Știri
Știri din categoria Diverse

PSD propune ieșirea din blocaj fără anticipate, mizând pe formule de guvernare care să păstreze stabilitatea necesară pentru proiecte-cheie precum PNRR și aderarea la OCDE, potrivit Digi24. Victor Negrescu, prim-vicepreședinte PSD, spune că alegerile anticipate pot fi luate în calcul, dar „nu sunt de dorit” din perspectiva stabilității României.
În emisiunea „În Fața ta”, Negrescu a indicat trei variante pentru depășirea crizei politice, în condițiile în care partidele și președintele Nicușor Dan nu ar fi reușit să găsească o soluție. El a susținut că tensiunile și „orgoliile” trebuie depășite, iar discuțiile ar trebui repoziționate în jurul unor proiecte majore, precum fondurile europene și aderarea la OCDE.
Negrescu a enumerat următoarele formule posibile:
În același context, el a menționat și posibilitatea alegerilor anticipate, dar a insistat că nu ar fi o soluție preferabilă pentru stabilitate.
Politicianul PSD a vorbit despre necesitatea unui „pact național” care să depășească logica de partid și să permită formarea unei guvernări comune, după „disputele și atacurile” din ultimele luni.
Pe tema legilor restante din PNRR, Negrescu a spus că nu percepe afirmațiile lui Sorin Grindeanu despre un posibil boicot ca pe o amenințare, ci ca pe un apel la „dialog real” și consultare, inclusiv cu patronatele și sindicatele. În această ecuație, el a indicat intervenția Administrației Prezidențiale drept „esențială” pentru reluarea negocierilor.
Întrebat despre un eventual guvern cu AUR, Negrescu s-a poziționat împotrivă și a cerut izolarea partidului, argumentând că o astfel de formulă ar însemna riscuri precum blocarea fondurilor europene și reducerea investițiilor.
În paralel, în PSD există opinii diferite: Sorin Grindeanu a declarat, într-un interviu la Antena 3 CNN, că nu exclude o guvernare cu AUR, invocând scorul partidului în sondaje. Textul din sursă este trunchiat în această zonă, astfel că nu reies integral condițiile sau nuanțele declarației.
Recomandate

Negocierile pe noua lege a salarizării intră în linie dreaptă, iar PSD spune că vrea o concluzie la începutul săptămânii viitoare , după consultări maraton cu sindicatele din sectorul public, potrivit Digi24 . În acest context, fostul ministru al Muncii Florin Manole a lansat și un atac ironic la adresa lui Siegfried Mureșan , propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, susținând că un viitor șef al Guvernului ar trebui să fie implicat direct în discuțiile cu partenerii sociali. Manole afirmă că l-a invitat pe Mureșan la consultările cu sindicatele și a sugerat că acesta nu ar fi în concediu, ci ar lucra pe teme precum PNRR, buget și fonduri europene. „Este aici un călăreț pentru el, este așteptat. Sigur este foarte interesat de soarta PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu e pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva, poate își face timp să vină și aici. (…) Mi-e greu să cred că acum e în concediu și bea o cafea”, a declarat Florin Manole. Calendarul consultărilor și miza: o „concluzie” înainte de consultările de marți Fostul ministru al Muncii spune că PSD continuă discuțiile cu reprezentanții angajaților din sectorul public atât sâmbătă, cât și duminică, cu obiectivul de a formula o concluzie la începutul săptămânii viitoare, înaintea consultărilor programate marți. „Am avut întâlniri de la nouă dimineața astăzi, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate, luni, o concluzie. Vom merge marți la consultări cu o concluzie”, a precizat acesta. Riscul social invocat: lege adoptată fără acceptare, urmată de greve Manole a mai spus că noua lege a salarizării trebuie să găsească un echilibru între nevoile diferitelor categorii de angajați din sistemul public și a avertizat asupra riscului unor conflicte de muncă dacă proiectul ar fi adoptat fără a fi „acceptabil social”. „Ar fi o problemă dacă legea salarizării nu s-ar adopta, dar ar fi o problemă și mai mare dacă legea salarizării s-ar adopta și am avea grevă generală în Sănătate, dacă am avea grevă în sistemul de Educație, dacă am avea nemulțumiți în apărare și ordine publică. (…) trebuie să facem cu toții toate eforturile pentru a avea o lege care să fie acceptabilă social, o lege care să nu reducă veniturile celor care lucrează în aceste sisteme esențiale”, a mai spus fostul ministru. [...]

Președintele Nicușor Dan respinge scenariul anticipatelor ca factor de stabilitate , argumentând că ar prelungi incertitudinea politică și ar produce, cel mai probabil, un rezultat similar, potrivit Stirile Pro TV . În declarații făcute vineri, șeful statului a calificat ideea alegerilor anticipate drept „un subiect total neserios” și „un semn de imaturitate politică”, precizând că se referă „în general despre clasa politică”. El a legat și faptul că teme precum suspendarea ajung să fie tratate serios de o parte a populației de „neîncrederea generală față de clasa politică”. „Cred că e un subiect total neserios.” De ce contează: efectul asupra incertitudinii și a deciziilor pe termen scurt Nicușor Dan a susținut că organizarea de alegeri ar însemna câteva luni în care crește incertitudinea pentru români, iar rezultatul ar fi „tot cam acela”. În această logică, anticipatele nu ar rezolva blocajul, ci ar amâna deciziile și ar menține tensiunea politică. „5% în plus sau în minus”: critica motivației politice Președintele a mai spus că ideea anticipatelor pare „o abordare pentru 5% în plus sau în minus”, pe care o consideră imatură din partea celor care o promovează. „Din nou, pare că e o abordare pentru 5% în plus sau în minus. E imatură din partea celor care vântură ideea asta.” Întrebat dacă ar putea fi și un instrument de șantaj, Nicușor Dan a respins această interpretare, spunând că „șantaj ar însemna un plan” și că, în politică, încearcă să estimeze consecințele „pasul doi, pasul trei” ale unei acțiuni. „Aș zice doar abordare imatură. Șantaj ar însemna un plan.” Mesaj către clasa politică: „meseria” este între alegeri În același context, șeful statului a vorbit despre „mirajul” alegerilor viitoare pentru politicieni și a insistat că responsabilitatea este rezolvarea problemelor „între rândurile de alegeri”, prin „politici sectoriale” care să ducă țara „într-o direcție corectă”. Materialul este atribuit de publicație agenției News.ro. [...]

Dizolvarea Knessetul ui împinge Israelul în alegeri anticipate și prelungește incertitudinea politică , într-un moment în care premierul Benjamin Netanyahu încearcă să-și conserve majoritatea și să-și treacă agenda legislativă, potrivit Stirile Pro TV . Parlamentul israelian s-a dizolvat vineri dimineață, după ce a adoptat mai multe proiecte de lege în ultimele momente ale coaliției de guvernare conduse de Netanyahu. Knessetul urma să intre în vacanța de vară, însă nu se va mai reuni până la alegerile programate pentru 27 octombrie, notează Associated Press, citată de publicație. Miza politică este ridicată pentru Netanyahu pe fondul apropierii de a treia comemorare a atacului din 7 octombrie, care a declanșat aproape trei ani de război. În același timp, sondajele din Israel indică o creștere semnificativă a sprijinului pentru partidele de opoziție, conduse de fostul prim-ministru Naftali Bennett și de un fost șef al armatei, de orientare centristă. Legi controversate, pe final de mandat În ultima săptămână, Knessetul a adoptat mai multe legi controversate în ședințe maraton, în condițiile în care Netanyahu a încercat să forțeze trecerea unor proiecte considerate prioritare. Printre acestea, la începutul săptămânii, parlamentul a adoptat două proiecte de lege care „opresc efectiv” înrolarea bărbaților ultraortodocși în armată, într-o încercare de a asigura aderarea partidelor ultraortodoxe la coaliția lui Netanyahu în viitorul guvern. Separat, au fost adoptate și proiecte de lege legate de încercările premierului de a reforma sistemul judiciar, inclusiv măsuri care sporesc controlul guvernului asupra mass-mediei audiovizuale și slăbesc rolul procurorului general. Procurorul general Gali Baharav-Miara s-a opus reformei și a fost o țintă frecventă a lui Netanyahu și a dreptei israeliene, potrivit aceleiași surse. Un mandat complet, rar în Israel Președintele Knessetului, Amir Ohana, a anunțat dizolvarea legislativului, punctând că mandatul a fost dus la capăt. „Ne încheiem mandatul de patru ani, am adoptat nouă bugete și sute de proiecte de lege; vă mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, datorită căreia am reușit împreună să ducem la bun sfârșit un mandat de patru ani.” Finalizarea unui mandat complet de patru ani este un eveniment rar în istoria Israelului: ultima dată când un guvern a îndeplinit un mandat complet fără alegeri anticipate a fost în 1988. Între 2019 și 2022, israelienii au fost chemați la urne de cinci ori, iar țara organizează alegeri, în medie, la fiecare 2,4 ani, ceea ce o plasează aproape de coada clasamentului OCDE la intervalul dintre alegeri, un indicator al instabilității politice, potrivit Institutului pentru Democrație din Israel, citat în material. [...]

O geacă de piele purtată și semnată de Jensen Huang a fost vândută cu 960.000 de dolari (aprox. 4,3 milioane lei), un preț de peste 20 de ori mai mare decât estimarea inițială, într-o licitație care arată cât de repede se transformă „revoluția inteligenței artificiale” într-o piață de obiecte de colecție cu mize financiare. Informațiile apar în Digi24 . Geaca a fost adjudecată la Sotheby’s după 65 de oferte și o competiție între 45 de colecționari. Potrivit CNBC, valoarea de vânzare în magazine pentru un astfel de produs este „puțin sub 10.000 de dolari”, ceea ce amplifică diferența dintre prețul de retail și cel obținut la licitație. De ce contează: „memorabilia” din tehnologie începe să se tranzacționeze ca un activ rar Sotheby’s a explicat că interesul ridicat reflectă apetitul în creștere al colecționarilor pentru obiecte asociate cu inteligența artificială și cu personalitățile care au contribuit la dezvoltarea acesteia. În termeni de piață, licitația sugerează că notorietatea liderilor din marile companii de tehnologie poate genera prime de preț comparabile cu cele din sport sau divertisment, chiar și pentru obiecte care, în mod normal, sunt bunuri de consum. Context: obiectul și „brandul personal” al lui Jensen Huang Jensen Huang, co-fondator și CEO al Nvidia, este cunoscut pentru faptul că poartă aproape exclusiv geci negre din piele Tom Ford, devenite parte a imaginii sale publice în ultimii aproape 20 de ani. Modelul scos la licitație a fost purtat în 2023, la un eveniment organizat de Foxconn în Taipei. Huang a glumit în repetate rânduri pe seama stilului său vestimentar, descriindu-se drept „tipul cu geaca de piele” și spunând că soția și fiica îi aleg hainele. Unde merg banii Casa de licitații a anunțat că încasările vor fi donate către Edge Institute , o organizație non-profit care finanțează burse, granturi și programe dedicate inovării. [...]

Guvernul pregătește investiții de sute de milioane de euro în contorizare și stocare, cu efect direct asupra rețelei și facturilor , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan susține că proiectele anunțate de premierul Ilie Bolojan continuă inițiative lansate în mandatul său, potrivit Digi24 . Ivan (PSD) a reacționat după ce premierul Ilie Bolojan, interimar la Energie, a anunțat semnarea ordinelor pentru un ghid de instalare a contoarelor inteligente și pentru o schemă de sprijin destinată creșterii capacităților de stocare. Fostul ministru spune că se „bucură” că două proiecte inițiate la Ministerul Energiei au fost continuate și lansate. „250 de milioane de euro pentru baterii de stocare şi 800.000 de contoare inteligente! Mă bucur că două proiecte pe care le-am iniţiat la Ministerul Energiei, au fost continuate si fost lansate astăzi! Pe lângă contoarele inteligente se vor instala 2.174 MWh în noi capacităţi de stocare. Sunt investiţii concrete, care vor aduce facturi mai mici şi o reţea mai stabilă.” Ce se știe despre implementare și cine poate accesa banii Pentru proiectul de contorizare inteligentă, alocarea este de 100 de milioane de euro, iar schema este destinată celor patru operatori de distribuție concesionari: Distribuţie Energie Electrică România, Delgaz Grid, Reţele Electrice România și Distribuţie Oltenia. Apelul de proiecte ar urma să se deschidă în 3 august, conform informațiilor prezentate. Ivan a mai precizat că, în decembrie, a depus la Comisia Europeană solicitarea de finanțare (aprobată ulterior), iar în lunile următoare au fost puse în consultare ghidurile și apoi lansate în transparență publică, înainte de publicarea lor. De ce contează pentru piață Miza operațională a pachetului este dublă: extinderea contoarelor inteligente (care permit măsurarea și transmiterea automată a consumului) și creșterea capacităților de stocare, care pot ajuta la echilibrarea rețelei. În mesajul său, Ivan le leagă direct de două efecte așteptate: „facturi mai mici” și „o rețea mai stabilă”, fără a detalia însă un calendar de rezultate sau o estimare de impact în preț. [...]

Germania a ridicat nivelul de alertă la „amenințare ridicată”, ceea ce poate însemna controale și măsuri de securitate mai stricte pentru infrastructura critică și instituțiile publice , potrivit Digi24 . Decizia vine după ce serviciile de informații au semnalat „indicii credibile” privind posibile atacuri, iar autoritățile spun că trebuie să fie pregătite „în orice moment”. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt , a declarat că amenințările vizează infrastructura critică, persoane și instituții publice. „Aceasta înseamnă că riscul unor atacuri trebuie luat în calcul în orice moment în Germania” Declarația a fost făcută într-un interviu pentru cotidianul german Welt am Sonntag, citat de Reuters. Ce se schimbă, concret, la nivel operațional Ridicarea nivelului de alertă este însoțită de intenția de a intensifica măsurile de protecție la nivel național. În material se precizează că Germania a trecut de la nivelul „amenințare teoretică” la „amenințare ridicată”, ceea ce, în practică, poate duce la o prezență sporită a forțelor de ordine și la măsuri suplimentare de securitate în zone sensibile. Ministerul german de Interne nu a oferit, deocamdată, detalii despre motivele exacte ale deciziei și nici despre ce măsuri suplimentare vor fi adoptate. Context: atacuri recente și condamnări Germania s-a confruntat în ultimii ani cu atacuri soldate cu victime. Digi24 amintește două cazuri: în iunie, un medic de origine saudită a fost condamnat la închisoare pe viață după ce a intrat intenționat cu o mașină în mulțimea de la târgul de Crăciun din Magdeburg (decembrie 2024), atac soldat cu șase morți și câteva sute de răniți; un cetățean sirian a fost condamnat pentru atacul cu cuțitul comis în 2024 la un festival din Solingen, despre care anchetatorii au spus că a fost inspirat de gruparea jihadistă Statul Islamic; bilanțul a fost de trei morți și zece răniți. În lipsa unor detalii oficiale despre măsurile ce vor urma, rămâne de văzut ce intensificări de securitate vor fi anunțate și cum vor fi aplicate la nivel național, în special în jurul infrastructurii critice și al instituțiilor publice. [...]