Știri
Știri din categoria Externe
Turcia obligă platformele digitale să verifice vârsta utilizatorilor după ce parlamentul a adoptat o lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, potrivit Antena 3. Măsura mută o parte din responsabilitatea de conformare către companiile de tehnologie, care vor trebui să implementeze sisteme de verificare a vârstei.
Legea a fost adoptată miercuri seara, iar agenția de stat turcă Anadolu a relatat că interdicția vizează înregistrarea pe rețelele sociale a persoanelor sub 15 ani. Postul turc de știri NTV a precizat că platformele digitale au obligația de a introduce mecanisme de verificare a vârstei.
Conform informațiilor citate de NTV, pachetul de măsuri include și componente operaționale legate de control parental și reacția la conținut nociv:
Legea va intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, potrivit Anadolu. Detalii despre forma exactă a verificării vârstei sau despre sancțiuni nu apar în textul sursei.
Antena 3 notează că mai multe țări dezbat interzicerea accesului persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale. În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut recent instituirea unei „zile fără conexiune” lunar pentru tineri, înaintea unei reuniuni de coordonare la nivel european pe tema restricțiilor pentru minori.
Tot săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și liderii a 12 state din UE au discutat despre o restricție similară privind accesul copiilor la rețelele sociale, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „finalizarea acordurilor” , ridicând pragul politic pentru reluarea negocierilor și reducând șansele unui summit rapid care să deblocheze discuțiile de pace, potrivit HotNews . Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a spus că președintele rus se poate întâlni cu omologul său ucrainean doar „în scopul finalizării acordurilor privind războiul”, conform relatărilor din presa de stat, citate de Reuters. Condiția Moscovei: întâlnirea doar ca „încheiere”, nu ca început Peskov a insistat că o astfel de întâlnire trebuie să aibă un „motiv” și să fie „productivă”, iar singurul obiectiv acceptabil ar fi închiderea unor înțelegeri deja pregătite. În același timp, el a susținut că un summit ar necesita „voință politică” din partea Kievului, pe care Kremlinul spune că „deocamdată” nu o vede. În declarațiile sale, Peskov a mai afirmat că Putin ar fi „gata pentru o întâlnire la Moscova în orice moment”, dar în cadrul condiției enunțate: întâlnirea să fie etapa finală a procesului, nu un instrument de relansare a negocierilor. Context: Kievul cere Turciei să găzduiască o întâlnire Declarațiile vin după ce ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a spus că Ucraina a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire între cei doi lideri pentru a revigora negocierile ajunse în impas. Sîbiha nu a precizat cum a răspuns Ankara solicitării. Pe aceeași linie, președinția turcă a transmis că Recep Tayyip Erdogan i-a spus secretarului general al NATO, Mark Rutte , că Turcia depune eforturi pentru relansarea negocierilor și pentru a-i aduce la aceeași masă pe liderii părților aflate în război. (Context suplimentar în materialele HotNews: aici și aici .) Ce mai spune Kremlinul despre negocieri Peskov a mai declarat că Rusia este pregătită pentru noi discuții privind o soluționare a războiului cu negociatorii americani „chiar și mâine”. În același set de declarații, el a reiterat obiectivul Rusiei în război, descris de Moscova drept „operațiune militară specială”, invocând „interese vitale” și necesitatea de a se proteja de atacuri ucrainene asupra țintelor energetice și a altor obiective, pe care le-a caracterizat drept „pericolul terorismului din regiunea Kievului” (formulare atribuită Kremlinului). [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „acorduri concrete”, ridicând miza pentru reluarea negocierilor : potrivit Euronews , președintele rus ar accepta o întrevedere cu liderul ucrainean doar dacă există premise clare pentru încheierea unor înțelegeri privind războiul. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a susținut că o întâlnire la nivel înalt „nu ar avea sens” în lipsa unor rezultate tangibile. În viziunea Moscovei, o astfel de întrevedere trebuie să fie „productivă” și orientată exclusiv către finalizarea unor acorduri. Propunerea Ucrainei: întâlnire cu Turcia gazdă Reacția Kremlinului vine după ce Ucraina, prin ministrul de externe Andrii Sîbiga , a propus organizarea unei întâlniri între cei doi lideri, cu Turcia în rol de gazdă, într-o încercare de a relansa negocierile de pace blocate. Ce semnal transmite Moscova În același context, Peskov a reiterat că Vladimir Putin s-ar declara dispus să participe la discuții „în orice moment”, inclusiv la Moscova, însă doar dacă există un scop clar și perspective reale de progres în negocieri. În practică, condiționarea pune accentul pe rezultate pre-negociate, nu pe o întâlnire folosită ca instrument de deblocare a dialogului. [...]
Turcia contestă direct activitățile maritime autorizate de Grecia, iar escaladarea din Mediterana de Est ridică riscul unor blocaje operaționale pe mare , într-un context în care disputa nu mai rămâne doar pe hărți, ci include deja și un incident naval, potrivit Profit . Miza imediată este controlul și exercitarea jurisdicției în zone maritime disputate: Ankara își întărește poziția în Mediterana de Est, contestând atât activitățile desfășurate sub autorizație grecească, cât și delimitările folosite de Atena în Marea Egee. Dincolo de componenta diplomatică, combinația dintre „incidente pe mare” și dispute oficiale privind jurisdicția indică o deteriorare a predictibilității în zonă. De ce contează pentru economie și operațiuni maritime O escaladare care se manifestă simultan prin acțiuni pe mare și prin contestări formale ale delimitărilor crește probabilitatea unor întreruperi sau întârzieri în activități maritime în proximitatea zonelor disputate. În practică, astfel de tensiuni pot însemna rute mai prudente, evitarea unor perimetre sau o prezență navală mai vizibilă, cu efecte în lanț asupra planificării operaționale. Ce se vede în teren: de la dispute cartografice la incident naval Publicația notează că situația a depășit nivelul unei dispute tehnice privind delimitările maritime: a existat deja un incident naval, iar Ankara contestă explicit activitățile autorizate de Grecia. Detaliile incidentului și natura exactă a activităților contestate nu sunt prezentate în fragmentul de text disponibil. [...]
UE a deblocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe doi ani , într-o decizie care întărește capacitatea de finanțare a Kievului și vine la pachet cu un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Împrumutul și pachetul de sancțiuni au fost aprobate oficial joi, după ce ambasadorii UE își dăduseră acordul cu o zi înainte, în contextul în care Ungaria și-a ridicat veto-ul, deschizând calea pentru adoptare. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a legat decizia de o strategie în „doi piloni”: sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei, potrivit mesajelor publicate pe platforma X și citate în material. Ce înseamnă împrumutul pentru finanțarea Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat aprobarea, insistând pe ideea de „siguranță financiară” pentru Ucraina după „mai bine de patru ani de război pe scară largă”. În mesajul său, Zelenski a indicat și calendarul așteptat pentru accesarea banilor: autoritățile ucrainene lucrează ca prima tranșă să fie disponibilă în lunile mai–iunie. Unde ar urma să meargă banii Potrivit lui Zelenski, fondurile ar urma direcționate către mai multe priorități, inclusiv: producția de armament; achiziția de arme de la parteneri, pe care Ucraina „încă nu le produce”; pregătirea sectorului energetic și a infrastructurii critice pentru iarna viitoare; îndeplinirea obligațiilor sociale față de cetățeni, „așa cum sunt prevăzute de lege”. Presiune suplimentară prin sancțiuni: pachetul 20 În paralel cu împrumutul, UE a aprobat și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Zelenski a transmis că acesta „trebuie urmat de alte măsuri” și a anunțat că, în cadrul întâlnirilor din Cipru, Ucraina va discuta cu partenerii despre intensificarea presiunii sancțiunilor. Tot în acest context, liderul ucrainean a menționat explorarea unui format de cooperare numit „Drone Deals”, despre care afirmă că și-a dovedit eficacitatea în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. [...]
Prelungirea războiului din Iran poate pune sub presiune livrările americane de apărare antirachetă către Ucraina , a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , într-un interviu citat de The Jerusalem Post , pe fondul capacității limitate de producție din SUA și al competiției pentru aceleași sisteme în Orientul Mijlociu. Zelenski a spus că Ucraina a primit „doar un număr mic” de mijloace de apărare antirachetă din SUA, explicând că producția americană „nu este atât de mare”. În acest moment, potrivit lui, nu au existat întreruperi nici în livrări, nici în furnizarea de informații, însă un conflict prelungit sau o întârziere a unui armistițiu ar crește riscurile pentru accesul Ucrainei la interceptori antirachetă, inclusiv pentru sistemele Patriot . PURL, mecanismul prin care Ucraina își asigură o parte din armament În interviul acordat CNN, Zelenski a indicat că Ucraina a reușit să obțină armament american prin programul PURL, în cadrul căruia țări NATO pot finanța achiziția de arme pentru Kiev. El a menționat explicit posibilitatea de a include în acest program rachete antibalistice pentru Patriot și „alte arme”, pe care Ucraina nu le poate obține în același mod de la vecinii europeni. „Prin acest program, putem include și cumpăra rachete antibalistice pentru sistemele Patriot și alte arme, ceea ce este foarte important pentru noi. Nu avem asta... cu vecinii noștri europeni.” În același context, Zelenski a avertizat că „toate aceste pachete sunt în pericol” din cauza escaladării din Orientul Mijlociu și a războiului cu Iranul. Export de expertiză anti-drone către state din Golf Separat de riscul privind livrările americane, Zelenski a spus că Ucraina pune la dispoziția țărilor din Orientul Mijlociu experiența acumulată în patru ani de contracarare a dronelor folosite de Rusia, „multe dintre ele proiectate de Iran”. Potrivit lui, Ucraina a semnat acorduri cu: Arabia Saudită Qatar Emiratele Arabe Unite Zelenski a adăugat că Ucraina vrea să continue cooperarea și cu alte state, inclusiv prin livrarea de expertiză și misiuni de instruire. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii industriale din regiunea rusă Samara au provocat victime și perturbări locale , inclusiv schimbarea programului școlar, potrivit Meduza . În orașul Novokuibîșevsk, în urma unui atac asupra unei întreprinderi industriale, o persoană a murit și există răniți, a declarat guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorîșcev. Oficialul nu a precizat ce obiectiv a fost lovit. El a mai spus că fragmente dintr-o dronă au ajuns pe acoperișul unui bloc din Samara, iar în urma căderii resturilor pe stradă au existat persoane rănite; o persoană a fost spitalizată. Guvernatorul a anunțat că, pe 23 aprilie, cursurile pentru schimbul I din școlile din Samara și Novokuibîșevsk au fost mutate în schimbul II. Ce țintă ar fi fost lovită, potrivit canalelor ucrainene și rusești de Telegram Canale ucrainene susțin că a fost atacată „Compania petrochimică din Novokuibîșevsk”, care face parte din structura Rosneft . Potrivit canalului de Telegram Exilenova+ , ar fi fost probabil avariată o instalație de producție a metil-tert-amil eterului (un aditiv obținut din produse petroliere și metanol, folosit pentru creșterea eficienței combustibilului și reducerea emisiilor). Canalul de Telegram Astra a confirmat, de asemenea, atacul asupra combinatului petrochimic din Novokuibîșevsk și incendiul care a urmat. Extinderea atacurilor: incendiu la o stație de pompare a petrolului în regiunea Nijni Novgorod În plus, drone ar fi atacat și regiunea Nijni Novgorod, unde ar fi izbucnit un incendiu la stația de pompare a petrolului „Gorki” din satul Meșiha (raionul Kstovo), susțin canale de Telegram. Exilenova+ afirmă că arde cel puțin un rezervor, însă nu există informații despre victime. Guvernatorul regiunii, Gleb Nikitin, nu a comunicat despre un atac asupra regiunii, notează Meduza . Context: a doua noapte consecutivă și victime în Sîzran Cu o zi înainte, la Sîzran, după un atac cu drone ucrainene, s-a prăbușit o parte a scării unui bloc de locuințe. Sub dărâmături au fost găsite corpurile a două persoane — o femeie și o fată — iar canale de Telegram au scris că ar fi fost bunică și nepoată. Alte 12 persoane au fost rănite. Clădirea avariată se află la aproximativ trei kilometri de rafinăria din Sîzran, potrivit canalelor citate. [...]
