Știri
Revenirea energiei nucleare capătă greutate economică în Europa , pe fondul presiunii pentru electricitate stabilă și cu emisii reduse, iar Comisia Europeană își recalibrează poziția după decenii de retragere, potrivit Libertatea . La nivel global, peste 400 de reactoare nucleare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte 70 sunt în construcție. Energia nucleară asigură aproximativ 10% din electricitatea mondială, echivalentul unui sfert din producția de energie cu emisii reduse de carbon, în condițiile în care modernizările succesive au îmbunătățit siguranța și au redus costurile de construcție și operare. Europa: de la retragere la relansare, cu miză pe securitatea energetică În anii ’90, energia nucleară furniza circa o treime din electricitatea Europei, dar ponderea a coborât la 15%. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a numit reducerea energiei nucleare o „greșeală strategică”, argumentând că dependența de combustibili fosili importați dezavantajează regiunea. „Cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să se îndepărteze de o sursă fiabilă, accesibilă și cu emisii reduse de carbon.” În acest context, Uniunea Europeană ia în considerare dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – unități mai compacte, prezentate ca mai ieftine și mai rapide de construit decât reactoarele tradiționale – care ar putea deveni operaționale până în 2030, conform articolului. SUA și China accelerează, iar Rusia își extinde influența prin proiecte externe Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care generează aproximativ 30% din energia nucleară globală. Guvernul american își propune să-și cvadrupleze capacitatea nucleară până în 2050. „Lumea nu poate susține industriile, cerințele inteligenței artificiale sau viitorul energetic fără energia nucleară.” China are 61 de reactoare operaționale și aproape 40 în construcție, cu obiectivul de a depăși SUA la capacitate nucleară. În paralel, Rusia operează 34 de reactoare și, la nivel internațional, construiește unități în Europa, Africa, Asia și Orientul Mijlociu; articolul menționează și finalizarea primului reactor nuclear pentru Belarus. De ce contează pentru economie: electricitate „de bază” și investiții pe termen lung Mesajul comun al actorilor citați este că energia nucleară revine în discuție ca soluție pentru electricitate constantă („de bază”), într-un moment în care cererea crește, iar obiectivele de decarbonizare (reducerea emisiilor de carbon) apasă pe mixul energetic. Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, leagă acest impuls de nevoia de electricitate fiabilă și cu emisii reduse de carbon. Pentru Europa, schimbarea de direcție are implicații directe: dacă planurile pentru noi centrale și pentru SMR se concretizează, ele pot redesena lanțurile de investiții, politica industrială și costurile pe termen lung ale energiei, însă calendarul și amploarea depind de deciziile de finanțare și de implementare care urmează. [...]
