Știri
Știri din categoria Externe
Un broker al lui Pete Hegseth a încercat să plaseze bani în apărare cu câteva săptămâni înaintea atacului americano-israelian asupra Iranului, potrivit Antena 3 CNN, care citează Financial Times și trei persoane familiarizate cu situația.
Demersul ar fi fost făcut de un broker de la Morgan Stanley care îl reprezintă pe Pete Hegseth, secretarul apărării al SUA. Acesta ar fi contactat BlackRock în februarie pentru o investiție de „mai multe milioane de dolari” în ETF-ul (fond tranzacționat la bursă) Defense Industrials Active, administrat de BlackRock, iar solicitarea ar fi fost semnalată intern în companie, potrivit acelorași surse.
BlackRock descrie fondul, cu simbolul IDEF, drept un vehicul care urmărește să profite de creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru apărare și securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice. Printre cele mai mari dețineri sunt companii precum RTX, Lockheed Martin și Northrop Grumman, care au Departamentul Apărării al SUA drept principal client, precum și Palantir.
După apariția informațiilor, purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a respins acuzația.
„Această acuzație este complet falsă și fabricată. Nici secretarul Hegseth și nici vreun reprezentant al său nu au contactat BlackRock pentru o astfel de investiție.”
BlackRock și Morgan Stanley au refuzat să comenteze, mai notează articolul. Investiția nu s-ar fi concretizat deoarece fondul, lansat în mai 2025, nu era încă disponibil pentru clienții Morgan Stanley, deși ETF-urile sunt, în general, concepute să fie tranzacționate ușor, similar acțiunilor.
Potrivit datelor citate, IDEF, listat la Nasdaq, a crescut cu 28% în ultimul an, dar a scăzut cu aproape 13% în ultima lună. În plan politic, contextul este sensibil: Hegseth este descris ca unul dintre susținătorii vocali ai administrației Trump pentru atacul asupra Iranului, iar discuțiile despre posibile investiții în apărare vin într-un moment în care analiștii de pe Wall Street examinează tranzacțiile făcute înaintea deciziilor administrației.
Recomandate
Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]
Explozii în Teheran au provocat pene de curent în mai multe zone , iar autoritățile iraniene spun că nu au fost raportate victime, potrivit Agerpres , care citează EFE. Conform agențiilor iraniene Tasnim și Fars, angajați ai Ministerului Energiei au intervenit pentru restabilirea alimentării cu electricitate, după ce schije ar fi lovit instalațiile unei stații electrice din estul orașului. Cele două agenții acuză Statele Unite și Israel de atac. Tasnim și Fars au mai relatat și despre o întrerupere anterioară a furnizării de energie, pusă pe seama deteriorării unor echipamente electrice, întrerupere despre care autoritățile ar fi spus că a fost remediată în mai puțin de o oră. Episodul are loc pe fondul intensificării loviturilor asupra capitalei iraniene. În ultimele trei zile, Teheranul ar fi fost ținta unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morți, după atacuri asupra a trei instalații nucleare, a două universități, a clădirii unei televiziuni din Qatar și a unor zone rezidențiale din oraș. Pentru 28 martie, la o lună de la declanșarea războiului, organizația neguvernamentală de opoziție HRANA, cu sediul în Statele Unite, a raportat una dintre cele mai intense zile de bombardamente din Iran: 701 atacuri în 278 de locuri, în 21 dintre cele 31 de provincii ale țării. În privința pagubelor și a victimelor, Semiluna Roșie iraniană a anunțat duminică faptul că, de la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite și Israel, au fost avariate peste 93.000 de facilități civile, inclusiv 600 de școli și 295 de centre medicale. Autoritățile iraniene nu au mai publicat un bilanț oficial al deceselor după 5 martie, când au comunicat 1.230 de morți, în timp ce HRANA estimează 3.461 de persoane ucise, dintre care 1.551 civili. [...]
FMI avertizează că războiul împotriva Iranului poate declanșa un șoc „global, dar asimetric” , potrivit Bloomberg . Instituția spune că riscurile se văd deja în economiile care abia începuseră să se stabilizeze după crizele recente, însă efectele nu vor fi distribuite uniform între regiuni și țări. FMI arată că mai multe state din Africa și Asia, puternic dependente de importurile de petrol, întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și asigura cantitățile necesare, „chiar și la prețuri umflate”, conform unei postări publicate luni pe blogul instituției. „Toate drumurile duc la prețuri mai mari și o creștere economică mai lentă”, subliniază FMI. Pe piața petrolului, cotația Brent a urcat luni până la 115 dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor privind o escaladare a conflictului început pe 28 februarie, relatează Bloomberg. În același context, președintele Donald Trump și-a repetat amenințările privind distrugerea activelor energetice iraniene dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă „în curând”, ceea ce amplifică temerile legate de întreruperi suplimentare ale fluxurilor de energie. Dincolo de energie, FMI avertizează că scumpirea alimentelor și a îngrășămintelor lovește unele țări din Orientul Mijlociu până în America Latină, iar economiile cu venituri mici sunt expuse riscului de insecuritate alimentară. Instituția atrage atenția și asupra întreruperii livrărilor de îngrășăminte din Golful Persic, într-un moment sensibil: începutul sezonului de plantare în emisfera nordică, cu potențiale efecte asupra culturilor agricole pe parcursul anului. În postarea de pe blogul FMI , semnată de economiști precum Tobias Adrian și Jihad Azour, se arată că populația din țările cu venituri mici este cea mai vulnerabilă la scumpirea alimentelor, deoarece acestea reprezintă, în medie, aproximativ 36% din consum, față de 20% în economiile emergente și 9% în economiile avansate. FMI adaugă că un astfel de șoc nu este doar economic, ci poate deveni și socio-politic, mai ales acolo unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție este limitat. Fondul Monetar Internațional urmează să publice un raport detaliat privind perspectivele economice globale în aprilie 2026, cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, unde sunt așteptați miniștri de Finanțe și guvernatori de bănci centrale. [...]
Marco Rubio spune că SUA ar putea să-și reevalueze relația cu NATO pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul limitat primit de la unii aliați în războiul cu Iranul, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Secretarul de stat american a criticat în mod special Spania, susținând că Madridul a refuzat să acorde Statelor Unite acces la spațiul său aerian pentru zboruri legate de conflict. În plus, Rubio a vorbit despre opoziție privind utilizarea unor baze militare din Spania și din alte locuri. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Al Jazeera, iar transcrierea a fost publicată de Departamentul de Stat, notează aceeași sursă. În argumentația sa, Rubio a spus că NATO este utilă Statelor Unite deoarece permite staționarea de trupe și echipamente americane în străinătate, însă a avertizat că aranjamentul devine problematic dacă Alianța se limitează la apărarea Europei, iar Washingtonul nu beneficiază de „drepturi de bază” atunci când are nevoie. „NATO nu poate fi o stradă cu sens unic”. În acest context, Rubio a apreciat că va fi „greu” pentru SUA să rămână angajate în aceleași condiții și a indicat că aceste aspecte ar urma să fie reevaluate după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. El a adăugat că speră ca problema să fie rezolvată și că va exista timp pentru discuții ulterioare. Potrivit informațiilor citate, Spania și-a închis recent spațiul aerian pentru zborurile asociate războiului din Iran și, anterior, ar fi interzis SUA utilizarea bazelor Rota și Moron din Andaluzia pentru operațiuni, deși aceste facilități sunt operate de mult timp în comun de Spania și Statele Unite. În paralel, președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații NATO pentru ceea ce consideră a fi un sprijin insuficient, în condițiile în care, mai notează dpa, Articolul 5 al NATO (clauza de apărare reciprocă) nu se aplică războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. [...]
Sandro Castro spune că „majoritatea cubanezilor vor să fie capitaliști” , potrivit CNN , într-un interviu realizat la Havana cu nepotul lui Fidel Castro, devenit cunoscut pe rețelele sociale pentru videoclipuri provocatoare și pentru stilul de viață care contrastează puternic cu realitatea economică a insulei. CNN îl descrie pe Sandro Castro, proprietar de club de noapte, ca pe o figură atipică într-o familie în general discretă: are peste 150.000 de urmăritori pe Instagram și publică frecvent conținut care ironizează atât criza internă (pene de curent, lipsuri), cât și tensiunile cu administrația Trump. Interviul are loc „în timpul uneia dintre penele de curent frecvente” care afectează insula, iar Castro susține că mesajele sale sunt greșit înțelese și că încearcă să ofere o formă de evadare într-un context social tot mai apăsător. „Suferești mii de probleme. Într-o zi, s-ar putea să nu fie electricitate, să nu fie apă. Bunurile nu ajung. E atât de greu, foarte greu.” În același timp, relatarea CNN insistă asupra contrastului dintre discurs și aparențe: Castro este intervievat purtând ochelari de soare de firmă, într-un apartament dintr-un cartier izolat al Havanei, iar reportajul menționează electrocasnice de marcă și utilizarea unui generator pe baterii EcoFlow, într-o perioadă de criză energetică. Castro neagă că ar fi milionar și spune că nu este „Dubai-rich”, afirmând că nu are nici măcar combustibil pentru mașină; totuși, CNN notează că, într-o țară unde salariul mediu este sub 20 de dolari pe lună, nivelul său de trai alimentează controversele. Materialul conturează și miza politică și socială a personajului: Sandro Castro ajunge să fie criticat din direcții opuse. Pentru exilații cubanezi, este un simbol al ipocriziei – descendent al unui lider care a interzis mult timp inițiativa privată, dar care beneficiază de „fructele capitalismului”. Pentru susținătorii duri ai revoluției, este un „trădător de clasă” care monetizează numele familiei pentru „clicuri și aprecieri”. CNN îl citează pe Ted Henken, profesor la Baruch College, care explică mecanismul notorietății online și faptul că indignarea se transformă în audiență. În interviu, Castro spune că vrea să-și dezvolte afacerile – să producă bere, să cumpere mai multe cluburi și mașini – dar se declară frustrat de birocrația și restricțiile care înconjoară comerțul în Cuba. Totodată, el afirmă că familia îi cere uneori să șteargă postări controversate și susține că nu beneficiază de protecție specială din cauza numelui, deși CNN observă că este greu de imaginat că altcineva ar putea face gesturi similare fără consecințe într-un stat care avertizează populația să se pregătească de război. Elementele-cheie din relatarea CNN despre Sandro Castro includ: profilul său de „influencer” și proprietar de club de noapte, cu peste 150.000 de urmăritori pe Instagram; videoclipuri care ironizează atât criza economică internă, cât și tensiunile cu administrația Trump, inclusiv o parodie în care un „Trump” fictiv încearcă să „cumpere Cuba”; contrastul dintre lipsurile descrise la nivelul populației și semnele unui stil de viață privilegiat prezentate în reportaj; reacțiile negative din ambele tabere politice (exilați și susținători ai regimului); mesajul său pro-afaceri și frustrarea față de „hârțogăria” (birocrația) care blochează inițiativa economică pe insulă. [...]
Un petrolier kuweitian încărcat cu țiței a fost atacat în apele Dubaiului , pe fondul escaladării războiului cu Iranul și al unor noi amenințări ale lui Donald Trump la adresa infrastructurii energetice iraniene, potrivit C NN . Autoritățile din Dubai au declarat marți că nu au fost raportate scurgeri de petrol sau răniți după lovirea navei, un transportor de țiței kuweitian aflat la ancoră. Anterior, Kuwait Petroleum Corporation avertizase asupra riscului unei poluări, după ce nava „Al-Salmi” a fost atacată de forțe iraniene, conform agenției de stat KUNA, citată de CNN. Autoritatea maritimă britanică UKMTO a indicat că vasul a fost lovit la 31 de mile marine nord-vest de Dubai. Atacul a declanșat un incendiu la bord, stins ulterior de autoritățile din Dubai, care au spus că incidentul a fost „ținut sub control”. În același timp, CNN relatează că Trump a reluat amenințarea de a „arunca în aer” sursele de energie ale Iranului dacă Strâmtoarea Hormuz nu este redeschisă complet, o rută esențială pentru exporturile de petrol din Golf. Tensiunile au continuat să se reflecte în piețe. Marți, prețurile petrolului au urcat ușor, după ce contractele futures pentru țițeiul american WTI au închis luni peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie 2022. Brent, reperul global, a crescut cu 0,23% la 113,04 dolari pe baril, iar WTI era în urcare cu 0,04% la 102,92 dolari, în timp ce bursele asiatice scădeau, pe fondul temerilor legate de prelungirea conflictului și de o posibilă criză energetică, consemnează CNN. Întrebată despre amenințările lui Trump, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a spus că armata SUA va acționa „în limitele legii”, notează CNN. În material se arată și că experți avertizează că atacarea infrastructurii civile ar putea constitui crimă de război, ceea ce ridică miza politică și juridică a unei eventuale extinderi a țintelor dincolo de obiective militare. [...]
