Știri
Știri din categoria Politică
Monica Anisie a primit aviz favorabil pentru Educație, dar își asumă un conflict politic în PNL, după ce a spus la audierile din Parlament că nu își va da demisia din partid, potrivit News. Mesajul vine în contextul în care, în timpul audierii, a fost invocată o „dimensiune etică” și ideea că nu ar mai face parte din PNL.
Senatoarea PNL a primit, luni, aviz favorabil în comisiile reunite de învățământ pentru postul de ministru al Educației. În același timp, ea a respins explicit ideea unei plecări din partid, susținând că nu a înțeles să fi fost exclusă până la momentul audierii.
„Nu îmi voi da demisia niciodată din Partidul Naţional Liberal. Sunt membră de o viaţă, aş putea spune, şi nu văd care este motivul pentru care ar trebui să părăsesc Partidul Naţional Liberal.”
Întrebată despre un ultimatum al conducerii PNL pentru a demisiona, Anisie a afirmat că nu i s-a cerut o „demisie de onoare”, motiv pentru care nu vede de ce ar părăsi partidul. Ea a amintit și că a fost aleasă senator de București pe listele PNL.
În fața unui parlamentar care a acuzat-o de „trădare”, Anisie a cerut prudență în folosirea termenului și a spus că nu și-a trădat principiile, invocând „responsabilitatea” și „corectitudinea”, precum și angajamentul față de sistemul de educație.
Pe zona de digitalizare, Anisie a declarat că a încercat să facă operativ catalogul electronic, dar proiectul nu este finalizat nici în prezent, adăugând că „probabil” o așteaptă implementarea acestuia.
Recomandate
PNL își schimbă linia politică și își asumă o ruptură de PSD , după ce Ilie Bolojan a fost reales președinte pentru următorii patru ani, la un congres extraordinar, potrivit Știrile Pro TV . Decizia are miză de reglementare și guvernare: repoziționează partidul în Parlament și în negocierile pentru putere, într-un moment în care liberalii discută inclusiv excluderi interne. Bolojan a acuzat de la tribună că PNL este „sub un asalt” și a susținut că partidul va reveni la guvernare „ca un partid mare”, invocând consecvența față de valori și sprijinul pentru familii. „Vom reveni la guvernare ca un partid mare. Cum putem face asta? Să fim consecvenți cu valorile noastre. Este un partid al… un partid care susține familiile.” Vot în bloc pentru echipă și revenirea la moțiuni Noua echipă de conducere a fost aleasă cu voturile a 96% dintre participanți, la un congres la care au fost prezenți peste 1.800 de delegați, desfășurat la București. Spre deosebire de congresul anterior, liberalii au revenit la sistemul candidaturilor pe bază de moțiuni, iar Bolojan și-a intitulat moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. După votul pe moțiune, s-a votat „în bloc” echipa propusă de Bolojan. Structura anunțată include: un prim-vicepreședinte; un secretar general; 8 vicepreședinți executivi. Printre vicepreședinții executivi menționați în material se află Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid. Conflict intern: ultimatum pentru demisii și amenințarea excluderii În tabăra critică față de Bolojan, Adrian Veștea – care inițial anunțase că îi va face opoziție – nu a mai intrat în cursă, dar a contestat promovarea noilor nume în conducere. „Este inadmisibil că aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.” Potrivit aceleiași surse, contestatarii nu au fost prezenți în sală, însă lui Veștea și altor patru liberali li s-au cerut demisiile până în 22 iunie, la ora 12.00. În caz contrar, Biroul Permanent ar urma să înceapă procedurile de excludere. Bolojan a respins ideea că noii veniți ar amenința vechea gardă din partid. „Cei care vin noi nu sunt un pericol pentru oamenii vechi. Doar cei nesiguri se tem. Dar PNL trebuie să aibă uși batante pentru cine vrea să intre, dar și să iasă.” Ce urmează: posibilă contestare în instanță și disputa pe legalitatea congresului Tabăra anti-Bolojan susține că va contesta în instanță legalitatea congresului. Conducerea partidului afirmă, însă, că au participat mai mult de două treimi dintre delegații convocați, ceea ce ar face hotărârile adoptate legale, conform relatării. În paralel, liberalii au decis că nu mai revin la guvernare cu PSD, o poziționare care poate influența direct aritmetica parlamentară și scenariile de formare a majorităților în perioada următoare. [...]
PNL se delimitează de „guvernul Veștea” și anunță că nu își asumă programul de guvernare , într-un context în care pe lista de miniștri apar și persoane prezentate drept „încă liberali”, ceea ce complică responsabilitatea politică și traseul de învestire al Executivului, potrivit G4Media . PNL a transmis duminică seară, printr-un comunicat de presă, că „PNL nu face parte din acest guvern”, după anunțarea numelor din guvernul Adrian Veștea , descris ca fiind dominat de PSD și incluzând „câțiva puciști liberali”. Partidul susține că numele menționate nu reprezintă PNL și poziția sa oficială. „Precizăm în mod clar și fără echivoc faptul că Partidul Național Liberal nu este parte a acestui guvern și nu își asumă responsabilitatea politică pentru programul de guvernare propus. Persoanele care figurează pe lista de miniștri se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare ale PNL. Aceste nominalizări nu au fost discutate, aprobate sau susținute de PNL.” Cine apare pe lista de miniștri, deși PNL spune că nu e parte din guvern În următorul Executiv, „dacă acesta va fi învestit”, ar urma să se regăsească, potrivit materialului, următoarele nume prezentate drept „încă liberali”: Adrian Veștea – propus pentru funcția de prim-ministru; Cristian Pistol – propus la Transporturi; Sorin Cîmpeanu – propus la Apărare; Monica Anisie – propusă la Educație; Eduard Mititelu – propus la Transformare Digitală. Ce consecință politică indică PNL: fără asumare și fără susținere pentru un guvern cu PSD PNL mai afirmă că nu susține instalarea unui guvern „din care face parte PSD, este susținut de PSD sau care nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. În același mesaj, partidul cere ca Executivul condus de Adrian Veștea să nu mai fie prezentat în spațiul public drept un guvern din care face parte PNL și să nu i se atribuie responsabilitatea pentru propuneri. În comunicat, PNL mai spune că va continua activitatea în Parlament și va susține „reformele necesare României”, absorbția fondurilor europene și măsurile de dezvoltare, fără a detalia în acest material pașii următori sau eventuale sancțiuni interne pentru persoanele nominalizate. [...]
Premierul ungar Peter Magyar vrea să-l demită pe președintele Tamas Sulyok printr-un amendament constituțional, într-un pachet mai larg de schimbări care rescriu regulile pentru justiție și anticorupție , potrivit Reuters . Miza imediată este una de reglementare: guvernul își propune să modifice Constituția și zeci de legi, cu efect direct asupra echilibrelor instituționale. Magyar a declarat în parlament că executivul va iniția înlăturarea președintelui prin amendament constituțional și că va lansa, în toamnă, o reformă constituțională mai amplă. Demiterea președintelui și pașii următori Planul include un amendament constituțional pentru înlăturarea din funcție a președintelui Tamas Sulyok. Magyar l-a acuzat pe Sulyok — descris drept unul dintre cei mai nepopulari politicieni din Ungaria — că ar fi sprijinit guvernarea fostului lider de dreapta Viktor Orban. Sulyok a respins acuzațiile, afirmând că nu are o agendă politică și că a asigurat doar „verificările și echilibrele” necesare. Dacă și când Sulyok va fi demis, parlamentul ar urma să aleagă un nou președinte pentru un mandat de maximum cinci ani. „Operațiunea Purgatoriul”: arhitectura anticorupție și noul birou de recuperare a activelor În paralel, guvernul anunță un set de măsuri economice, politice și juridice pentru combaterea corupției, inclusiv înființarea unui „ National Asset Protection and Recovery Office ” (un birou național pentru protecția și recuperarea activelor), care ar urma să investigheze suspiciuni de folosire abuzivă a fondurilor publice din ultimii douăzeci de ani. Potrivit planului prezentat de Magyar, guvernul va modifica 47 de legi pentru a crea baza legală a acestei structuri. Premierul susține că, în ultimii ani, corupția ar fi costat Ungaria echivalentul a 8%–10% din PIB. Din opoziție, deputatul Gergely Gulyas, din partea fostului partid de guvernământ Fidesz, a calificat discursul lui Magyar drept „calomnios și revoltător”, notează Reuters. Reformă constituțională în toamnă: referendum și schimbări pentru instanțele de vârf Magyar a mai spus că, în toamnă, va începe o revizuire constituțională cu consultări publice, iar o nouă Constituție ar urma să fie supusă unui referendum. În zona justiției, planul include: stabilirea unei limite de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale (instituție care poate bloca unele legi), ceea ce ar însemna retragerea lui Peter Polt, aliat al lui Orban, din funcția de judecător-șef; posibilitatea ca două treimi dintre judecători să inițieze demiterea conducerii Curiei (instanța supremă) sau a Oficiului Național al Justiției, cu aprobarea a două treimi dintre parlamentari; limitarea mandatelor parlamentarilor la 12 ani. Reuters nu oferă, în materialul citat, un calendar detaliat pentru adoptarea amendamentului constituțional privind președintele sau pentru înființarea efectivă a noului birou de recuperare a activelor, dincolo de mențiunea că revizuirea constituțională ar urma să înceapă în toamnă. [...]
Premierul desemnat Adrian Veştea încearcă să deblocheze învestirea Guvernului printr-o întâlnire cu liderul AUR, George Simion , în condițiile în care AUR a anunțat că nu va susține cabinetul la votul din plenul comun programat luni seară, potrivit News . Veştea spune că își asumă „un dialog deschis cu orice formațiune politică votată de români”, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic” și de a gestiona „o criză fără precedent”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. „Sunt un om al dialogului şi al consensului. Înţelegând responsabilitatea care îmi revine pentru a pune capăt haosului politic, voi avea o întâlnire cu preşedintele AUR, George Simion.” „Atunci când vine vorba de România şi de rezolvarea unei crize fără precedent, îmi asum un dialog deschis cu orice formaţiune politică votată de români.” În același timp, George Simion a transmis că, dacă guvernul Veştea va fi supus votului luni seară și va trece, nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR. Liderul AUR a precizat că îl așteaptă pe premierul desemnat la sediul partidului până la ora 20.00 și i-a cerut președintelui Nicușor Dan să declare public dacă AUR mai este considerat un partid extremist. Simion a mai cerut ca Veştea să predea mandatul sau să amâne votul, susținând că, „în mod evident”, cabinetul nu ar urma să treacă de Parlament, în contextul poziției anunțate de AUR. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea se mută spre AUR , iar USR anunță că nu va susține un executiv pe care îl consideră „antireformă”, pe fondul discuțiilor despre o posibilă apropiere AUR–PSD, potrivit Adevărul . Președintele USR, Dominic Fritz , a reacționat după ce liderul AUR, George Simion, a vorbit despre o eventuală „reconciliere” cu PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fritz a susținut că premierul desemnat Adrian Veștea ar putea ajunge să obțină sprijinul necesar „doar pupând inelul lui Simion” și a pus sub semnul întrebării discursul anti-sistem al AUR, în contextul unei apropieri de PSD. Linia roșie a USR: fără vot pentru un „guvern antireformă” În același mesaj, Fritz a enumerat condițiile în care USR nu ar vota învestirea unui guvern, invocând, între altele, refuzul de a susține: „un guvern antireformă”; „un guvern al extracției banilor românilor în buzunare personale”; „un guvern al incompetenților dovediți”; „un guvern al trădării visurilor românilor care-și doresc un stat care livrează pentru ei”. Veștea confirmă întâlnirea cu Simion: „dialog deschis cu orice formațiune” Pe de altă parte, Adrian Veștea a anunțat că merge la sediul AUR pentru discuții privind o posibilă susținere în plen, după ce George Simion a spus public că îl așteaptă la o întrevedere. Veștea și-a justificat demersul prin nevoia de a construi o majoritate în contextul crizei politice și a afirmat că își asumă dialogul cu orice partid votat de români. Contextul imediat este că premierul desemnat caută sprijin parlamentar pentru învestire, iar deschiderea către AUR amplifică tensiunile politice și repoziționează negocierile, inclusiv prin reacția USR, care își reafirmă public refuzul de a vota un guvern pe care îl consideră lipsit de reforme. [...]
Propunerea lui Petre Florin Manole pentru un al doilea mandat la Ministerul Muncii vine cu mize directe pentru costurile cu forța de muncă și pentru arhitectura programelor sociale , în condițiile în care agenda sa include creșterea salariului minim și reforme în zona dizabilității, potrivit News . Manole (42 de ani) este prezentat ca un politician cu parcurs atipic, trecut de la activism pentru drepturile omului și combaterea discriminării la conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, funcție pe care o ocupă din iunie 2025. În PSD, este descris drept unul dintre reprezentanții noii generații de lideri. Ce înseamnă agenda de la Muncă: salariul minim și programe pentru tineri În mandatul început în 2025, Manole a avansat măsuri cu impact social și economic, între care: majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei lunar , de la 1 iulie 2026 ; prezentarea programului „Primul loc de muncă” pentru tineri, cu stimulente financiare lunare finanțate din fonduri europene . Creșterea salariului minim este relevantă pentru companii prin efectul direct asupra costurilor salariale la baza grilelor de remunerare, iar programul pentru tineri indică o orientare către utilizarea fondurilor europene pentru stimularea angajării. Reforma dizabilității: criterii, fraude și valabilitate permanentă O altă direcție menționată este reforma sistemului de protecție pentru persoanele cu dizabilități, prin: revizuirea criteriilor de încadrare în grad de handicap ; accent pe eliminarea fraudelor ; valabilitate permanentă pentru afecțiunile ireversibile . Dacă aceste schimbări sunt implementate, ele pot modifica atât fluxurile administrative, cât și modul de acordare a beneficiilor, cu efecte asupra cheltuielilor sociale și asupra controalelor. Profil și controverse: declarații de avere și legături personale News notează și elemente controversate din spațiul public: presa a semnalat sume cash în declarațiile de avere (inclusiv 100.000 de lei și 30.000 de euro menționați în 2025), fără explicații detaliate din partea ministrului. Este menționat și un împrumut de 225.000 de lei acordat PSD în 2019, despre care Manole a spus că provine din economiile sale din indemnizația de parlamentar. Totodată, apare în dezbaterea publică relația cu nașul său de cununie, omul de afaceri Gruia Stoica, condamnat penal pentru corupție; Manole a afirmat că legătura este „etnică, nu politică, nu business”. Context politic și traseu Născut la Slobozia, Manole a absolvit Istoria la Universitatea din București (2010) și s-a identificat drept român de origine romă. A lucrat peste un deceniu în zona neguvernamentală, a fost referent la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (2007–2011) și a urmat stagii internaționale, inclusiv International Visitors Leadership Program al Departamentului de Stat al SUA. În politică a intrat în 2009, odată cu înscrierea în PSD; a fost consilier local în Sectorul 5 (2012–2015), membru în Colegiul Director al CNCD (2015–2016), secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (2022–2023) și deputat în două rânduri (2016–2020 și din 2024 până în prezent). În Camera Deputaților este vicelider al grupului PSD și președinte al Comisiei speciale pentru combaterea traficului de persoane. În 2017, a votat împotriva redefinirii familiei în Constituție, fiind menționat ca singurul deputat PSD care s-a opus inițiativei Coaliției pentru Familie. [...]
