Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan spune că PNL mizează pe o coagulare a „dreptei” la următoarele alegeri parlamentare pentru a atinge o pondere de guvernare, nu doar una de opoziție, potrivit Agerpres. Liderul PNL și premier interimar a vorbit despre necesitatea unui „pol de modernizare” construit din forțe politice cu „aceeași viziune”, în contextul discuțiilor despre liste comune la parlamentare.
Declarația a venit după ce a fost întrebat dacă ia în calcul, pentru viitoarele alegeri parlamentare (anticipate sau la termen), liste comune ale „polului de dreapta” cu USR și Forța Dreptei. Bolojan a argumentat că fragmentarea voturilor între mai mulți candidați poate avantaja „pe cel care este în funcție”, prin împărțirea electoratului.
„În mod evident, e nevoie de o formulă de coagulare, în așa fel încât să avem un pol de modernizare, iar asta nu se poate face decât luând în calcul toate forțele politice care au aceeași viziune.”
Bolojan a susținut că, fără o astfel de construcție, este dificil ca un partid cu circa 15% să „livreze rezultate” care ar necesita ponderi parlamentare de 30%, 40% sau 50%. Mesajul indică o țintă explicită de consolidare electorală pentru a obține o majoritate funcțională în Parlament, nu doar o prezență relevantă, dar insuficientă, în legislativ.
În același timp, liderul PNL a insistat că o eventuală coagulare trebuie făcută „din aproape în aproape”, iar fiecare partid dintr-o astfel de construcție ar trebui să-și consolideze profilul. El a respins ideea uniformizării între partide, afirmând că liberalii nu vor să fie „clonele nimănui” și nici invers, și a descris identitatea PNL drept „liberal-conservatoare”, cu un electorat-țintă format inclusiv din antreprenori și „oameni serioși” care „lucrează pe cinstit” în România.
Recomandate
PNL se pregătește să revină temporar la vechiul statut și la vechea structură de conducere , după ce Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului extraordinar din 21 iunie, iar partidul anunță că va continua totuși reforma internă și reorganizarea, potrivit G4Media . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier interimar, a spus că decizia instanței obligă partidul „să ne reîntoarcem la funcționarea după vechiul statut, cu vechea structură de conducere”, însă a insistat că acest lucru „nu poate să schimbe voința partidului” și direcția asumată. Declarațiile au fost făcute la B1TV, într-un context în care luni a fost publicată și motivarea instanței, după contestațiile depuse de o parte dintre membrii din conducerea liberală. Miza operațională: conducere și reguli interne, resetate de instanță Potrivit motivării Tribunalului București, suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar a fost decisă prin aplicarea unei „aparențe a dreptului”, după ce instanța a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În practică, efectul imediat este unul de funcționare internă: PNL trebuie să revină la vechile reguli și la vechea arhitectură de conducere, cel puțin până la clarificarea juridică a statutului și a deciziilor contestate. Bolojan: reorganizare și „doi ani” pentru reconectare și credibilitate Bolojan a afirmat că partidul va intra într-o perioadă de reformă internă și reorganizare, inclusiv printr-o repoziționare legată de modul de participare la guvernare și de funcționarea în coaliție. „Nu mai putem fi într-o coaliție unde nu putem să livrăm în guvernare, pentru că asta te compromite.” El a mai spus că „ușile partidului” vor fi deschise către oameni care vor „să facă o altfel de politică” și a indicat un orizont de „doi ani”, indiferent dacă PNL va fi la guvernare sau în opoziție, pentru a se „reconecta cu oamenii” și a-și recâștiga credibilitatea, în perspectiva unor alegeri „anticipate sau în 2028”. Bolojan a susținut și că disputa generată în instanță nu este una personală, ci una cu deciziile Congresului și cu votul membrilor de partid, în condițiile în care, în opinia sa, PNL nu își poate recâștiga credibilitatea repetând „aceleași greșeli” din trecut. [...]
Ilie Bolojan spune că blocajul politic poate împinge România spre alegeri anticipate , dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare care să poată fi învestită, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al presiunii de a asigura stabilitate pentru decizii cu impact bugetar și pentru implementarea proiectelor din PNRR. Bolojan, președinte PNL și premier interimar, a declarat la B1 TV că, în democrațiile europene, alegerile anticipate sunt o soluție folosită atunci când nu mai poate funcționa „într-o formulă cât de cât stabilă” un guvern rezultat din configurația parlamentară. „Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta.” De ce contează: stabilitatea guvernării, legată de corecții bugetare și PNRR În aceeași intervenție, Bolojan a făcut trimitere la faptul că alte state au recurs la anticipate, dar a avertizat că „modelul bulgar” – cu mai multe runde de alegeri fără schimbări majore – nu ar fi de dorit, în contextul în care România are o „situație bugetară” care ar impune „corecții puternice”. Totodată, el a legat miza politică de riscul de a pierde bani prin blocaje care ar afecta proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , sugerând că lipsa unei înțelegeri politice poate avea consecințe directe asupra finanțărilor. Ce spune despre cadrul legal și calendar: „depinde de modul în care evoluează lucrurile” Bolojan a afirmat că eventualele modificări legislative necesare pentru organizarea anticipatelor ar putea fi făcute „în baza unui acord politic”, în condițiile în care există deja „comentarii și interpretări” pe această temă. În privința momentului, a evitat să avanseze un termen ferm, indicând doar că, dacă nu funcționează nicio înțelegere, alegerile ar putea fi luate în calcul „în toamna acestui an” sau „în primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. [...]
Ruptura PSD–USR riscă să blocheze negocierile politice și să complice adoptarea rapidă a unor legi legate de fondurile UE , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la news.ro că, „sub nicio formă”, cele două partide „nu vor mai putea sta la aceeași masă pentru a discuta”. Declarația a fost făcută luni seară, la România TV, când Grindeanu a fost întrebat dacă PSD și USR mai pot lua loc la aceeași masă pentru discuții. Răspunsul său a fost tranșant: „Nu, din punctul meu de vedere nu, sub nicio formă!” „ Guvern de armistițiu ”, variantă respinsă Grindeanu a afirmat că a fost de acord cu varianta unui „guvern de armistițiu”, dar că aceasta a fost respinsă. În același context, el a criticat USR, referindu-se la ponderea electorală a partidului: „Eu azi am fost de acord cu această variantă, dar au respins-o. Domnii sunt puternici, domnii cu 10% încearcă să dea linia în România.” Miza: voturile din Parlament și legislația cu impact pe bani europeni Liderul PSD a susținut că USR ar fi luat, în ultimele luni, decizii de delimitare față de PSD, iar în acest context a pus sub semnul întrebării așteptarea ca PSD să continue să susțină inițiativele USR în Parlament. În declarațiile sale, Grindeanu a legat explicit discuția de nevoia de soluții legislative „transparent”, inclusiv pentru ca „România să nu piardă bani europeni”, cu dezbateri în Parlament și consultări cu „partenerii sociali”. Acuzații privind inițiative legislative „retroactive” Grindeanu a mai spus că PSD nu ar susține legi care, în opinia sa, ar urmări să „scape liderii USR de eventuale condamnări” sau să ducă la „albiri de caziere”. El a invocat și o explicație atribuită „juriștilor”, potrivit căreia retroactivitatea nu ar fi posibilă, dar că „lucrurile se pot întoarce dacă există o schimbare de lege”. „Nu vă supărați, dar asta nu e o chestiune pe care să o votăm noi în Parlament!” [...]
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
