Știri
Știri din categoria Externe
Turcia obligă platformele digitale să verifice vârsta utilizatorilor după ce parlamentul a adoptat o lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, potrivit Antena 3. Măsura mută o parte din responsabilitatea de conformare către companiile de tehnologie, care vor trebui să implementeze sisteme de verificare a vârstei.
Legea a fost adoptată miercuri seara, iar agenția de stat turcă Anadolu a relatat că interdicția vizează înregistrarea pe rețelele sociale a persoanelor sub 15 ani. Postul turc de știri NTV a precizat că platformele digitale au obligația de a introduce mecanisme de verificare a vârstei.
Conform informațiilor citate de NTV, pachetul de măsuri include și componente operaționale legate de control parental și reacția la conținut nociv:
Legea va intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, potrivit Anadolu. Detalii despre forma exactă a verificării vârstei sau despre sancțiuni nu apar în textul sursei.
Antena 3 notează că mai multe țări dezbat interzicerea accesului persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale. În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut recent instituirea unei „zile fără conexiune” lunar pentru tineri, înaintea unei reuniuni de coordonare la nivel european pe tema restricțiilor pentru minori.
Tot săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și liderii a 12 state din UE au discutat despre o restricție similară privind accesul copiilor la rețelele sociale, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate
Australia a obținut o victorie-cheie în Grupa D, 2-0 cu Turcia, mizând pe un plan de joc reactiv și pe un portar debutant decisiv , într-un rezultat care poate redesena calculele de calificare într-o grupă în care SUA a început în forță, potrivit Al Jazeera . Meciul de la Vancouver (Canada) a fost decis de golurile marcate de Nestory Irankunda și Connor Metcalfe, în timp ce portarul Patrick Beach a avut opt intervenții, într-o seară la care a asistat și președintele FIFA, Gianni Infantino . Decizii de lot care au schimbat meciul Selecționerul Australiei, Tony Popovic, a făcut alegeri surprinzătoare înainte de start: l-a lăsat pe bancă pe căpitanul și portarul cu experiență Maty Ryan, preferându-l pe Beach, aflat la al treilea meci pentru națională. A fost scos din primul „11” și vicecăpitanul Jackson Irvine, înlocuit cu mijlocașul de 21 de ani Paul Okon-Engstler. Australia a aliniat o echipă cu 10 debutanți la Cupa Mondială, iar mutările s-au dovedit inspirate: Beach a ținut echipa în joc, iar Okon-Engstler a contribuit direct la deschiderea scorului. Cum a câștigat Australia: eficiență pe contraatac și un portar în formă Turcia a controlat posesia și teritoriul, dar nu a găsit soluții în fața unei apărări organizate și a unui portar în zi mare. Una dintre cele mai mari ocazii a venit în minutul 27, când Arda Guler (Real Madrid) a fost blocat de Beach. Imediat după, Australia a lovit pe tranziție: Beach a inițiat faza, Okon-Engstler a trimis o minge lungă care a „tăiat” defensiva, iar Irankunda a finalizat pentru 1-0, după o preluare care l-a desprins de marcaj. Turcia a fost aproape de egalare la scurt timp, însă Beach a deviat cu vârful degetelor un șut puternic al lui Abdulkerim Bardakci pe bară. În repriza a doua, Beach a continuat să respingă șansele Turciei, inclusiv la o lovitură liberă executată de Guler (minutul 57). Golul care a închis meciul a venit în minutul 75: Metcalfe a recuperat/cules mingea la mijloc, a avansat și a înscris cu un șut de la 23 de metri. „Ireal. Este un vis devenit realitate. Am obținut victoria acum”, a spus Irankunda, potrivit aceleiași surse. „Se simte uimitor. Trebuie să le mulțumești staffului, să mulțumești națiunii. Au avut încredere în mine.” Contextul grupei și miza pentru calificare Pentru Turcia, înfrângerea vine chiar la revenirea la Cupa Mondială după 24 de ani, naționala jucând la turneul final pentru prima dată din 2002, când a terminat pe locul trei. Lotul turc, alcătuit în mare parte din jucători care evoluează în Liga Campionilor, nu a reușit să transforme superioritatea teritorială în goluri. Australia bifează a șasea participare consecutivă la Cupa Mondială (a șaptea per total). În 2022, a pierdut debutul cu Franța, apoi a trecut de Tunisia și Danemarca, fiind eliminată de Argentina în optimi. În Grupa D mai sunt Statele Unite și Paraguay; americanii au învins Paraguay cu 4-1 în meciul lor de deschidere, la Los Angeles. [...]
Refuzul Moscovei de a-i include în schimburile de prizonieri îi lasă pe sute de combatanți străini într-o „zonă gri” juridică , cu efecte directe asupra negocierilor și asupra administrării centrelor de detenție din Ucraina, potrivit Adevărul , care citează o investigație Le Monde și declarații ale oficialilor ucraineni implicați în gestionarea prizonierilor de război. Ucraina spune că în centrele sale de detenție se află prizonieri proveniți din 48 de țări, iar o parte dintre ei sunt închiși de ani de zile, în condițiile în care Rusia „nu manifestă niciun interes” pentru recuperarea lor. În practică, această poziție blochează repatrierea și prelungește detenția unor persoane care au luptat în armata rusă, inclusiv migranți atrași de promisiuni de cetățenie și beneficii financiare. Recrutare pe promisiunea cetățeniei, apoi abandon în negocieri Pentru mulți migranți aflați deja în Federația Rusă, războiul a fost prezentat ca o cale rapidă spre cetățenie și venituri mai mari. După capturare, însă, acești combatanți nu ar mai fi tratați ca o prioritate în negocierile pentru schimburi. Potrivit lui Petro Iațenko, purtător de cuvânt al Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina , peste 28.000 de cetățeni străini ar fi semnat contracte cu armata rusă după declanșarea invaziei pe scară largă, iar aproape 13.000 ar proveni din statele Asiei Centrale. „Am identificat prizonieri de război din 48 de naționalități diferite”, a declarat oficialul ucrainean. Cine sunt prizonierii și de ce nu apar în schimburi Autoritățile ucrainene indică prezența unor cetățeni din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, între care Kenya, Mali, Egipt, Turcia, Nepal, Sri Lanka și Republica Congo. Mai rar, ar fi fost capturați și cetățeni ai unor state membre UE care au luptat de partea Rusiei, Ucraina raportând cazuri din Grecia, Slovacia, Italia, Estonia și Bulgaria. Le Monde, care a vizitat un centru de detenție din vestul Ucrainei, ar fi întâlnit prizonieri din Sri Lanka, Nepal, Turcia, Congo, Kenya și Egipt, fără a le publica identitatea sau declarațiile, din motive etice. În ceea ce privește schimburile, Bohdan Ohrimenko, șeful Secretariatului Cartierului General de Coordonare pentru Prizonierii de Război, susține că Rusia nu ar arăta interes pentru acești deținuți în negocieri, cu o excepție notabilă. „Rusia nu manifestă interes pentru ei în timpul negocierilor. Singurele excepții au fost cetățenii nord-coreeni”, a declarat Ohrimenko. O sursă apropiată negocierilor, citată de Le Monde, afirmă că Kremlinul ar prioritiza ofițerii și militarii considerați valoroși strategic, acordând „foarte puțină importanță” soldaților de rând și cu atât mai puțin străinilor, a căror loialitate ar fi pusă sub semnul întrebării. Cazurile nord-coreenilor și chinezilor: detenție prelungită și riscuri la întoarcere Situația este descrisă ca deosebit de complicată pentru doi militari nord-coreeni capturați de Ucraina în noiembrie 2025. Potrivit agenției Ukrinform, ambii ar fi cerut transferul în Coreea de Sud, însă Convențiile de la Geneva interzic returnarea forțată într-un stat unde persoana ar putea fi persecutată sau expusă unor riscuri grave. „Dacă un prizonier de război nu dorește să se întoarcă în țara sa și nu există altă soluție, îl vom menține în detenție până când situația va putea fi rezolvată”, a explicat Ohrimenko. Într-o situație similară ar fi și doi cetățeni chinezi capturați în primăvara lui 2025, față de care Rusia nu ar fi manifestat interes, potrivit autorităților ucrainene. Textul notează și un risc suplimentar: în unele state, inclusiv China, participarea la conflicte armate ca mercenar este infracțiune și poate atrage răspundere penală la întoarcere. Contextul schimburilor și miza politică De la 24 februarie 2022, Ucraina și Rusia au făcut zeci de schimburi, iar peste 10.000 de militari s-au întors acasă, potrivit datelor prezentate. În același timp, aproximativ 10.000 de persoane ar rămâne în detenție de ambele părți. Eliberarea tuturor prizonierilor de război este menționată ca una dintre condițiile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru eventuale negocieri de încheiere a conflictului. Pentru sutele de combatanți străini capturați în timp ce luptau pentru Rusia, perspectiva rămâne însă incertă, în condițiile în care Moscova nu îi include în schimburi. [...]
Germania vrea să repună pe agenda UE un „statut de aderare asociată” pentru Ucraina , o formulă intermediară care ar putea accelera integrarea fără a oferi, cel puțin inițial, toate drepturile unui stat membru, potrivit Adevărul . Tema extinderii va fi un punct central la summitul european de la Bruxelles din 18–19 iunie, iar cancelarul Friedrich Merz ar urma să promoveze din nou această idee în Consiliul European. Inițiativa este prezentată ca parte a unui plan mai amplu susținut de Berlin și Paris, care urmărește accelerarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova și a statelor din Balcanii de Vest, pe fondul unei „noi dinamici” în procesul de extindere, după reacțiile pozitive la inițiativa franco-germană menționate de surse guvernamentale germane citate de publicație. Ce urmează: posibilă dezbatere „mai aprofundată” în octombrie Potrivit aceleiași surse, liderii statelor membre ar urma să decidă organizarea unei dezbateri mai aprofundate la reuniunea Consiliului European din octombrie. Publicația notează că nu este exclus ca atunci să fie adoptate și decizii concrete privind viitorul conceptului de „aderare asociată”. Miza de reglementare: statut nou, cu dificultăți juridice și efecte instituționale Propunerea nu este privită unanim favorabil la Bruxelles. Mai mulți oficiali europeni invocă dificultăți juridice legate de crearea unui astfel de statut, dar și implicații politice și instituționale pe termen lung. În esență, discuția atinge o problemă sensibilă pentru UE: cum poate grăbi integrarea statelor candidate fără să schimbe radical mecanismele de funcționare ale Uniunii. Reacția Ucrainei: deschidere la formule intermediare, dar nu ca substitut Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a salutat faptul că în UE există discuții despre formule intermediare de integrare, însă a subliniat că un statut de „aderare asociată” nu poate înlocui obiectivul strategic al Kievului: calitatea de membru cu drepturi depline. În același timp, președintele Volodimir Zelenski și-a exprimat rezervele față de model, argumentând într-o scrisoare către liderii UE că ar putea crea o categorie inferioară de integrare, fără garanția participării depline la decizia europeană. Potrivit relatării, Zelenski consideră nedreaptă o formulă în care Ucraina ar putea fi lipsită de drept de vot în instituțiile UE, deși ar fi obligată să respecte o parte semnificativă a normelor și politicilor comunitare. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Ormuz rămâne incertă , după ce Teheranul a respins calendarul anunțat de Donald Trump pentru semnarea unui acord, potrivit Adevărul . Miza imediată este una cu impact economic global: Ormuz este ruta prin care trece o parte semnificativă din petrolul transportat pe mare, iar orice blocaj sau incident militar se traduce rapid în risc pentru prețuri și pentru lanțurile de aprovizionare. Trump a susținut, pe Truth Social, că un acord „istoric” ar urma să fie semnat duminică, 14 iunie, și l-a prezentat ca pe un instrument care ar opri accesul Iranului la arme nucleare, în contrast cu acordul JCPOA din 2015. În același mesaj, liderul de la Casa Albă a afirmat că SUA ar trimite unități specializate pentru a neutraliza infrastructura nucleară iraniană ascunsă „în munți” și a indicat că își rezervă o „alternativă extremă” dacă Teheranul refuză să semneze. Teheranul respinge termenul, mediatorii vorbesc despre o „semnare electronică” Dinspre Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, au criticat „insistența neobișnuită” a lui Trump și au respins explicit semnarea duminică, invocând „ezitările” Washingtonului și faptul că parametrii programului nuclear nu sunt stabiliți. În paralel, mediatorii internaționali – menționați ca fiind conduși de premierul pakistanez Shehbaz Sharif – ar fi pregătit o „semnare electronică” în 24 de ore, din motive de securitate și logistică, inclusiv pe fondul plecării lui Trump la summitul G7 din Franța și al imposibilității de a coordona o deplasare simultană a vicepreședintelui JD Vance în Europa. Baghaei a temperat însă așteptările: „Va trebui să așteptăm și să vedem data exactă. Cu siguranță nu se va întâmpla mâine, deși nu excludem ca semnarea memorandumului să aibă loc în zilele următoare”. Ormuz, între negocieri și incidente: riscul pentru fluxurile de petrol Pe fondul discuțiilor, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au continuat. Publicația notează că forțele americane au doborât din nou drone iraniene care vizau nave comerciale, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a raportat interceptări sâmbătă dimineață. Trump a catalogat aceste acțiuni drept „total inacceptabile”. În același context, articolul menționează că Marina SUA escortează transporturi zilnice de 7 milioane de barili de petrol prin strâmtoarea „blocată”, iar secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, ar fi amenințat cu lichidarea a 24 de miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate pentru a acoperi daune regionale. Două narațiuni, un acord încă neclar Textul descrie și o diferență majoră între mesajele publice ale celor două părți: Versiunea Teheranului: ministrul de externe Abbas Araghchi ar fi declarat că „Iranul este învingătorul războiului cu SUA”, iar presa semi-oficială iraniană susține că acordul ar include deblocarea a 24 de miliarde de dolari, ridicarea blocadei navale americane și dreptul de a percepe taxe de tranzit prin Ormuz. Versiunea Washingtonului: oficiali americani ar susține că programul nuclear iranian va fi complet demantelat, materialele nucleare vor fi distruse, iar fondurile înghețate nu vor fi eliberate decât după încetarea finanțării grupărilor militante din regiune. Reacții în Israel și ce urmează Potrivit articolului, graba diplomatică a Washingtonului ar fi generat tensiuni la Tel Aviv, unde premierul Benjamin Netanyahu s-ar fi confruntat cu Trump după ce Casa Albă ar fi cerut Israelului să reducă operațiunile din Liban împotriva Hezbollah pentru a nu afecta negocierile. Ca semnal, aviația israeliană ar fi lansat raiduri în sudul Libanului și ar fi emis ordine de evacuare pentru orașul Nabatieh. În lipsa unei date ferme acceptate de ambele părți și pe fondul incidentelor din Ormuz, riscul principal rămâne ca întârzierea semnării să crească probabilitatea unei escaladări care să afecteze direct traficul de petrol și, implicit, piețele energetice. [...]
Ucraina a autorizat pentru front o motocicletă electrică greu de detectat termic , mizând pe mobilitate și discreție într-un război dominat de drone și camere termice, potrivit Libertatea . Motocicleta militară electrică „Wolfstorm” a fost aprobată de Ministerul ucrainean al Apărării pentru utilizare pe câmpul de luptă. Publicația elvețiană Blick (parte a trustului Ringier), citată de Libertatea , notează că vehiculul poate atinge până la 80 km/h, are o autonomie de aproximativ 100 km și poate transporta doi soldați complet echipați. Greutatea indicată este de 105 kilograme. De ce contează: reducerea „semnăturii” termice și a zgomotului În contextul în care detectarea pe linia frontului poate fi rapid fatală, Ucraina încearcă să reducă indiciile care pot trăda poziția sau mișcarea trupelor. Conform aceleiași relatări, motorul electric al „Wolfstorm” este aproape silențios și nu generează căldură comparabilă cu un motor pe benzină, ceea ce ar face motocicleta „aproape invizibilă” pentru camerele termice și mai greu de reperat de drone. Impact operațional: mobilitate pentru recunoaștere și evacuare Un avantaj practic invocat este dimensiunea redusă și manevrabilitatea, care ar permite deplasarea pe cărări forestiere înguste și pe teren accidentat, unde vehiculele blindate sunt mai greu de folosit. În acest cadru, motocicleta este prezentată ca potrivită pentru: misiuni de recunoaștere; evacuarea rapidă a răniților; deplasarea echipelor mici în zone dificile. Materialul mai arată că motocicletele au devenit o categorie folosită frecvent pe frontul ucrainean, inclusiv de unități mobile și echipe de salvare, tocmai pentru viteza de traversare a terenului față de vehiculele mai mari. Context: și Rusia folosește motociclete, dar în atacuri Blick mai susține că și forțele ruse utilizează motociclete, însă într-o logică ofensivă. Este dat exemplul unei acțiuni de anul trecut, când aproximativ o sută de soldați ruși ar fi avansat pe motociclete spre orașul Pokrovsk din Donbas, ca parte a unei strategii de atac pentru cucerirea unor poziții ucrainene. În lipsa altor detalii tehnice sau a unor date despre numărul de unități introduse în teren, rămâne de văzut în ce măsură „Wolfstorm” va fi folosită pe scară largă și cu ce efect asupra tacticilor de pe front, într-un mediu în care supravegherea aeriană și detectarea termică au un rol tot mai mare. [...]
Miniștri israelieni cer extinderea loviturilor asupra Dahiyeh, ceea ce poate ridica miza militară și politică în Liban , în timp ce armata israeliană continuă operațiunile în sudul țării vecine, relatează The Jerusalem Post . Potrivit publicației, mai mulți membri ai guvernului de la Ierusalim au cerut duminică dimineață intensificarea atacurilor împotriva Hezbollah și a cartierului Dahiyeh din Beirut, invocând lansările continue de drone și rachete ale grupării, în pofida unui armistițiu în vigoare între Israel și Liban. Presiune politică pentru „doctrina Dahiyeh” Ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich a descris atacurile Hezbollah asupra soldaților israelieni și comunităților din nord drept un „test” al așa-numitei „ doctrine Dahiyeh ” a premierului Benjamin Netanyahu și a cerut aplicarea ei „cu determinare și forță”, inclusiv prin demolarea unor clădiri în Dahiyeh. Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a transmis că își va „clarifica” poziția față de Netanyahu privind luptele din Liban și a cerut un răspuns escaladat, formulat în termeni de represalii proporționale pentru fiecare incident. Ministrul pentru Aliyah și Integrare, Ofir Sofer, a susținut la rândul său că „Israel trebuie să atace Dahiyeh”, afirmând că nicio localitate israeliană nu ar trebui să devină o țintă „normalizată” pentru Hezbollah. Context operațional: avans în sudul Libanului și posibile constrângeri diplomatice În același material, The Jerusalem Post notează că postul public israelian KAN News a relatat, citând surse de securitate, că Israelul se pregătește pentru scenariul în care un posibil acord SUA–Iran ar putea genera presiuni pentru oprirea avansului terestru al IDF împotriva Hezbollah în Liban. Conform acestor surse, armata ar lua în calcul limitarea atacurilor mai adânc în Liban pentru a evita afectarea acordului, însă nu ar urma să se retragă din „zona de securitate”. Totodată, tema unei retrageri complete ar urma să fie discutată cu Libanul în cadrul unor discuții la Washington, mai târziu în iunie. KAN News mai susține că Divizia 36 a IDF a continuat să înainteze spre nord, iar unele relatări indică apropierea de orașul Nabatieh, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare independente despre pozițiile exacte sau calendarul operațiunilor. [...]
