Știri
Tag: ministerul energiei
Știri despre „ministerul energiei”
Ministrul Energiei infirmă creșterea prețului carburanților la 10 lei - contextul internațional nu justifică majorări speculative
Ministrul Energiei estimează scumpiri de 3-5 bani la pompă , în perioada următoare, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar respinge scenariile vehiculate în spațiul public potrivit cărora benzina și motorina ar putea ajunge la 10 lei, relatează Biziday . Bogdan Ivan spune că nu există, „în momentul de față”, argumente comerciale sau economice care să susțină o astfel de creștere. Ministrul afirmă că autoritățile urmăresc să împiedice folosirea contextului internațional pentru scumpiri artificiale și susține că majorări mai mari decât intervalul de 3-5 bani nu ar fi justificate acum. În același timp, el a catalogat drept false informațiile privind un preț de 10 lei la pompă. „Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate.” Bogdan Ivan a făcut trimitere și la un episod din octombrie anul trecut, în contextul sancțiunilor împotriva Lukoil și al închiderii Rafinăriei Petrotel, când au existat, de asemenea, speculații privind o creștere a prețurilor până la 10 lei. Potrivit ministrului, conflictele internaționale pot influența piața, însă „într-o marjă destul de redusă”, iar statul ar urma să intervină cu instrumentele disponibile împotriva tentativelor de creștere artificială a prețurilor. Pe segmentul gazelor, ministrul a comentat creșterea bruscă a cotațiilor de referință ale gazelor naturale europene, cu 25% luni dimineață, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. El a susținut că România produce aproximativ 90% din gazele pe care le consumă și că depozitele interne sunt „undeva la 40%”, cu circa 10% peste media Uniunii Europene. Ivan a mai spus că, de la 1 aprilie 2026, ar urma să existe un mecanism cu preț reglementat pe lanțul de la producător la furnizor, iar pentru populație gazele se vând la un preț plafonat, ceea ce, în opinia sa, ar menține stabilitatea. În privința carburanților, ministrul a respins explicit un scenariu de scumpire cu 30%, despre care spune că a fost avansat de „unii specialiști”, și a invocat necesitatea evitării panicii. Totodată, el a declarat că România ar fi pregătită să gestioneze o eventuală penurie și să mențină „un preț stabil la motorină și la benzină”, prin stocurile existente la operatori și prin depozitele de urgență care pot fi eliberate „în situații excepționale”, prin ordin de ministru. Principalele elemente invocate de ministrul Energiei: scumpiri estimate la pompă de 3-5 bani, pe termen scurt; respingerea scenariului de 10 lei/litru și a unei scumpiri de 30%; producție internă de gaze de circa 90% din consum; depozite de gaze la aproximativ 40%, peste media UE; mecanism cu preț reglementat de la 1 aprilie 2026 și preț plafonat pentru populație; posibilitatea folosirii stocurilor de urgență pentru a preveni penuria. [...]
România a anunțat Comisiei Europene un nou mecanism de stabilire a prețului la gaze - proiect pentru perioada aprilie 2026-martie 2027
România a informat informal Comisia Europeană despre intenția de a introduce un nou mecanism de stabilire a prețului la gaze , conform Economedia . Această inițiativă legislativă vizează perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și are scopul de a proteja consumatorii casnici de gaze naturale, în timp ce se pregătește tranziția către o piață liberalizată. Necesitatea notificării oficiale Deși România a comunicat informal intenția sa, surse din Comisia Europeană subliniază că este necesară o notificare oficială. Aceasta trebuie să fie conformă cu articolul 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele, care impune furnizarea de materiale suport pentru justificarea măsurii. Normele UE permit intervenții publice în stabilirea prețurilor doar în anumite condiții, cum ar fi asigurarea aprovizionării clienților vulnerabili. „România ar trebui să notifice oficial Comisia în temeiul articolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele furnizând materiale suport pentru a o justifica”, a declarat un oficial al Comisiei Europene. Detalii ale proiectului de ordonanță Proiectul de ordonanță de urgență, publicat de Ministerul Energiei , prevede că producătorii de gaze naturale vor fi obligați să livreze gaze la un preț reglementat de 110 lei/MWh către furnizori și producătorii de energie termică. Acest preț poate fi ajustat de Guvern în funcție de evoluțiile pieței și geopolitice. Componenta de furnizare a gazelor naturale este stabilită la 15 lei/MWh. Conform Asociației Energia Inteligentă, acest mecanism ar putea duce la scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar ar crește cu 25% prețurile pentru consumatorii non-casnici. Contextul reglementar și relația cu Comisia Europeană România se află deja sub procedură de infringement din partea Comisiei Europene pentru reglementarea prețurilor angro la gaze. Comisia a emis un aviz motivat în mai 2025, solicitând României să elimine restricțiile impuse producătorilor de gaze. Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsura propusă este tranzitorie și că, din 2027, nu va mai fi necesară o schemă de plafonare a prețurilor. Implicații și pași următori Pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene, România trebuie să demonstreze proporționalitatea și necesitatea măsurii propuse, precum și să asigure că aceasta nu denaturează piața. În plus, trebuie să se asigure că măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili sunt adecvate și că tranziția către o piață liberalizată este bine gestionată. România trebuie să notifice Comisia cu privire la măsurile adoptate și să explice de ce obiectivele nu pot fi atinse prin alte mijloace. [...]
Factura la gaze din 2026 se calculează ca minim între două opțiuni - dispare plafonul fix, rămâne controlul pe costuri
Prețul gazelor pentru populație va fi reglementat indirect între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 , potrivit Economedia , printr-un proiect al Ministerului Energiei care înlocuiește plafonarea clasică din anii 2022-2025 cu un mecanism de control pe costuri și cu o comparație obligatorie între două variante de preț. Miza reglementării este să mențină protecția consumatorilor casnici încă un an, dar să pregătească trecerea către o piață complet liberalizată, fără intervenții directe asupra prețului din factură. În locul unui preț maxim impus la clientul final, statul introduce reguli de calcul și limite pe componente-cheie: un preț reglementat la producător pentru o parte din volume și o marjă de furnizare fixă. În noul cadru, furnizorii vor calcula prețul final din factură ca sumă a costului de achiziție al gazului, a costului de furnizare, a tarifelor reglementate (transport și distribuție) și a taxelor (TVA și accize). Elementul central este că, pentru clienții casnici (cu excepțiile prevăzute pentru regimul de „ultimă instanță”), se aplică o regulă de „cel mai mic preț” între contractul existent și formula reglementată. „Preţul final facturat de către fiecare furnizor de gaze naturale este valoarea minimă dintre: preţul contractual; preţul final calculat conform prevederilor alin. (1).” Pe partea de producție, proiectul obligă producătorii români să livreze cantitățile necesare pentru populație și pentru producerea energiei termice destinate consumului populației la un preț fix de 110 lei/MWh , cu priorități explicite (inclusiv pentru constituirea stocurilor înainte de iarnă). Documentul prevede și că redevența pentru aceste cantități se calculează la prețul de 110 lei/MWh, iar volumele vândute astfel sunt exceptate de la taxa pe veniturile suplimentare asociată dereglementării. În paralel, statul fixează componenta de furnizare la 15 lei/MWh , limitând marja furnizorilor și reducând spațiul pentru creșteri comerciale în factura finală. Mecanismul este completat de obligația de înmagazinare la un nivel minim de 90% și de un regim de sancțiuni pentru nerespectarea prețurilor, a stocurilor și a cantităților, cu amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală (sau între 1 și 10 milioane lei pentru firme noi). În nota de fundamentare, Ministerul Energiei leagă schimbarea și de contextul fiscal, arătând că eliminarea plafonării clasice ar avea un impact bugetar pozitiv, în condițiile în care România este în procedură de deficit excesiv. [...]
Bogdan Ivan critică numirea contabililor în conducerea companiilor - riscul de concentrare excesivă pe costuri poate afecta deciziile strategice
Bogdan Ivan a criticat, indirect, abordarea de tip „contabil” în guvernare , pe fondul tensiunilor din Coaliție legate de reducerea cheltuielilor și de direcția economică, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre tăieri de costuri în administrația locală și centrală, asociate în spațiul public cu premierul Ilie Bolojan , deși ministrul spune că nu la acesta s-a referit. Mesajul ministrului Energiei, social-democrat, a fost formulat ca o critică la adresa unei guvernări concentrate exclusiv pe controlul cheltuielilor, în detrimentul investițiilor și al dezvoltării. Ivan a susținut că, asemenea unei companii, statul are nevoie de „viziune” și asumare, nu doar de reducerea costurilor, mai ales într-un moment în care „întregul raport de forțe mondial se schimbă”. „Nu poți să pui un contabil în fruntea unei companii, pentru că atunci el se va uita la fiecare cost. În fruntea unei companii ai nevoie de viziune, dezvoltare și de risc.” Întrebat explicit dacă aluzia îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, Bogdan Ivan a negat și a spus că vorbea despre „principii”. În aceeași intervenție, el a criticat faptul că agenda publică se blochează în „detalii” care ar trebui să rămână marginale, în loc ca România să urmărească un rol mai puternic în deciziile internaționale, inclusiv pe energie și în regiunea Mării Negre. Declarațiile lui Ivan se înscriu într-un tablou mai larg de critici interne în Coaliție la adresa lui Bolojan. Digi24 notează că premierul a fost „aspru criticat” de colegi din PSD după ce Institutul Național de Statistică a încadrat România în recesiune tehnică, iar Sorin Grindeanu a catalogat situația drept „o rușine pentru Coaliție” și a indicat existența unui „vinovat principal” pentru „direcția greșită”. Pe fond, ministrul Energiei a încercat să lege disputa despre cheltuieli de o miză politică și financiară imediată: menținerea coeziunii între PSD, PNL, USR și UDMR și accelerarea atragerii de bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ivan a subliniat că 2026 este „crucial” pentru a aduce cât mai multe fonduri până la 31 august, sugerând că presiunea pe rezultate poate amplifica fricțiunile din interiorul guvernării. [...]
Ministerul Energiei propune supraveghere extinsă la companiile Lukoil din România - proiect de HG în dezbatere publică
Ministerul Energiei a lansat un proiect de HG pentru supravegherea companiilor Lukoil , potrivit HotNews.ro . Documentul, pus miercuri în dezbatere publică, vizează instituirea unei „supravegheri extinse” asupra firmelor controlate de grupul rusesc în România și include propunerea de numire a lui Ion Bogdan Bugheanu ca supraveghetor; publicația notează că nu există informații publice despre acesta (CV sau biografie), singura mențiune fiind pe o listă de candidați la Consiliul Local Mioveni în 2020, ca membru ALDE. Măsura ar urma să se aplice pentru Lukoil România SR L, Petrotel-Lukoil S.A., Lukoil Lubricants East Europe SRL și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam – Sucursala București. Actul normativ este elaborat în baza unei ordonanțe de urgență adoptate la finalul anului trecut, iar contextul invocat este că activele Lukoil din străinătate, inclusiv din România, se află sub sancțiuni impuse de SUA din 21 noiembrie 2025. În nota de fundamentare, Ministerul Energiei argumentează importanța economică și de securitate a activelor: rafinăria Petrotel-Lukoil ar asigura aproximativ 23% din piața produselor petroliere din România și circa 18% din obligația națională de stocare de urgență. Oprirea activității ar putea produce perturbări majore în aprovizionarea cu carburanți, iar pierderea cotei de piață ar trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului la pompă și cu riscul unor insuficiențe locale sau regionale de benzină și motorină; în plus, Lukoil România operează 321 de stații de distribuție și cinci depozite regionale, iar întreruperea activității ar afecta fluxurile logistice și capacitatea de import prin porturi și terminale petroliere. Documentul semnalează și un risc strategic legat de asocierea dintre Lukoil Overseas Atash B.V. și Romgaz în perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil este operator și acționar majoritar. Guvernul apreciază că situația amplifică riscurile de dependență energetică și expune juridic și geopolitic o companie strategică a statului, motiv pentru care este menționată necesitatea consultării CSAT. Separat, HotNews.ro mai arată că Lukoil a anunțat că a acceptat să vândă cea mai mare parte a activelor sale străine, estimate la circa 22 de miliarde de dolari, către Carlyle Group, tranzacție condiționată de aprobări de reglementare, inclusiv permisiunea OFAC, în condițiile în care Trezoreria SUA a acordat termen până la 28 februarie pentru vânzarea portofoliului global. [...]
Marți are loc conferința dedicată ecosistemului energetic modern al României - Dialog asupra soluțiilor pentru dezvoltare durabilă
Trei ministere și două autorități de reglementare participă în același panel la conferința PRIA Energy Market Liberalization & Strategic Challenges, organizată marți, la București, potrivit Știrile ProTV . Tema centrală anunțată este stadiul actual al sectorului energetic din România, cu accent pe coordonarea strategiilor naționale. Organizatorii spun că în același panel vor fi reprezentate Ministerul Energiei, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării, alături de Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Miza explicită a acestei formule este o discuție publică despre strategii naționale coordonate, într-un domeniu în care deciziile de investiții, reglementare și concurență se condiționează reciproc. Din zona guvernamentală, pe agenda evenimentului sunt menționați Bogdan Ivan , ministrul Energiei, și Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, notează Știrile ProTV. Tot din sfera instituțiilor publice, sunt anunțați Dan Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, și Anca Ginavar, directoare în Direcția Tehnică din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Prezența Consiliului Concurenței și a ANRE în același cadru cu ministerele indică o discuție care depășește strict politica energetică și intră în zona de reguli de piață și supraveghere, în condițiile în care liberalizarea și funcționarea piețelor de energie depind atât de reglementări, cât și de aplicarea principiilor de concurență. În același timp, includerea Ministerului Mediului și a MDLPA sugerează o legătură directă între deciziile din energie, obiectivele de mediu și componenta de infrastructură și dezvoltare. Pe lista participanților se află și reprezentanți ai companiilor și instituțiilor-cheie din sector: Răzvan Popescu (Romgaz), Ion Sterian (Transgaz), Cristina Setran (OPCOM – operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale), Volker Raffel (E.On România), precum și reprezentanți ai asociațiilor de profil ACUE și HENRO. [...]
Bogdan Ivan explică facturile mai mari la gaze - Consumul a urcat cu 25% în cea mai geroasă iarnă
România a consumat iarna aceasta cu 25% mai mult gaz decât în perioadele similare din ultimii cinci ani, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, iar acest plus de consum s-a văzut direct în facturi, potrivit News.ro . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a legat scumpirea facturilor de volum, nu de preț, susținând că iarna 2025-2026 a fost „cea mai geroasă” din ultimii cinci ani. Explicația oficială este că, în condițiile în care prețul gazului a fost plafonat, creșterea sumelor de plată a venit din consumul mai ridicat al gospodăriilor. Ministrul a spus că, în medie, consumul național a fost cu un sfert peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă, ceea ce a dus automat la facturi mai mari pentru clienții care s-au încălzit pe gaze. „Preţul a fost plafonat, prin urmare creşterea costului facturilor a fost cauzată de un consum mai mare, fiind în cea mai geroasă iarnă din ultimii 5 ani. În medie, în România s-a consumat gaz cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor 5 ani. Automat, orice calcul matematic facem, avem facturile mai mari”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, ministrul a indicat că schema de plafonare ar urma să continue și după 31 martie, tocmai pentru a evita o creștere a prețului final în facturi. El a afirmat că a văzut oferte „cu 20% mai mari” în piață pentru perioada de după această dată și că, în consecință, intenția este de a menține plafonarea „pe tot lanțul” cel puțin încă un an, cu perspectiva ca până la 31 martie 2027 prețul să rămână plafonat și, eventual, să scadă dacă se intensifică concurența. Pe termen mai lung, Bogdan Ivan a legat așteptările de reducere a presiunii asupra pieței de creșterea producției interne, menționând că din 2027 ar urma să înceapă extracția de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep , ceea ce ar „aproape” dubla capacitatea de producție. Totodată, ministrul a anunțat acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili: o bonificație de 50 de lei pe lună la factura de electricitate pentru persoane cu venituri de până la 2.500 de lei net (și praguri cumulate pentru familii), măsură valabilă până la 31 decembrie 2026 și aplicabilă în sezonul rece, între 1 octombrie și 31 martie. [...]
