Știri
Tag: psd

PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]

PSD condiționează votul pe legea salarizării de amendamente și avertizează că forma actuală taie venituri potrivit Adevărul . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul nu va susține proiectul în varianta aflată acum în discuție, pe motiv că ar dezavantaja profesori, medici și militari, și anunță că social-democrații lucrează cu sindicatele la modificări „consistente”, care să rămână în limitele bugetare. Grindeanu a legat blocajul de o criză guvernamentală care, în opinia sa, paralizează instituțiile și întârzie proiecte urgente, inclusiv reforme asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . El a arătat că, din șase proiecte restante, doar patru au fost depuse în Parlament, în timp ce legea salarizării și legea integrității nu au intrat încă în procedura legislativă. „Este clar că în forma actuală PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, ai medicilor și ai militarilor. Este exclus ca PSD să susțină această variantă. Repet: exclus.” Ce spune PSD că votează și ce condiții pune În conferința de presă, liderul PSD a indicat explicit proiectele pe care partidul le-ar susține și liniile roșii pe cele sensibile: PSD ar vota modificările la Codul administrativ; ar susține legea privind recompensarea salariaților din Ministerul Finanțelor; ar vota legea decarbonizării, dar în forma care include amendamentele PSD și UDMR; ar susține Codul Urbanismului, însă cu condiția ca transferul atribuțiilor privind autorizațiile de construire în București către Primăria Capitalei să se aplice din mandatul următor, nu imediat. Pe legea integrității, Grindeanu a spus că PSD ar vota doar o variantă care nu diminuează atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI). Miza economică invocată: salarii, TVA și blocaje administrative Pe lângă disputa politică, Grindeanu a susținut că forma actuală a legii salarizării ar include diminuări de venituri pentru asistente medicale și pentru medicii din serviciile de ambulanță și a comparat nefavorabil proiectul actual cu varianta prezentată în luna mai de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, despre care a spus că era „mult mai bună” pentru sistemul sanitar. În același registru, liderul PSD a afirmat că atacurile cibernetice asupra platformelor statului, inclusiv la Agenția Națională de Cadastru, ar fi blocat piața imobiliară. Tot el a avertizat că, fără o intervenție legislativă rapidă, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 19% de la 1 august. „Comisie de criză” în Parlament: soluție de avarie pentru proiectele urgente Pentru a accelera adoptarea unor măsuri, Grindeanu a propus înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să elaboreze amendamente pentru „deblocarea României”. El a insistat că nu ar fi vorba despre „un guvern paralel”, ci despre un mecanism legislativ de lucru rapid, în condițiile în care Executivul interimar nu poate adopta ordonanțe. În paralel, Grindeanu a susținut că nu există o majoritate parlamentară funcțională și a afirmat că PSD va continua discuțiile pentru formarea unei majorități care „să excludă voturile extremiste”, dar să asigure stabilitatea. Cum justifică participarea AUR la comisie, dar nu și o alianță Întrebat dacă invitația la comisie se aplică și partidelor considerate extremiste, Grindeanu a răspuns că propunerea se adresează tuturor grupurilor parlamentare, întrucât acestea sunt reprezentate în Parlament, dar a separat participarea într-o comisie de ideea unei alianțe guvernamentale. „N-are cum să fie o alianță într-o comisie. Eu n-am cerut asta.” El a reiterat că PSD nu ia în calcul o alianță guvernamentală cu AUR și a definit „parlamentarul extremist” ca fiind cel care intră „în coliziune cu principiile și valorile europene și euroatlantice”, menționând explicit votul împotriva sancțiunilor contra Rusiei. Ce urmează Din declarațiile lui Grindeanu reiese că votul PSD pe legea salarizării depinde de pachetul de amendamente negociat cu sindicatele și de forma finală care ar trebui să respecte „anvelopa bugetară” (limita totală de cheltuieli). În lipsa trimiterii proiectului în Parlament și a unei majorități funcționale, PSD împinge soluția către o structură parlamentară ad-hoc, care să producă rapid modificări și să reducă riscul de blocaj pe reformele urgente. [...]