Știri
Tag: investitii aparare
Știri despre „investitii aparare”
Europa Centrală și de Est devine centrul industriei europene de apărare - Studiul KPMG evidențiază transformarea regiunii în nucleu operațional strategic pentru NATO
Europa Centrală și de Est devine noul pol al investițiilor în industria europeană de apărare , pe fondul trecerii de la achiziții punctuale la producție continuă, refacere de stocuri și mentenanță pe termen lung, potrivit G4Media , care citează un studiu KPMG . Miza economică este mutarea capitalului și a capacităților industriale către regiuni care pot livra rapid volum, costuri competitive și integrare în lanțurile de aprovizionare. Studiul KPMG („Avantajul outsiderului. Europa Centrală și de Est – o oportunitate în creștere pentru industria multinațională de apărare și securitate”) susține că această schimbare mută „centrul de greutate” al investițiilor din Europa de Vest către statele din Europa Centrală și de Est, tocmai pentru că acestea concentrează avantajele operaționale cerute de noua etapă a reînarmării europene. De ce contează pentru economie și industrie Potrivit analizei, regiunea traversează o „repoziționare” cu efecte pe termen lung asupra economiei, cooperării regionale și dezvoltării industriale. Argumentul principal: statele din zonă pot valorifica simultan poziția geografică, compatibilitatea instituțională (UE și NATO), baza industrială și forța de muncă calificată pentru a construi capacități comune de producție, logistică și inovare. În acest context, războiul din Ucraina este prezentat ca accelerator al unei transformări strategice: Europa Centrală și de Est nu mai este periferie, ci „nucleu operațional”, coridor strategic al NATO și pilon al reînnoirii industriei europene de apărare. „Europa Centrală și de Est nu mai este periferia apărării europene, ci spațiul în care securitatea, industria și competitivitatea se întâlnesc”, a explicat Tudor Grecu, CEE Head of Defence, Partner, Head of Advisory, KPMG în România. Infrastructura „dual-use” și rolul României Una dintre direcțiile cu potențial ridicat este investiția în infrastructură „dual-use” (cu utilizare civilă și militară): drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi și coridoare fluviale, văzute ca noduri într-o rețea regională de mobilitate. Studiul indică și o repoziționare a Mării Negre ca „nod strategic central” pentru securitatea europeană, unde se intersectează securitatea militară, libertatea de navigație, energia și reconstrucția Ucrainei. În acest cadru sunt menționate noua strategie a UE pentru Marea Neagră și propunerea de creare a unui hub de securitate maritimă la Constanța, ca elemente care consolidează rolul României în regiune. Dunărea este descrisă ca un alt vector logistic: adaptarea porturilor dunărene și modernizarea conexiunilor rutiere și feroviare ar putea crea hub-uri regionale care să deservească atât comerțul, cât și reconstrucția Ucrainei și industriile europene. Ce avantaje industriale invocă studiul KPMG argumentează că regiunea are o bază industrială „adaptabilă”, construită în ultimele trei decenii în jurul producției avansate din automotive, echipamente industriale, electronică și software, care poate fi convertită și extinsă către producție dual-use. Competențele menționate includ prelucrarea de precizie, metalurgia, electronica și ingineria software. „Pentru investitori și decidenți publici, Europa Centrală și de Est nu mai este o alternativă, ci una dintre puținele regiuni capabile să livreze simultan volum, viteză și scalare industrială în sectorul apărării”, a declarat generalul de flotilă aeriană Adrian Duță, senior advisor, Defence & Security, KPMG în România. În analiza KPMG, Polonia, România, Cehia, Slovacia și Ungaria sunt prezentate ca având profiluri complementare: de la producție la scară și capabilități în software și securitate cibernetică (Polonia), la avantaj geografic și acces la Marea Neagră și Dunăre (România), tradiție industrială și inginerie (Cehia), nișe în muniții și sprijin pentru sisteme terestre (Slovacia) și parteneriate legate de producție localizată prin asocieri de tip joint venture (Ungaria). Ucraina, integrată tot mai mult în ecosistem Studiul mai notează că Ucraina are o poziție distinctă, dar tot mai integrată în ecosistemul regional, iar războiul i-a accelerat capacitatea de inovare, inclusiv în domenii precum dronele, comunicațiile și mentenanța. Cooperarea cu statele vecine din UE este descrisă ca posibilă „diviziune funcțională a muncii”: Ucraina ca sursă de cerere, testare și inovație operațională, iar țările UE ca platforme pentru producție la scară, certificare, finanțare și integrare în piața unică. (Textul disponibil în sursă este trunchiat spre final, astfel că detaliile suplimentare nu pot fi redate integral.) [...]
UE și NATO colaborează pentru întărirea apărării europene - Răspuns la amenințările lui Donald Trump privind retragerea SUA din Alianță
UE și NATO vor să-și coordoneze mai strâns investițiile și producția de armament în Europa , într-o mișcare cu miză directă pentru finanțarea și capacitatea industrială a apărării, pe fondul riscului politic ca SUA să-și reducă angajamentul în Alianță, potrivit Euronews . Ursula von der Leyen a transmis, după întâlnirea de joi de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , că obiectivul este accelerarea efortului european: investiții mai mari, producție mai mare și livrare mai rapidă. Cei doi au convenit și „să lucreze în strânsă colaborare” pentru pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie. Presiunea politică din SUA împinge Europa spre reînarmare și capacitate proprie Contextul este tensionat de declarațiile repetate ale lui Donald Trump la adresa aliaților europeni și de amenințările privind o posibilă retragere a SUA din NATO. Trump a scris săptămâna trecută, după o întâlnire la Washington cu Mark Rutte: „NATO nu a fost acolo când am avut nevoie de ei și nu vor fi acolo când vom avea din nou nevoie de ei”. Potrivit materialului, președintele american îi acuză pe europeni inclusiv că ar fi refuzat să ajute Washingtonul în războiul din Orientul Mijlociu, purtat împreună cu Israelul, iar Mark Rutte a încercat să-l calmeze în ultimele luni. În paralel, Rutte a punctat public ideea că o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic. 150 de miliarde de euro în credite și primele plăți așteptate în mai Pe partea de finanțare, Bruxellesul a decis să sprijine reînarmarea statelor UE în fața amenințării ruse, inclusiv prin credite totale de 150 de miliarde de euro (aprox. 750 de miliarde de lei). Primele plăți ar urma să aibă loc în luna mai, potrivit lui Kubilius, citat în articol. În plus, sunt anunțate „alte măsuri de susținere”, cu accent pe IMM-uri, care „se confruntă frecvent cu dificultăți pentru a aduna fonduri” — un semnal că viitoarele programe ar putea viza mai direct lanțul de furnizori și capacitățile de producție din industria europeană de apărare. Pentru context, Euronews amintește și un material separat despre presiunile lui Trump asupra NATO: Euronews . [...]
Brokerul lui Pete Hegseth a încercat să plaseze investiții în companii de apărare înainte de atacul SUA asupra Iranului - Pentagonul respinge acuzațiile
Un broker al lui Pete Hegseth a încercat să plaseze bani în apărare cu câteva săptămâni înaintea atacului americano-israelian asupra Iranului, potrivit Antena 3 CNN , care citează Financial Times și trei persoane familiarizate cu situația. Demersul ar fi fost făcut de un broker de la Morgan Stanley care îl reprezintă pe Pete Hegseth, secretarul apărării al SUA. Acesta ar fi contactat BlackRock în februarie pentru o investiție de „mai multe milioane de dolari” în ETF-ul (fond tranzacționat la bursă) Defense Industrials Active, administrat de BlackRock, iar solicitarea ar fi fost semnalată intern în companie, potrivit acelorași surse. BlackRock descrie fondul, cu simbolul IDEF, drept un vehicul care urmărește să profite de creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru apărare și securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice. Printre cele mai mari dețineri sunt companii precum RTX, Lockheed Martin și Northrop Grumman, care au Departamentul Apărării al SUA drept principal client, precum și Palantir. După apariția informațiilor, purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a respins acuzația. „Această acuzație este complet falsă și fabricată. Nici secretarul Hegseth și nici vreun reprezentant al său nu au contactat BlackRock pentru o astfel de investiție.” BlackRock și Morgan Stanley au refuzat să comenteze, mai notează articolul. Investiția nu s-ar fi concretizat deoarece fondul, lansat în mai 2025, nu era încă disponibil pentru clienții Morgan Stanley, deși ETF-urile sunt, în general, concepute să fie tranzacționate ușor, similar acțiunilor. Potrivit datelor citate, IDEF, listat la Nasdaq, a crescut cu 28% în ultimul an, dar a scăzut cu aproape 13% în ultima lună. În plan politic, contextul este sensibil: Hegseth este descris ca unul dintre susținătorii vocali ai administrației Trump pentru atacul asupra Iranului, iar discuțiile despre posibile investiții în apărare vin într-un moment în care analiștii de pe Wall Street examinează tranzacțiile făcute înaintea deciziilor administrației. [...]
UE aprobă primele investiții de 38 miliarde euro prin programul SAFE - România inclusă în pachetul inițial de finanțare
UE a aprobat primele planuri SAFE de 38 de miliarde de euro , iar România se află între statele incluse în această primă etapă, potrivit Mediafax . Decizia deschide calea pentru primele plăți către statele membre, în cadrul instrumentului financiar SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro. Miercuri, Consiliul UE a dat undă verde planurilor naționale de investiții în apărare ale Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României, care însumează 38 de miliarde de euro, reiese dintr-un comunicat oficial al Consiliului UE . Comisia Europeană analizase și susținuse aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie, iar aprobarea de acum permite trecerea la etapa contractuală și la plăți. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas , ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Din punct de vedere financiar, mecanismul prevede că, după votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate, urmând ca restul fondurilor să fie acordat etapizat, pe baza rapoartelor periodice ale statelor beneficiare. În total, opt state aprobate acum fac parte dintr-un grup mai larg de 19 țări care au cerut sprijin prin SAFE, iar solicitările inițiale au depășit plafonul total de 150 de miliarde de euro. SAFE este integrat în strategia „Readiness 2030” , prin care Comisia Europeană urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului. Programul finanțează achiziții și investiții în capabilități precum muniție, rachete, artilerie, drone și sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic, cu un criteriu industrial important: echipamentele trebuie produse în Europa, iar cel mult 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Separat, alte opt țări (Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda) au depus proiecte de 74 de miliarde de euro, iar Comisia le aprobase la finalul lunii ianuarie, cu o validare finală programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. În același timp, planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei (puțin peste 34 de miliarde de euro) nu primiseră încă avizul Comisiei, iar un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”; Germania nu a solicitat finanțare prin SAFE. Tot miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada, care ar deschide accesul firmelor canadiene la achizițiile realizate prin SAFE, după aprobarea Parlamentului European. [...]
Italia pregătește investiții de 9 miliarde euro în programul Global Combat Air - decizie parlamentară crucială pentru tehnologia de apărare până în 2035
Italia intenționează să investească 9 miliarde de euro în programul Global Combat Air (Gcap) până în 2035 , conform Euronews . Parlamentul italian urmează să decidă în săptămânile viitoare asupra alocării acestor resurse semnificative. Italia colaborează cu Regatul Unit și Japonia pentru a dezvolta un sistem de avioane de luptă de generația a șasea, care să înlocuiască treptat platforme precum Eurofighter Typhoon și Mitsubishi F-2. Programul Gcap este rezultatul unificării proiectelor britanic Tempest și japonez FX, având ca scop crearea unui sistem de luptă aeriană integrat, capabil să opereze în contexte de război complexe. Documentul de Planificare Multianuală a Apărării estimează contribuția Italiei la aproximativ 9 miliarde de euro până în 2035, fără a include costurile viitoare legate de producția de serie sau ciclul de viață operațional al sistemelor. În 2025, alocarea pentru Gcap depășește 600 de milioane de euro, ceea ce face ca acest program să fie unul dintre cele mai costisitoare din sectorul aviației militare, alături de F-35 și modernizarea Eurofighter. Programul va coexista cu Eurofighter și F-35 pentru o perioadă, înainte de a le înlocui treptat. Italia deține în prezent 118 Eurofighter și planifică să aibă 115 F-35 până în 2040. Un aspect distinctiv al Gcap este angajamentul față de accesul egal la tehnologie, oferind Italiei o autonomie operațională și tehnologică mai mare comparativ cu programul F-35, care a fost dominat de Statele Unite. În cadrul Gcap, Italia va avea o participare egală cu Regatul Unit și Japonia, fiecare având o cotă de 33,3%, asigurându-se astfel beneficii industriale semnificativ mai mari. Programul Gcap reprezintă o investiție fără precedent pentru Italia , dar și un test de risc ridicat. Complexitatea programului necesită coordonare constantă între industrie și instituții, iar interoperabilitatea cu Eurofighter și F-35 și actualizările continue sunt puncte critice. Gestionarea informațiilor clasificate și integrarea lanțului de aprovizionare sunt provocări majore, în timp ce capitalul uman, în special inginerii și tehnicienii STEM, este esențial pentru succesul tehnologic al Italiei. În final, resursele rămân o necunoscută. Programul necesită investiții regulate și consistente, iar întârzierile sau incertitudinile financiare pot afecta rentabilitatea industrială și maturizarea tehnologiilor cheie. Lipsa unui cadru clar pentru schimbul de componente și exporturi poate încetini cooperarea internațională, slăbind unul dintre cele mai ambițioase proiecte întreprinse vreodată de apărarea italiană. [...]
