Știri
Un blocaj prelungit în Strâmtoarea Ormuz poate împinge petrolul la 140 dolari/baril (aprox. 644 lei), pe fondul scăderii stocurilor și al riscurilor de aprovizionare, potrivit unei analize citate de Digi24 . Mesajul-cheie pentru economie este că piața a reacționat încă moderat, dar această „calmare” se poate rupe rapid dacă impasul se prelungește. Marți, petrolul Brent a urcat cu 0,6%, la 88,2 dolari pe baril (aprox. 406 lei), după ce săptămâna trecută încheiase în jur de 83 de dolari. WTI, referința din SUA, a avansat similar, la 82,56 dolari pe baril (aprox. 380 lei). Chiar și așa, Brent rămâne sub maximul de peste 110 dolari pe baril atins în luna mai. De ce contează: piața pariază încă pe o soluție, dar are „termen” Potrivit CNBC, speranțele pentru un acord rapid între SUA și Iran, care să ducă la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, s-au diminuat. Săptămâna trecută, petrolul Brent scăzuse cu peste 7% după semnale că un acord ar putea fi iminent, însă acesta nu s-a materializat, iar perspectivele s-au deteriorat în weekend. Economistul Modupe Adegbembo (Jefferies) spune că investitorii încă mizează pe un compromis care să permită creșterea fluxurilor de petrol și mărfuri prin Ormuz, însă această încredere este limitată în timp. Dacă situația se prelungește până la finalul săptămânii sau intră în săptămâna următoare fără progrese semnificative, reacția prețurilor ar putea deveni mult mai puternică. Scenariul de risc: „punct critic” al aprovizionării și salt de preț Kieran Tompkins ( Capital Economics ) explică faptul că nivelul încă relativ moderat al petrolului reflectă ideea că investitorii nu au abandonat scenariul unei redeschideri rapide. Dacă impasul continuă, piața ar putea ajunge să trateze drept mai probabilă o închidere de durată, ceea ce ar împinge în sus contractele cu livrare apropiată, mai ales dacă reapare riscul atingerii unui „punct critic” al aprovizionării — momentul în care stocurile nu mai pot acoperi deficitul de ofertă. Capital Economics estimează că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă și stocurile statelor dezvoltate continuă să se reducă rapid, acest punct ar putea fi atins în jurul începutului trimestrului al patrulea. Într-un asemenea scenariu, prețurile ar putea urca în zona de 120–140 dolari pe baril (aprox. 552–644 lei), pe baza reacțiilor observate în episoade istorice comparabile de deficit sever al ofertei. Factori care pot amplifica presiunea: China și riscurile din Arabia Saudită Un element care a temperat până acum creșterea a fost reducerea temporară a importurilor Chinei. Amrita Sen (Energy Aspects) apreciază că Beijingul a contribuit la echilibrarea pieței în luna mai, însă importurile și-au revenit în iulie și sunt așteptate să crească în continuare în august, ceea ce ar putea elimina un „amortizor” important al pieței. Separat de Ormuz, atacurile Houthi asupra infrastructurii din Arabia Saudită sunt prezentate ca un risc suplimentar pentru aprovizionarea globală, într-un moment în care capacitatea pieței de a compensa pierderile de producție și transport este atent urmărită. Ce urmează, pe scurt Evoluția prețului depinde de două direcții pe care piața încearcă să le evalueze simultan: reluarea rapidă a fluxurilor prin Ormuz sau o închidere prelungită. Dacă negocierile nu produc rezultate, cererea Chinei continuă să crească, iar stocurile din statele dezvoltate se reduc accelerat, analiștii citați avertizează că actualul nivel al cotațiilor poate să nu mai reziste, iar ajustarea să fie abruptă. [...]
