Știri
Știri din categoria Diverse
PSD propune ieșirea din blocaj fără anticipate, mizând pe formule de guvernare care să păstreze stabilitatea necesară pentru proiecte-cheie precum PNRR și aderarea la OCDE, potrivit Digi24. Victor Negrescu, prim-vicepreședinte PSD, spune că alegerile anticipate pot fi luate în calcul, dar „nu sunt de dorit” din perspectiva stabilității României.
În emisiunea „În Fața ta”, Negrescu a indicat trei variante pentru depășirea crizei politice, în condițiile în care partidele și președintele Nicușor Dan nu ar fi reușit să găsească o soluție. El a susținut că tensiunile și „orgoliile” trebuie depășite, iar discuțiile ar trebui repoziționate în jurul unor proiecte majore, precum fondurile europene și aderarea la OCDE.
Negrescu a enumerat următoarele formule posibile:
În același context, el a menționat și posibilitatea alegerilor anticipate, dar a insistat că nu ar fi o soluție preferabilă pentru stabilitate.
Politicianul PSD a vorbit despre necesitatea unui „pact național” care să depășească logica de partid și să permită formarea unei guvernări comune, după „disputele și atacurile” din ultimele luni.
Pe tema legilor restante din PNRR, Negrescu a spus că nu percepe afirmațiile lui Sorin Grindeanu despre un posibil boicot ca pe o amenințare, ci ca pe un apel la „dialog real” și consultare, inclusiv cu patronatele și sindicatele. În această ecuație, el a indicat intervenția Administrației Prezidențiale drept „esențială” pentru reluarea negocierilor.
Întrebat despre un eventual guvern cu AUR, Negrescu s-a poziționat împotrivă și a cerut izolarea partidului, argumentând că o astfel de formulă ar însemna riscuri precum blocarea fondurilor europene și reducerea investițiilor.
În paralel, în PSD există opinii diferite: Sorin Grindeanu a declarat, într-un interviu la Antena 3 CNN, că nu exclude o guvernare cu AUR, invocând scorul partidului în sondaje. Textul din sursă este trunchiat în această zonă, astfel că nu reies integral condițiile sau nuanțele declarației.
Recomandate
Traian Băsescu susține că PSD concentrează pârghiile de putere după învestirea Guvernului. Într-o intervenție la B1 TV, relatată de Digi24 , fostul președinte afirmă că, dincolo de premierul Luca Niculescu , „șeful real al miniștrilor” ar urma să fie vicepremierul PSD Marian Neacșu , care „va obține de la premier tot ce vrea” prin tact și experiență. Miza, în lectura lui Băsescu, este una de guvernanță: dacă decizia politică se mută în interiorul partidului majoritar și în jurul vicepremierului, premierul riscă să rămână mai degrabă un coordonator formal, iar controlul asupra agendei executive să fie exercitat de PSD prin oamenii săi-cheie. În argumentația sa, Băsescu spune că, după învestirea noului Guvern, PSD „deține, în fapt, toată puterea”, invocând majoritatea din Executiv, poziții de conducere în Parlament și influență în instituții precum Curtea Constituțională și Avocatul Poporului. El punctează și un element electoral: PSD ar domina puterea „cu 22% în ultimele alegeri”, potrivit declarațiilor sale. De ce îl indică pe Marian Neacșu drept „șeful real” al miniștrilor Fostul șef al statului afirmă că nu vrea să îl discrediteze pe premierul Luca Niculescu, dar vede în Marian Neacșu un centru de comandă mai puternic, pentru că îmbină două roluri: rol executiv: este viceprim-ministru și membru al Guvernului; rol politic: are, în viziunea lui Băsescu, autoritate în partid, pe care premierul „nu o are”. „Neacşu va fi şeful real al miniştrilor pentru că el are şi componenta executivă (...) şi are şi componenta politică pe care premierul nu o are.” Băsescu mai susține că miniștrii PSD se vor raporta la Neacșu pentru validarea deciziilor, în timp ce acesta ar avea „destul tact” încât să obțină ce își dorește „fără să bruscheze lucrurile”. Ce urmează, potrivit acestei evaluări În aceeași logică, Băsescu anticipează o relație de colaborare între premier și vicepremier, în care Niculescu „va avea diplomația să colaboreze cu Neacșu”, iar Neacșu ar evita să îl pună pe premier „în situații proaste”. Evaluarea rămâne, însă, o opinie politică exprimată de fostul președinte, fără elemente factuale suplimentare în material despre mecanisme concrete de decizie în noul Executiv. [...]
PSD cere o radiografie a finanțelor publice și împinge rectificarea în prim-plan , după ce noul guvern condus de Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului, potrivit Digi24 . În prima conferință de presă de după învestire, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că situația bugetară este „foarte grea” și a cerut prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului fostului premier Ilie Bolojan. Grindeanu a legat discuția despre deficit de plăți restante și cheltuieli neacoperite, afirmând că „este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când nu ți-ai plătit facturile” și când nu sunt asigurate cheltuielile esențiale de funcționare ale statului până la finalul anului. Termen de două săptămâni pentru „situația fiscală la zi” Șeful PSD a spus că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar urma să vină în fața Parlamentului, în două săptămâni, pentru a prezenta „situația financiară la zi”, într-un cadru care să evite „nuanțe” ce ar putea duce la interpretări. „Noi am dat un termen de două săptămâni pentru prezentarea în Parlament a situaţiei financiare la zi (...) ministrul Finanţelor (...) trebuie să vină şi să spună direct în ce situaţie ne aflăm.” Grindeanu a indicat și câteva ordine de mărime pe care le pune pe seama presiunilor bugetare imediate, precizând că se bazează pe informații „multe dintre ele publice”: aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pe lucrări executate și nefacturate, „din ce spun constructorii din România” (în material este menționat și echivalentul de 16 miliarde de lei ); 10–12 miliarde de lei necesare pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului; 5 miliarde de lei de plătit „conform sentințelor în justiție”. În această logică, liderul PSD a spus că doar prin însumarea acestor poziții se ajunge „peste 30 de miliarde” în acest moment. Rectificarea bugetară, condiționată de „radiografie” Grindeanu a indicat rectificarea bugetară drept „al doilea pas”, dar a condiționat-o de prezentarea prealabilă a situației fiscale complete. A susținut că serviciile esențiale trebuie asigurate, iar apoi trebuie pregătit bugetul pentru 2027, care să respecte angajamentele României și, în același timp, să înceapă să corecteze „nedreptăți”, cu priorități menționate explicit: pensionari, mame și veterani. Totodată, liderul PSD a vorbit despre nevoia de a produce și colecta mai mult și de a reduce cheltuielile „prin eficientizarea cu adevărat a activității statului”, nu „contabil”. Presiune internă pe miniștri și mesaj politic către opoziție În plan operațional, Grindeanu a transmis că nu va exista „perioadă de grație” pentru miniștri și că „cine nu ține pasul va pleca acasă”, insistând pe ideea de rezultate rapide. În plan politic, a reluat criticile la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a pus dificultățile bugetare pe seama guvernărilor anterioare, acuzând PNL și USR că ar fi lăsat „gropi bugetare uriașe”. Ce urmează, conform declarațiilor din material, este prezentarea în Parlament a situației fiscale în termenul avansat și abia apoi discuția despre rectificarea bugetară și pașii următori de construcție a bugetului pentru 2027. [...]
Învestirea Guvernului Niculescu pune capăt blocajului politic și deschide etapa deciziilor cu impact economic imediat , în condițiile în care premierul leagă direct cele aproape șase luni de criză de „costuri pentru români”, de la facturi la șomaj, potrivit Digi24 . Luca Niculescu a spus că Executivul își începe activitatea „imediat”, iar prima ședință de Guvern este programată chiar în seara zilei votului. Cabinetul a primit „cu mult peste” pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, iar premierul a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au susținut noul Executiv: PSD, PNL, UDMR, minoritățile și parlamentarii care au votat Guvernul. „Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă. Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta.” Miza economică: „costuri pentru români” după luni de instabilitate În declarațiile de după vot, Niculescu a încadrat criza politică drept o perioadă cu efecte economice resimțite direct de populație, indicând explicit câteva consecințe. „Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, înseamnă costuri pentru români, pe care le resimt în facturi, creșterea șomajului, situația economică, geopolitică.” Mesajul central al premierului este că România are din nou „un Guvern cu puteri depline”, ceea ce, în logica economică, reduce riscul de amânare a deciziilor și permite reluarea rapidă a activității executive. Ce urmează: prima ședință de Guvern, „chiar în această seară” Premierul a anunțat că noul Executiv va ține prima ședință în aceeași zi cu votul de învestitură. În același timp, Niculescu a descris componența echipei ca fiind mixtă — politicieni, persoane cu experiență și independenți din mai multe medii — și a susținut că vor lucra împreună ca „o echipă”. Articolul Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri concrete sau un calendar de politici publice; singura certitudine operațională comunicată este începerea imediată a activității guvernamentale prin ședința din această seară. [...]
Parlamentul European cere accelerarea trenurilor de mare viteză , iar România riscă să piardă timp și bani dacă nu grăbește studiile și proiectele necesare pentru a accesa fondurile disponibile, potrivit Știrile Pro TV . Raportul adoptat marți la Strasbourg, din proprie inițiativă, solicită statelor membre să accelereze conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Demersul vine după o comunicare a Comisiei Europene din noiembrie 2025, care vizează o strategie de conectare a tuturor capitalelor UE cu trenuri de mare viteză, notează materialul, citând Agerpres. Ce înseamnă „mare viteză” și ce rute sunt vizate pentru România Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, spune că este vorba despre trenuri care circulă cu minimum 250 km/h , pe o rețea modernă de cale ferată. În acest cadru, el indică drept ținte de conectare București–Budapesta și București–Sofia , cu un câștig de timp de deplasare de „peste 6 ore” pe ruta București–Budapesta, iar termenul menționat pentru finalizarea acestor obiective este 2040 . Presiunea pe implementare: studiile, condiția pentru finanțare Potrivit lui Falcă, Parlamentul European a votat o solicitare către statele membre de a urgenta studiile necesare , finanțate inclusiv din fonduri naționale. În cazul României, acesta afirmă că există deja studiul de traseu spre Budapesta și spre Sofia. Tot el arată că Grecia, Bulgaria și România au semnat, cu aproximativ trei săptămâni înainte, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor „nu doar pe calea ferată”, iar prin acest acord „ar urma” să fie finalizată și construcția a trei poduri noi peste Dunăre . Miza economică și problema capacității administrative Falcă atrage atenția că România este în întârziere și la infrastructura de viteză medie , iar, în contextul unei capacități administrative reduse, ar trebui să trateze „foarte serios” studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea beneficia de fondurile europene existente. El argumentează că trecerea la trenuri de mare viteză ar implica „mare responsabilitate”, dar ar putea aduce și o creștere a economiei și a competitivității. Investiții până în 2040 și discuția despre costuri și fiscalitate Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru TRAN și raportor din umbră pe acest dosar, spune că obiectivul urmărit este reducerea decalajelor dintre Est și Vest și dezvoltarea infrastructurii feroviare de mare viteză. El își propune ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă în sub 24 de ore , ca obiectiv de lungă durată. Mușoiu mai afirmă că trenurile de mare viteză au în prezent costuri ridicate pentru pasageri și susține necesitatea unui tratament fiscal echitabil între călătoriile cu avionul și cele cu trenul. Întrebat despre fezabilitatea planului până în 2040, el indică drept țintă creșterea investițiilor la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în acest interval și menționează că industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro venituri în UE și susține 2 milioane de locuri de muncă . [...]
Traian Băsescu susține că o opoziție PNL–USR ar limita creșterea AUR sub 30% la viitoarele alegeri parlamentare , pe fondul repoziționării forțelor anti-guvernamentale, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că PNL și USR ar fi „capabile” să devină o opoziție puternică la guvernul format majoritar din PSD. În această logică, AUR ar avea „o problemă”, pentru că nu ar mai rămâne principala opțiune de protest și, în consecință, nu ar depăși pragul de 30% la parlamentare. În intervenția de marți seară la B1 TV , Traian Băsescu a argumentat că, odată intrate în opoziție, USR și PNL pot găsi mesajele politice care să le facă „credibile și relevante” ca forțe care se opun puterii. El a adăugat că menținerea colaborării dintre cele două partide ar afecta direct poziționarea AUR, care „până nu demult a fost principala forță de opoziție din România”. „Electoratul va găsi alternativa la Guvern. Până acum alternativa era AUR, dar în momentul de faţă liberalii şi USR pot să facă o structură politică aptă să fie o opoziţie credibilă şi atunci se va împlini ceea ce eu am spus acum vreo două luni: AUR nu va trece de 30 de procente la alegeri.” Ce implică pentru dinamica politică până în 2028 Băsescu a mai spus că, în opinia sa, nu se mai pune problema alegerilor anticipate și că actualul guvern va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. În acest scenariu, miza se mută pe capacitatea opoziției de a construi o alternativă coerentă pe termen lung, într-un context în care competiția pentru electoratul anti-guvernare ar putea deveni mai strânsă. [...]
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
