carte” (fold), fie tip „clapetă” (flip). Miza comercială a unui astfel de format este să ofere o suprafață de ecran mai mare și mai multe scenarii de utilizare, dar cu costuri și complexitate de producție mai ridicate. De ce contează: tri-fold-ul ridică ștacheta tehnică, dar și pragul de preț Un dispozitiv cu trei plieri implică, în general, mai multe puncte de articulație și o construcție mai complicată decât un pliabil obișnuit, ceea ce poate influența atât durabilitatea , cât și costul . În acest context, un nou model Huawei în zona tri-fold ar semnala că producătorul continuă să investească în segmentul premium, unde diferențierea se face prin design și specificații, nu prin volum. Ce se știe până acum despre Mate XT 2 Android Headlines vorbește despre o lansare preconizată în octombrie și despre „specificații cheie impresionante”, însă informațiile sunt prezentate în registrul scurgerilor neoficiale. În lipsa unei confirmări din partea companiei, detaliile trebuie tratate ca orientative. Ce urmează Dacă fereastra de octombrie se confirmă, următoarele luni ar trebui să aducă fie teasere oficiale , fie noi informații din lanțul de aprovizionare. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru piață: dacă un tri-fold poate trece de la demonstrație tehnologică la produs cu utilitate și fiabilitate suficient de bune pentru a justifica prețul tipic al pliabilelor. [...]
Peste 70% dintre soluțiile AI din companii scapă controlului intern, generând riscuri și costuri suplimentare , potrivit , un studiu Lenovo care evidențiază o problemă tot mai vizibilă în organizațiile moderne: utilizarea „din umbră” a inteligenței artificiale. Deși adopția AI crește accelerat, mecanismele de control, securitate și guvernanță nu țin pasul, ceea ce creează vulnerabilități și afectează direct eficiența investițiilor. Raportul, bazat pe un sondaj realizat în rândul a 6.000 de angajați la nivel global, arată că peste 70% folosesc AI săptămânal , iar până la o treime o fac fără implicarea departamentului IT. Această utilizare neautorizată extinde suprafața de atac și crește riscul expunerii datelor sensibile. În paralel, 61% dintre liderii IT observă o creștere a amenințărilor cibernetice asociate AI, însă doar 31% spun că sunt pregătiți să le gestioneze. Efectele directe asupra companiilor: investiții în AI cu recuperare întârziată (ROI mai lent) costuri duble din cauza utilizării mai multor instrumente similare lipsă de vizibilitate asupra modului în care este folosită AI dificultăți în extinderea soluțiilor la nivelul întregii organizații În plus, apare un dezechilibru intern: unii angajați folosesc instrumente AI securizate, în timp ce alții recurg la soluții improvizate, ceea ce duce la procese ineficiente și decizii fragmentate. Lenovo susține că problema nu ține de lipsa tehnologiei, ci de modul în care aceasta este implementată. Compania propune o abordare integrată, în care controlul AI începe de la nivelul dispozitivelor și este gestionat unitar, prin servicii de securitate și administrare continuă. Scopul este reducerea complexității și eliminarea breșelor dintre infrastructură, dispozitive și protecția datelor. Concluzia raportului este clară: fără un control coerent, inteligența artificială riscă să devină o sursă de costuri și vulnerabilități, nu un avantaj competitiv. În schimb, organizațiile care reușesc să gestioneze unitar implementarea pot transforma AI într-un instrument scalabil, cu beneficii reale și măsurabile. [...]
Kaspersky avertizează asupra a 26 de aplicații false din App Store care pot fura criptomonede , conform , acestea imitând portofele populare și folosind tehnici de phishing pentru a obține acces la fondurile utilizatorilor. Descoperirea, făcută de divizia Threat Research, arată că atacul este activ cel puțin din toamna lui 2025 și este atribuit cu probabilitate moderată grupării din spatele malware-ului SparkKitty . Aplicațiile identificate copiază identitatea vizuală și numele unor servicii cunoscute precum Metamask, Ledger, Trust Wallet sau Coinbase, pentru a induce în eroare utilizatorii și a le câștiga încrederea. În practică, aplicațiile nu sunt direct malițioase la prima vedere: includ funcții banale, precum jocuri sau liste de sarcini, pentru a părea legitime. După deschidere, însă, utilizatorii sunt redirecționați către pagini web care imită App Store-ul și sunt îndemnați să descarce o altă aplicație. În acest punct intervine compromiterea: utilizatorii sunt convinși să instaleze un profil de dezvoltator, ceea ce permite instalarea unei aplicații infectate, din afara ecosistemului oficial Apple. Odată instalat, malware-ul vizează atât portofelele „hot”, cât și pe cele „cold”. În cazul portofelelor conectate la internet, aplicațiile pot intercepta fraza seed, oferind atacatorilor acces complet la fonduri. Pentru dispozitivele hardware, precum Ledger, atacul se bazează pe phishing, solicitând utilizatorilor date care nu ar trebui niciodată introduse într-o aplicație mobilă. Principalele riscuri identificate: furtul frazei seed și acces total la criptomonede instalarea de aplicații din surse neoficiale imitarea unor branduri cunoscute pentru credibilitate Recomandările Kaspersky: evitați accesarea linkurilor suspecte din aplicații nu instalați profiluri de dezvoltator necunoscute introduceți fraza seed doar pe dispozitivele dedicate verificați dezvoltatorul aplicației, chiar și în App Store Compania a raportat aplicațiile către Apple, însă avertizează că lipsa restricțiilor geografice poate face ca utilizatori din întreaga lume să fie expuși, chiar dacă majoritatea aplicațiilor au fost detectate inițial pe piața din China. Situația evidențiază o vulnerabilitate importantă: încrederea utilizatorilor în magazinele oficiale nu mai este suficientă pentru a garanta siguranța digitală. [...]
OpenAI a ratat în 2025 atât ținta internă de venituri pentru ChatGPT, cât și pragul de 1 miliard de utilizatori activi săptămânal , pe fondul încetinirii creșterii și al intensificării competiției, într-un moment în care compania pregătește o posibilă listare la bursă (IPO), relatează IT之家 , citând The Wall Street Journal. Eșecul atingerii obiectivelor alimentează întrebări despre sustenabilitatea modelului de business, mai ales că OpenAI și-a asumat angajamente foarte mari pentru capacitate de calcul (infrastructură de centre de date), adică exact componenta care apasă cel mai mult pe costuri în industria inteligenței artificiale. Presiune pe venituri: competiția a mușcat din creștere Potrivit materialului, ChatGPT nu și-a îndeplinit obiectivul anual de venituri, iar una dintre explicații invocate este avansul puternic al Google Gemini la finalul anului trecut, care ar fi erodat cota de piață a OpenAI. La începutul acestui an, OpenAI ar fi fost depășită de Anthropic pe segmentul de programare și în zona corporate, după care compania ar fi ratat, timp de mai multe luni, țintele lunare de venituri. În paralel, publicația notează că ritmul de creștere al chatbotului a încetinit spre finalul anului trecut, iar rata de renunțare a abonaților (churn) a devenit o problemă. Costurile cu „puterea de calcul” cresc mai repede decât veniturile Deși OpenAI a încheiat recent o rundă de finanțare de 122 miliarde de dolari (aprox. 549 mld. lei), cheltuielile pentru capacitatea de calcul contractată ar fi ajuns „mult peste așteptări”, potrivit sursei. Mai departe, OpenAI ar fi promis proiecte de infrastructură de centre de date în valoare totală de 1,4 trilioane de dolari pe următorii opt ani. Analiștii HSBC, citați în articol, estimează că până în 2030 compania ar avea nevoie de încă 207 miliarde de dolari (aprox. 932 mld. lei) finanțare nouă pentru a-și putea respecta planul de extindere. Tensiuni interne și semne de întrebare pentru calendarul IPO IT之家 scrie că directoarea financiară Sarah Friar și-ar fi exprimat îngrijorarea că, dacă veniturile nu cresc suficient de repede, OpenAI ar putea să nu poată plăti contractele viitoare pentru puterea de calcul. În același timp, membri ai consiliului de administrație ar fi intensificat verificările asupra tranzacțiilor legate de centrele de date și ar fi pus sub semnul întrebării strategia CEO-ului Sam Altman de a continua să caute și mai multă capacitate, în contextul încetinirii. Altman și Friar au respins ideea unor divergențe, într-o declarație comună: „Suntem complet aliniați în a cumpăra cât mai multă putere de calcul posibil și lucrăm împreună la asta în fiecare zi.” În privința listării, Friar ar fi avut rezerve legate de un IPO până la finalul acestui an, invocând nevoia de îmbunătățire a controalelor interne și faptul că OpenAI nu ar fi pregătită pentru standardele stricte de raportare ale unei companii listate. În contrast, Altman ar prefera un calendar mai agresiv, potrivit articolului. Context: litigiu cu Musk și câteva „puncte luminoase” Materialul menționează și procesul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI, deschis luni (ora locală), în care Musk cere inclusiv despăgubiri de 134 miliarde de dolari și măsuri precum înlăturarea lui Altman și revenirea la statutul non-profit; procesul ar urma să dureze câteva săptămâni, iar mai mulți martori importanți ar putea fi chemați. Pe de altă parte, OpenAI ar avea și evoluții pozitive: instrumentul de programare Codex se răspândește rapid, modelul GPT-5.5 ar fi obținut rezultate de top în mai multe teste de referință din industrie, iar compania ar reduce costuri prin tăieri în alte proiecte, inclusiv aplicația de generare video Sora. Pentru investitori, miza rămâne aceeași: dacă OpenAI poate reduce diferența dintre angajamentele de cheltuieli pentru infrastructură și ritmul de creștere al veniturilor înainte de o eventuală listare. [...]