Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, susține că PNL poate sancționa intern parlamentarii „rebeli” fără a le afecta mandatul, într-o intervenție care mută disputa din zona „votului liber” în cea a disciplinei de partid, potrivit G4Media.
Mesajul, publicat pe Facebook, vine pe fondul tensiunilor din Partidul Național Liberal și al disputelor juridice privind sancționarea unor parlamentari despre care se afirmă că ar fi constituit și votat un guvern PSD. Abrudean pledează pentru o delimitare între principiul constituțional al independenței aleșilor și regulile interne ale unui partid.
„Libertatea votului parlamentar este un principiu constituțional pe care nimeni nu îl contestă. Dar aceasta nu înseamnă că un partid politic își pierde dreptul de a-și apăra identitatea, valorile și regulile interne.”
Abrudean afirmă că dezbaterea publică ar fi fost „deplasată eronat” către ideea încălcării mandatului parlamentar, deși, în opinia sa, discuția reală ține de disciplina de partid. El susține că formațiunile politice au „autoritatea legitimă” să stabilească criterii pentru membri și să aplice măsuri disciplinare când principiile interne sunt încălcate.
În această logică, sancțiunile nu ar viza exercitarea mandatului în Parlament, ci statutul persoanei în interiorul organizației politice.
Referindu-se la decizii recente ale instanțelor care au suspendat temporar anumite sancțiuni interne din PNL, președintele Senatului precizează că hotărârea este „provizorie” și nu tranșează cauza pe fond, semnalând că disputa privind autoritatea internă a partidului va continua pe căi legale.
În contextul descris, intervenția lui Abrudean are rolul de a întări poziția conducerii partidului în fața contestărilor interne, într-un moment pe care sursa îl descrie ca fiind de „maximă presiune politică”, cu o grupare din PNL care încearcă „reconfigurarea puterii”.
Recomandate
Postarea lui Donald Trump despre imigrație și Europa ridică din nou miza politică a retoricii anti-imigrație , într-un moment în care administrația sa este deja criticată pentru linia dură în acest domeniu, potrivit Adevărul . Președintele SUA a susținut, pe rețeaua sa Truth Social , că „Europa învață” că „atunci când primești infractori din Lumea a Treia, devii o țară din lumea a treia”. În mesajul public, Trump a adăugat că transformarea s-ar produce „rapid, într-o clipită” și a legat ideea de legitimitatea propriului mandat: „Am fost ales exact la timp!!!”. Critici externe pe fondul politicii dure față de imigranți Publicația notează că politica dură a administrației Trump față de imigranți a atras „numeroase critici”, iar cea mai recentă menționată în material vine din partea Papei Leon. Într-un discurs important adresat țării sale natale, acesta a lăudat tradiția Statelor Unite de a primi imigranți și a îndemnat americanii să se ridice la idealurile din Declarația de Independență, relatează News.ro, citat de Adevărul. În aceeași linie, The Guardian este citat cu o „mustrare implicită” la adresa lui Trump: Papa ar fi spus că termenul „America” a devenit un „sinonim al libertății” în lume datorită modului în care țara a primit imigranții. Context intern: discursul de Ziua Americii, afectat de vreme și măsuri de securitate Separat de postarea despre Europa, Adevărul relatează și despre discursul lui Trump de Ziua Americii, susținut la National Mall , unde întârzierea cauzată de vreme a influențat desfășurarea evenimentului. Trump a spus că nu va fi „descurajat” de fulgere și a afirmat că ar fi rămas să vorbească „chiar dacă ar trebui să vorbim în fața unei singure persoane la ora 4 dimineața”. Din cauza vremii severe, participanții evacuați au fost supuși din nou controlului de securitate de către Serviciul Secret, ceea ce a îngreunat revenirea în zona evenimentului; unii au așteptat la cozi, alții au plecat. Trump a recunoscut că întârzierea a fost „incomodă”, dar a prezentat-o drept un element care ar face seara „mai importantă” și „mai frumoasă”, în pofida disconfortului creat. [...]
Donald Trump a folosit discursul de 4 iulie pentru a-și întări mesajul anti-comunist, prezentându-l ca o miză de securitate internă , într-o intervenție cu accente de campanie la National Mall din Washington D.C., potrivit HotNews . Evenimentul a marcat 250 de ani de la independența SUA, iar Trump a susținut că America are „realizări fără egal” și „potențial nelimitat”, afirmând că țara „e abia la început” și promițând că o va duce „la noi niveluri”. În același timp, președintele a reluat acuzații privind fraudarea alegerilor de către adversarii săi politici. Festivitățile au fost afectate de vreme extremă: un val de căldură periculos în zilele anterioare și o furtună torențială care a întârziat discursul. Trump a apărut la ora locală 23:15 (06:15, ora României). Anti-comunismul, transformat în temă de „apărare” internă În centrul intervenției, Trump a atacat comunismul în termeni duri, descriindu-l ca pe o amenințare care trebuie oprită înainte să se manifeste. „Comunismul este un învins şi va rămâne întotdeauna un învins.” „Ne place să oprim imediat o astfel de amenințare, înainte ca ea să ia naștere. Este ca un cancer, trebuie să-l extirpi, trebuie să-l extirpi repede.” Trump a susținut că sistemul comunist este „opusul sistemului american” și „nu a funcţionat niciodată”, adăugând că SUA „nu vor permite niciodată nimănui să ne ia libertatea”. A mai spus că „nu vrem comuniști în țara noastră”. „Epoca de aur” și inventarul libertăților constituționale În aceeași intervenție, Trump a vorbit despre o nouă „epocă de aur a Americii” și a trecut în revistă libertăți garantate de Constituție, precum libertatea de exprimare și libertatea religioasă, precum și „egalitatea în fața legii”. În discurs, Trump a prezentat și veterani militari, precum și echipajul misiunii Artemis II de survol lunar, în timp ce a punctat momente din istoria SUA și a descris țara drept „speranța, promisiunea, lumina și gloria” lumii. Contextul relatării Detaliile despre discurs și despre perturbările cauzate de vreme au fost relatate de The Guardian și NBC News, citate de HotNews: The Guardian și NBC News . [...]
AUR își condiționează negocierile de anticipatele , chiar dacă revendică și funcția de premier, și președinția Senatului, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui Dan Dungaciu , relatate de Antena 3 . Mesajul central al liderului AUR este că partidul vede alegerile anticipate drept „miza principală”, iar restul pozițiilor intră în logica unui „preț politic” pe care ar urma să și-l asume. Dungaciu a spus că AUR își dorește atât mandatul de premier, cât și conducerea Senatului, dar a nuanțat că decizia depinde de costul politic al unei astfel de mișcări. În același timp, el a susținut că, „după logica de funcționare politică” din ultimii ani, AUR ar „merita” să primească șansa de a forma guvernul, invocând faptul că mandatul de premier a fost oferit în trecut unor persoane sprijinite de grupări politice „net inferioare” AUR, cel puțin ca mărime. „AUR își dorește și mandatul de premier și președinția Senatului. Totul depinde de prețul pe care politic ar trebui să ni-l asumăm”, a declarat Dan Dungaciu. Anticipatele, peste scenariile de suspendare a președintelui Întrebat dacă interesul pentru președinția Senatului ar avea legătură cu un scenariu în care președintele Nicușor Dan ar fi suspendat (caz în care șeful Senatului poate deveni președinte interimar), Dungaciu a respins ideea că aceasta ar fi prioritatea partidului. El a afirmat că AUR urmărește în primul rând declanșarea alegerilor anticipate și că raportul dintre „demitere” și „anticipate” este „în favoarea anticipatelor”. „Un președinte demis nu mai poate organiza alegeri anticipate. Miza noastră principală este să avem anticipate, restul sunt speculații, negocieri”, a spus Dungaciu. Discuții cu PSD înainte de moțiune și poziționarea în criza politică Dungaciu a confirmat că a existat o întâlnire cu mai mulți lideri PSD cu două zile înainte de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , fără să precizeze cine a participat din partea PSD. El a susținut însă că decizia AUR de a susține moțiunea nu a avut legătură cu acea discuție. Pe fondul negocierilor pentru ieșirea din criza politică, liderul AUR a afirmat că „fără AUR nu se poate” găsi o soluție și a criticat partidele care, în opinia sa, cer sprijinul AUR, dar refuză ulterior un parteneriat. Dungaciu a invocat și ideea unui „cordon sanitar” (izolare politică) asumat de alte partide față de AUR, susținând că problema nu ar fi la AUR, ci la cei care mențin „linii roșii”. În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern și a reiterat că este nevoie de 233 de voturi în Parlament pentru formarea unei majorități, după două nominalizări de premier. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan leagă explicit investițiile americane și prezența militară aliată de securitatea și dezvoltarea României , într-un mesaj de Ziua Independenței SUA, potrivit TVR Info . Mesajul pune accent pe dimensiunea economică a parteneriatului strategic, prin referirea directă la investiții și locuri de muncă, nu doar pe componenta de apărare. În mesajul transmis sâmbătă, Bolojan a descris Statele Unite ca „un simbol al libertății, al democrației și al egalității de șanse” și a afirmat că parteneriatul strategic România–SUA „contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea țării noastre”. „Mulțumesc companiilor americane pentru investițiile și locurile de muncă create în țara noastră și comunităților româno-americane pentru punțile construite în acești ani.” Ce semnal economic transmite mesajul Dincolo de formula diplomatică, premierul interimar a introdus în aceeași frază două elemente cu impact economic și operațional pentru România: investițiile companiilor americane și efectul lor în piața muncii; rolul comunităților româno-americane în consolidarea relațiilor bilaterale. În același timp, Bolojan a mulțumit militarilor americani care, „alături de cei ai țărilor NATO și de cei români”, contribuie la siguranța României, legând componenta de securitate de cadrul aliat. Context Mesajul a fost transmis cu ocazia Zilei Independenței SUA , sărbătorită pe 4 iulie. Declarația de Independență a fost adoptată la 4 iulie 1776, iar din 1941 data este marcată drept Ziua națională a Statelor Unite, în timpul mandatului președintelui Franklin Delano Roosevelt. Bolojan și-a exprimat, totodată, încrederea în viitorul relațiilor româno-americane. [...]
Andy Burnham , singurul candidat rămas pentru a-i succeda lui Keir Starmer , exclude alegeri anticipate , semnalând continuitate politică în Regatul Unit până la termenul legal din 2029, potrivit Kyiv Post . El spune că, dacă va prelua funcția de prim-ministru, va guverna pe baza manifestului laburist din 2024, inclusiv a angajamentelor fiscale asumate atunci. Într-o sesiune „Ask Me Anything” pe Reddit, Burnham a răspuns „nu” la întrebarea privind convocarea unui scrutin anticipat și a indicat că intenționează să lucreze după programul electoral din 2024. Documentul includea reguli fiscale și promisiunea de a nu crește taxele pe veniturile din muncă, contribuțiile de asigurări sociale (national insurance) sau cotele de TVA. Ce înseamnă pentru agenda internă: stabilitate și puține schimbări fiscale pe termen scurt Mesajul central este că noua conducere laburistă ar urma să evite o resetare rapidă prin alegeri și să păstreze cadrul de politici deja votat în 2024. În plan intern, Burnham a mai spus că susține reforma sistemului electoral majoritar, argumentând că reprezentarea proporțională ar încuraja colaborarea între partide într-un context de fragmentare a votului. Politica externă: menținerea sprijinului pentru Ucraina și apropiere de UE Burnham a afirmat că va menține „100%” din nivelul actual al sprijinului pentru Ucraina și a indicat intenția de a urmări relații mai strânse între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În paralel, Starmer a declarat, într-un interviu pentru BBC, că viitorul șef al guvernului nu va putea reduce implicarea internațională în favoarea exclusivă a problemelor interne, pe fondul unui context global mai volatil. „Oricine va fi succesorul meu, se va confrunta cu același conflict global. (...) Trăim într-o lume mai periculoasă și mai volatilă decât oricând în viața mea.” Calendarul succesiunii la conducerea Laburistă Starmer și-a anunțat demisia pe 22 iunie, după pierderea sprijinului în rândul parlamentarilor laburiști, pe fondul rezultatelor slabe la alegerile locale și regionale din mai. Potrivit informațiilor din articol, Burnham a revenit în Camera Comunelor printr-un scrutin parțial în circumscripția Makerfield, ceea ce a deschis calea pentru o provocare la conducere. Starmer rămâne în funcție până la finalizarea procedurii. Comitetul Executiv Național al partidului a programat deschiderea nominalizărilor pentru 9 iulie, iar noul lider ar urma să fie stabilit înainte ca parlamentul să revină din vacanța de vară, în septembrie. După anunțul demisiei, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a mulțumit lui Starmer pentru cooperare și sprijinul acordat Ucrainei. [...]
Comisia Europeană vrea să schimbe din toamnă regulile de achiziții publice, astfel încât prețul să conteze mai puțin, iar criteriile industriale să poată direcționa „miliarde de euro” către producția din UE , potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu impact economic: piața achizițiilor publice din Uniune înseamnă cheltuieli de 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 15% din PIB-ul UE. Ce se schimbă în licitațiile europene Stéphane Séjourné , vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus la un forum economic la Aix-en-Provence că 30% din criteriile de atribuire la licitațiile europene nu vor mai viza prețul. În loc, vor cântări mai mult: inovația; „preferința europeană”; reziliența; decarbonizarea (reducerea emisiilor); clauzele sociale. Oficialul a indicat că această reorientare ar însemna „reorientarea a miliarde de euro”, în condițiile în care achizițiile publice sunt un instrument major de politică economică. De ce împinge Bruxelles-ul politica industrială în centrul deciziilor Obiectivul declarat al reformei este adaptarea modelului european pentru a-l proteja într-un mediu comercial internațional care se schimbă rapid. Séjourné a legat această schimbare de priorități de două presiuni externe: „problemele concurenței neloiale din partea Chinei” și utilizarea tarifelor vamale de către Statele Unite. În acest context, el a susținut că, dacă „modelele de concurență” ale marilor puteri diferă de cele ale Europei, atunci „o anumită politică industrială trebuie încorporată în politica de concurență”. Preferința europeană: auto și energie curată, cu obligații de producție în UE Pe lângă reforma licitațiilor, Séjourné a indicat că „preferința europeană” este deja folosită ca instrument în sectoare precum tehnologiile auto și cele de energie curată, măsură care a fost adoptată de Comisia Europeană și se află la Parlamentul European. Potrivit declarațiilor sale, ar urma să existe obligații de achiziție și de producție europeană pentru anumite componente, cu exemple punctuale: o parte din panourile fotovoltaice instalate în UE ar trebui să fie produse în Europa; același principiu ar urma să se aplice și reactoarelor nucleare; în auto, regula menționată este că atunci când fondurile publice europene sunt folosite pentru achiziția unui vehicul, mașina trebuie să fie „europeană”, adică cel puțin 70% din componente să fie fabricate în UE. Argumentul Comisiei: risc de scădere a conținutului european și a producției auto Séjourné a justificat măsurile printr-un scenariu în care, „dacă nu se face nimic”, ponderea componentelor europene din mașinile fabricate în UE (în prezent „în jur de 75%”) ar coborî la 40–50% în intervalul 2030–2035. El a mai spus că producția auto din UE este acum de aproximativ 12 milioane de vehicule, dar ar putea scădea la 8–9 milioane până în 2035 dacă tendința nu este corectată, concomitent cu reducerea conținutului de componente europene. [...]
