Știri
Știri din categoria Diverse
Un blocaj prelungit în Strâmtoarea Ormuz poate împinge petrolul la 140 dolari/baril (aprox. 644 lei), pe fondul scăderii stocurilor și al riscurilor de aprovizionare, potrivit unei analize citate de Digi24. Mesajul-cheie pentru economie este că piața a reacționat încă moderat, dar această „calmare” se poate rupe rapid dacă impasul se prelungește.
Marți, petrolul Brent a urcat cu 0,6%, la 88,2 dolari pe baril (aprox. 406 lei), după ce săptămâna trecută încheiase în jur de 83 de dolari. WTI, referința din SUA, a avansat similar, la 82,56 dolari pe baril (aprox. 380 lei). Chiar și așa, Brent rămâne sub maximul de peste 110 dolari pe baril atins în luna mai.
Potrivit CNBC, speranțele pentru un acord rapid între SUA și Iran, care să ducă la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, s-au diminuat. Săptămâna trecută, petrolul Brent scăzuse cu peste 7% după semnale că un acord ar putea fi iminent, însă acesta nu s-a materializat, iar perspectivele s-au deteriorat în weekend.
Economistul Modupe Adegbembo (Jefferies) spune că investitorii încă mizează pe un compromis care să permită creșterea fluxurilor de petrol și mărfuri prin Ormuz, însă această încredere este limitată în timp. Dacă situația se prelungește până la finalul săptămânii sau intră în săptămâna următoare fără progrese semnificative, reacția prețurilor ar putea deveni mult mai puternică.
Kieran Tompkins (Capital Economics) explică faptul că nivelul încă relativ moderat al petrolului reflectă ideea că investitorii nu au abandonat scenariul unei redeschideri rapide. Dacă impasul continuă, piața ar putea ajunge să trateze drept mai probabilă o închidere de durată, ceea ce ar împinge în sus contractele cu livrare apropiată, mai ales dacă reapare riscul atingerii unui „punct critic” al aprovizionării — momentul în care stocurile nu mai pot acoperi deficitul de ofertă.
Capital Economics estimează că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă și stocurile statelor dezvoltate continuă să se reducă rapid, acest punct ar putea fi atins în jurul începutului trimestrului al patrulea. Într-un asemenea scenariu, prețurile ar putea urca în zona de 120–140 dolari pe baril (aprox. 552–644 lei), pe baza reacțiilor observate în episoade istorice comparabile de deficit sever al ofertei.
Un element care a temperat până acum creșterea a fost reducerea temporară a importurilor Chinei. Amrita Sen (Energy Aspects) apreciază că Beijingul a contribuit la echilibrarea pieței în luna mai, însă importurile și-au revenit în iulie și sunt așteptate să crească în continuare în august, ceea ce ar putea elimina un „amortizor” important al pieței.
Separat de Ormuz, atacurile Houthi asupra infrastructurii din Arabia Saudită sunt prezentate ca un risc suplimentar pentru aprovizionarea globală, într-un moment în care capacitatea pieței de a compensa pierderile de producție și transport este atent urmărită.
Evoluția prețului depinde de două direcții pe care piața încearcă să le evalueze simultan: reluarea rapidă a fluxurilor prin Ormuz sau o închidere prelungită. Dacă negocierile nu produc rezultate, cererea Chinei continuă să crească, iar stocurile din statele dezvoltate se reduc accelerat, analiștii citați avertizează că actualul nivel al cotațiilor poate să nu mai reziste, iar ajustarea să fie abruptă.
Recomandate
Ucraina cere SUA să întărească apărarea antiaeriană și să crească presiunea pe Rusia , după ce Kievul a transmis Washingtonului un set de propuneri pentru încheierea războiului, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a spus marți, 11 august, că a primit un raport de la echipa de negociere și că propunerile Ucrainei au fost trimise „părții americane”. În același mesaj, liderul de la Kiev a legat explicit demersul diplomatic de sprijin militar și de măsuri de presiune asupra Moscovei. „America ne poate ajuta să ne consolidăm apărarea, în primul rând apărarea antiaeriană, și poate exercita presiuni asupra Rusiei, astfel încât planurile acesteia să se schimbe – de la prelungirea războiului la pregătirea încheierii lui.” Ce se știe și ce lipsește din propuneri Zelenski nu a prezentat conținutul propunerilor transmise SUA. Din informațiile publicate, mesajul central este că negocierile ar trebui susținute de: consolidarea apărării Ucrainei, cu accent pe apărarea antiaeriană; intensificarea presiunilor asupra Rusiei, pentru a-i schimba calculul privind continuarea războiului. Contextul diplomatic: relansarea discuțiilor Declarațiile vin în condițiile în care Washingtonul își continuă eforturile de relansare a negocierilor între Ucraina și Rusia. Potrivit materialului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să discute atât cu reprezentanții Kievului, cât și cu cei ai Moscovei. Ucraina a afirmat în repetate rânduri că este pregătită pentru negocieri și pentru o încetare necondiționată a focului, dar insistă ca orice acord de pace să fie susținut de „garanții de securitate credibile”. [...]
Oprirea reactorului 2 de la Cernavodă nu pune, de una singură, România în risc de blackout , iar autoritățile mizează pe măsuri de echilibrare a sistemului înainte de orice scenariu de deconectări, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la secretarul de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi, pe fondul opririi celui de-al doilea reactor al centralei nucleare. Oficialul a spus că, în condiții normale, oprirea reactorului nu ar trebui să ducă la o pană de curent la nivel național și a transmis că populația „trebuie să stea liniștită” în privința acoperirii consumului, inclusiv în orele de vârf. Ce ar putea împinge sistemul spre probleme Bușoi a indicat drept risc major nu oprirea reactorului în sine, ci apariția unor evenimente care pot afecta infrastructura de transport a energiei, precum incendii de vegetație pe fondul caniculei sau situații în care ar fi afectate liniile Transelectrica , cu efecte în lanț care, chiar dacă „reversibile”, ar necesita timp pentru remediere. Ce instrumente invocă autoritățile pentru reducerea riscului În intervenția sa la TVR Info, citată de News.ro, secretarul de stat a menționat că există „multe alte soluții” înainte ca sistemul național să fie dezechilibrat, făcând referire la: Hotărârea de Guvern și normativul Transelectrica, adoptate pentru reducerea riscului; reducerea voluntară a consumului; deconectarea manuală, pe care a spus că nu o vede posibilă „la marii consumatori”. Bușoi a mai afirmat că pentru populație și „serviciile-suport” (spitale, instituții) există suficientă producție internă pentru a asigura consumul, inclusiv în vârfurile de sarcină. [...]
Bogdan Ivan susține că arbitrajul de preț la energie scapă controlului statului și permite unor companii să obțină „profituri uriașe” din diferențele dintre exporturi ieftine și importuri scumpe, potrivit Digi24 . Fostul ministru al Energiei a declarat marți seară, la Digi24, că România nu ar fi ajuns în actualele dificultăți de asigurare a necesarului de energie din „lipsă de inteligență”, ci din „ticăloșie”, acuzând existența unor actori care profită de „lacunele lăsate de statul român”. Miza economică: export ieftin, import scump, câștig pe diferență Ivan a descris un mecanism în care, atunci când există supraproducție, energia ar ajunge să fie vândută către vecini, inclusiv Bulgaria , la prețuri foarte mici, pentru ca ulterior „aproape aceeași energie” să fie importată în România la prețuri mult mai mari. În exemplul oferit de el, diferența de preț ar fi între: 5, 10, 20 de lei pe megawatt la export, în condiții de supraproducție; 1.500, 2.500 de lei pe megawatt la import. În această schemă, a spus Ivan, „cineva câștigă foarte mulți bani” din activitatea de tranzacționare (trading), pe care a caracterizat-o drept posibilă chiar și cu resurse minime („doi angajați și trei laptopuri”). Cine ar profita și de ce contează reglementarea Întrebat cine procedează astfel, Ivan a răspuns că sunt „băieții deștepți din energie”, care „profită de lacunele lăsate de statul român”, indicând explicit Ministerul Energiei și „ecosistemul de reglementatori” ca parte a problemei de coerență instituțională care ar permite aceste câștiguri. Ce cere: guvern funcțional și „strategie clară” În final, fostul ministru a susținut că prioritatea ar fi formarea unui guvern „funcțional”, indiferent de numele viitorului prim-ministru, care să vină cu „o strategie clară” pentru sectorul energetic. Declarațiile nu includ, însă, măsuri concrete sau un calendar de implementare. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Belgrad a reaprins riscuri operaționale în Kosovo, inclusiv pentru apă și energie , după ce liderul ucrainean a reafirmat că Ucraina nu va recunoaște independența Kosovo, potrivit Digi24 . Reacțiile din regiune au venit rapid, iar disputa a căpătat o dimensiune practică: amenințarea Serbiei de a interveni asupra râului Ibar ar putea afecta alimentarea cu apă și funcționarea celei mai mari centrale electrice din Kosovo. Reacția Kosovo: gest simbolic, mesaj politic În Priștina, un banner albastru-galben cu mesajul „Ucraina liberă”, amplasat pe artera principală încă din 2022, a fost dat jos imediat după declarațiile lui Zelenski. Primarul Perparim Rama a justificat decizia prin ideea de reciprocitate a respectului, deși a spus că simpatiile sale rămân alături de populațiile afectate de război, violență și persecuție. Amenințarea privind râul Ibar: miza de infrastructură După vizita lui Zelenski, președintele sârb Aleksandar Vucic a amenințat că va devia fizic cursul râului Ibar, ca represalii pentru demolarea de către Kosovo a unor case deținute de sârbi de-a lungul malului unui lac de acumulare. O astfel de măsură, notează publicația, ar putea duce la golirea lacului de acumulare care asigură o mare parte din aprovizionarea cu apă a Kosovo și capacitatea esențială de răcire a celei mai mari centrale electrice din țară. De ce ar fi Zelenski interesat de Serbia: muniție și echipamente „standard sovietic” Analiza citată de Digi24, semnată de Politico , leagă implicarea Kievului în această dispută regională de nevoia de armament. Serbia produce muniție în calibre standard sovietice, greu de obținut de Ucraina de la aliații occidentali, care folosesc standarde NATO. În același timp, Ucraina încă utilizează obuziere grele și tancuri din era sovietică, considerate esențiale în luptele din Donbas și nu numai. În acest context, în pofida poziției sale pro-ruse, Vucic ar fi dispus să furnizeze în secret astfel de echipamente către Kiev, potrivit materialului citat. Efecte politice în lanț: UE, proteste și calcule electorale Florian Bieber, director al Centrului de Studii privind Europa de Sud-Est de la Universitatea din Graz, este citat explicând că Zelenski nu își permite să se preocupe de altceva decât de nevoile imediate ale țării, iar Vucic „are o importanță mai mare pentru el”. Tot Bieber apreciază că apropierea simbolică de Zelenski ar putea fi folosită de Vucic pentru a reduce presiunea criticilor de la Bruxelles, în condițiile în care liderii UE au condamnat „explozia de violență” din protestele antiguvernamentale și „prăbușirea standardelor democratice” din Serbia. În analiza citată, Bieber leagă această strategie și de perspectiva unor posibile alegeri în Serbia. Contextul Kosovo, sensibil și pentru UE Kosovo și-a declarat independența în 2008 și este recunoscut de peste 100 de țări, inclusiv SUA, Regatul Unit și 22 dintre cele 27 de state membre ale UE. Statutul Kosovo rămâne însă un subiect controversat, inclusiv în interiorul Uniunii, în special pentru state precum Spania și Cipru, care nu recunosc independența. Ministrul de externe al Kosovo, Glauk Konjufca, a spus că a luat act „cu regret” de poziția lui Zelenski și a avertizat că o astfel de retorică reflectă încercările Rusiei de a invoca Kosovo ca precedent. Ce urmează Din informațiile prezentate, tensiunile pot escalada pe două planuri: politic (prin reacții regionale și raportarea UE la Serbia) și operațional (prin riscuri asupra infrastructurii de apă și energie din Kosovo), dacă amenințările privind râul Ibar ar fi puse în practică. Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă de implementare a unei astfel de măsuri. [...]
Noul pact de apărare dintre Turcia, Arabia Saudită și Pakistan poate accelera comerțul cu arme și cooperarea industrială militară în regiune , pe fondul unei arhitecturi de securitate tot mai „regionalizate” și mai puțin dependente de Occident, potrivit unei analize Digi24 . Acordul, semnat vineri la Mecca , a fost descris drept un „NATO al musulmanilor sunniți”, în sensul că prevede că un atac armat asupra uneia dintre cele trei țări ar urma să fie tratat ca un atac asupra tuturor. Totuși, analiști citați în material susțin că pactul ar putea avea mai degrabă rol de „mesaj” și de descurajare, decât să ofere o garanție fermă de intervenție. De ce contează economic: industria de apărare și achizițiile reciproce Unul dintre cele mai probabile efecte ale pactului ar fi stimularea achizițiilor reciproce în domeniul apărării – adică intensificarea comerțului cu arme și a cooperării între industriile militare ale celor trei state. Asli Aydintasbas, analist la Brookings Institution, vorbește despre un „potențial imens” de colaborare între aceste industrii, în contextul în care Turcia are „o industrie de apărare în plină expansiune”, iar Arabia Saudită și Pakistan au deja legături strânse în zona de securitate. În plan operațional, analiza indică inclusiv scenarii care ar putea genera contracte și desfășurări cu costuri și implicații logistice: participarea la patrule maritime multinaționale în Marea Roșie sau detașarea de trupe turce în Arabia Saudită „în scopuri defensive”, ceea ce ar extinde rolul Ankarei în securitatea regională. Un pact tip Articolul 5, dar cu întrebări despre aplicare Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus că pactul – la care s-a lucrat „mai bine de doi ani și jumătate” – ar fi echivalent, tehnic, cu angajamentul de apărare reciprocă din Articolul 5 al NATO. În același timp, materialul notează că rămân întrebări majore: cine ar fi adversarii cei mai probabili și dacă cele trei țări ar interveni efectiv atunci când ar fi în joc, în principal, interesele uneia singure. Aydintasbas apreciază că înțelegerea se bazează mai mult pe „descurajarea colectivă” decât pe „apărarea colectivă” și că „nu este o replică a NATO”. Context regional și repoziționare față de SUA Pactul apare pe fondul deteriorării mediului de securitate din Orientul Mijlociu, în contextul conflictului din Gaza și al tensiunilor Israel–SUA–Iran, dar și al situației din Liban și Siria. Deși Fidan a susținut că acordul nu vizează Iranul, analiza punctează că toate cele trei state au, în grade diferite, fricțiuni sau preocupări legate de Teheran. În același timp, cele trei țări sunt descrise ca aliați-cheie ai SUA, iar oficiali americani citați indirect prin analistă nu ar fi părut îngrijorați de acord, acesta încadrându-se în ideea de „împărțire a sarcinilor” între aliați. Omer Ozkizilcik, cercetător principal la Atlantic Council, vorbește despre o tendință mai largă prin care puterile regionale își asumă mai mult responsabilitatea pentru propria securitate. Ce ar putea urma Analiza sugerează că președintele turc Recep Tayyip Erdogan ar putea încerca extinderea acestei arhitecturi către alte puteri regionale, fiind menționate Egiptul și Qatarul ca posibile direcții. Dacă această extindere se materializează, miza economică ar putea crește odată cu ea, prin proiecte comune, transferuri de tehnologie și noi runde de achiziții în domeniul apărării, însă materialul subliniază că rămâne de văzut cât de „ferm” va fi pactul în practică. [...]
O eroare de afișare pe site-ul Transelectrica a indicat timp de circa 10 ore un consum „record” de energie, inclusiv valori de peste 8.000 MW, deși cifrele nu corespundeau situației reale din Sistemul Electroenergetic Național , potrivit Libertatea . Incidentul contează operațional: datele în timp real sunt urmărite atent de piață și de public, iar o raportare eronată poate crea percepții greșite despre stresul din sistem. Problema a afectat informațiile publicate marți, 11 august, despre producția și consumul de energie electrică. Transelectrica spune că situația a început în jurul orei 11.00 și a fost remediată începând cu ora 21.00, după ce pe parcursul zilei graficele publice au indicat o evoluție a consumului care a atras atenția, iar seara au apărut valori de peste 8.000 MW. Compania a precizat că disfuncționalitatea a vizat sistemul prin care datele sunt publicate în timp real pe site și că valorile afișate nu reflectau consumul și producția reale din Sistemul Electroenergetic Național. „Disfuncționalitatea a fost remediată începând cu ora 21.00, în ceea ce privește datele în timp real”, a transmis Transelectrica. Ce a generat valorile eronate Transelectrica a explicat că, în jurul orei 11.00, una dintre valorile privind producția afișată pe site a rămas constantă. Din acel moment, sistemul automat care calculează și prezintă ceilalți indicatori a început să genereze și valori ale consumului care nu mai corespundeau realității. „Eroarea tehnică a afectat exclusiv afişarea datelor pe website-ul Transelectrica şi nu a reflectat valorile reale de producţie şi de consum din Sistemul Electroenergetic Naţional”, a transmis compania. Când au fost corectate datele După remedierea componentei de „timp real” de la ora 21.00, Transelectrica a republicat și informațiile aferente intervalului afectat începând cu ora 22.20, introducând datele corecte în graficul „Producție, consum și sold”. Compania a mai anunțat că afișarea valorilor corecte pentru întreaga perioadă afectată a fost restabilită integral. [...]
