Italia intenționează să investească 9 miliarde de euro în programul Global Combat Air (Gcap) până în 2035, conform Euronews. Parlamentul italian urmează să decidă în săptămânile viitoare asupra alocării acestor resurse semnificative. Italia colaborează cu Regatul Unit și Japonia pentru a dezvolta un sistem de avioane de luptă de generația a șasea, care să înlocuiască treptat platforme precum Eurofighter Typhoon și Mitsubishi F-2.
Programul Gcap este rezultatul unificării proiectelor britanic Tempest și japonez FX, având ca scop crearea unui sistem de luptă aeriană integrat, capabil să opereze în contexte de război complexe. Documentul de Planificare Multianuală a Apărării estimează contribuția Italiei la aproximativ 9 miliarde de euro până în 2035, fără a include costurile viitoare legate de producția de serie sau ciclul de viață operațional al sistemelor.
În 2025, alocarea pentru Gcap depășește 600 de milioane de euro, ceea ce face ca acest program să fie unul dintre cele mai costisitoare din sectorul aviației militare, alături de F-35 și modernizarea Eurofighter. Programul va coexista cu Eurofighter și F-35 pentru o perioadă, înainte de a le înlocui treptat. Italia deține în prezent 118 Eurofighter și planifică să aibă 115 F-35 până în 2040.
Un aspect distinctiv al Gcap este angajamentul față de accesul egal la tehnologie, oferind Italiei o autonomie operațională și tehnologică mai mare comparativ cu programul F-35, care a fost dominat de Statele Unite. În cadrul Gcap, Italia va avea o participare egală cu Regatul Unit și Japonia, fiecare având o cotă de 33,3%, asigurându-se astfel beneficii industriale semnificativ mai mari.
Programul Gcap reprezintă o investiție fără precedent pentru Italia, dar și un test de risc ridicat. Complexitatea programului necesită coordonare constantă între industrie și instituții, iar interoperabilitatea cu Eurofighter și F-35 și actualizările continue sunt puncte critice. Gestionarea informațiilor clasificate și integrarea lanțului de aprovizionare sunt provocări majore, în timp ce capitalul uman, în special inginerii și tehnicienii STEM, este esențial pentru succesul tehnologic al Italiei.
În final, resursele rămân o necunoscută. Programul necesită investiții regulate și consistente, iar întârzierile sau incertitudinile financiare pot afecta rentabilitatea industrială și maturizarea tehnologiilor cheie. Lipsa unui cadru clar pentru schimbul de componente și exporturi poate încetini cooperarea internațională, slăbind unul dintre cele mai ambițioase proiecte întreprinse vreodată de apărarea italiană.
