Știri
Tag: palatul cotroceni

Președintele Nicușor Dan pune pe agenda României coeziunea UE și apărarea europeană , după o discuție la Cotroceni cu fosta cancelară germană Angela Merkel , potrivit Digi24 . Mesajul indică o miză de politică externă cu potențial impact de reglementare și bugetar, în condițiile în care întărirea apărării europene și asumarea unei „responsabilități sporite” în NATO se traduc, de regulă, în decizii și alocări publice. Întâlnirea a avut loc marți, la Palatul Cotroceni , iar șeful statului a spus că discuția a vizat „contextul politic și de securitate la nivel mondial”, precum și consolidarea Uniunii Europene și a apărării europene. Nicușor Dan a descris întrevederea drept „foarte fructuoasă” și a arătat că a fost interesat de opiniile Angelei Merkel, invocând experiența politică a acesteia. Ce teme au fost puse în prim-plan În mesajul publicat pe rețeaua X, președintele a indicat trei direcții principale ale discuției: situația politică și de securitate internațională; rolul unei Uniuni Europene „mai unite” în afacerile internaționale; măsuri pe care România și Germania le pot lua împreună pentru „o mai mare coeziune europeană” și „o poziție mai fermă în domeniul apărării”, cu o responsabilitate mai mare a europenilor în cadrul NATO. De ce contează: semnal pentru priorități de politică publică Accentul pus pe apărarea europeană și pe o UE „mai unită” sugerează o direcție de poziționare diplomatică în care România caută coordonare mai strânsă cu Germania pe dosare de securitate. Digi24 nu oferă detalii despre eventuale decizii, calendare sau inițiative concrete rezultate din întâlnire, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți în perioada următoare. [...]

Președintele Nicușor Dan pune scăderea încrederii în justiție pe seama unor reflexe interne ale sistemului și le cere noilor magistrați să le contracareze încă de la începutul carierei, potrivit Antena 3 . Într-un discurs la Palatul Cotroceni , adresat magistraților definitivi absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii (INM), șeful statului a avertizat asupra „tentațiilor” care, în opinia sa, pot afecta direct percepția publică asupra actului de justiție. Miza, a spus președintele, este una de încredere publică: performanța sistemului ar fi măsurată în primul rând prin încrederea cetățenilor, pe care a indicat-o la „25%”. În această logică, fiecare decizie individuală a unui magistrat poate influența imaginea statului român în ansamblu, pentru că justiția este un „serviciu public” evaluat de public. „Tentațiile” de la început de carieră și efectul lor asupra încrederii Nicușor Dan a enumerat trei riscuri pe care le vede recurente la început de carieră: tentația „aroganței”, pe fondul unei formări profesionale dificile; tentația „suficienței”, pe care a asociat-o atât cu imaginea statului, cât și cu dezvoltarea personală; tentația „de a da dreptate statului”, pe care a numit-o „nesănătoasă”, argumentând că tolerarea unei greșeli ar încuraja repetarea ei. În discursul integral redat de publicație, președintele a adăugat și „tentația de conformism”, legată de presiunea de a urma direcția majorității. Sfatul central: „curajul propriei opinii” în raport cu „sistemul” Recomandarea principală pentru tinerii magistrați a fost „să aibă curajul propriei opinii”, inclusiv atunci când se confruntă cu inerții instituționale. Președintele a legat ideea de propria experiență, amintind momentul preluării mandatului de primar general în 2020 și percepția din jur că „sistemul” ar fi imposibil de înfruntat. „Aveți curajul propriei opinii pentru că tot timpul povestea despre sistem e mult mai impresionantă decât ceea ce numim sistemul”, a spus Nicușor Dan. Semnal către parchete: corupția rămâne „cea mai importantă așteptare” a societății În ceea ce privește procurorii, Nicușor Dan a spus că așteptările societății vizează violența în familie și traficul de droguri, dar „cea mai importantă” rămâne corupția, „corupția mare” și „corupția mică”. Referindu-se la procurorii-șefi numiți recent, președintele a afirmat că așteaptă să treacă șase luni de la numiri și că „impresia” sa este că activitatea „s-a dinamizat”. Totodată, a indicat drept evoluție pozitivă faptul că „acte importante din dosare importante” nu ar mai ajunge „pe surse” în spațiul public, prezentând această separare între „cercetarea penală” și „televizor” ca „un pas înainte”. [...]