Știri
Știri din categoria Diverse
Comisia Europeană cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova, după ce Chișinăul a bifat un nivel de implementare a reformelor care o plasează în fața altor state candidate, potrivit Digi24. Mesajul are miză de reglementare: deschiderea „tuturor clusterelor” (grupuri de capitole de negociere) ar muta procesul într-o etapă mai tehnică, cu cerințe mai stricte pe justiție, anticorupție și guvernanță economică.
Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a transmis în plenul Parlamentului European că sprijinirea Republicii Moldova este „o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită” și a cerut deschiderea tuturor capitolelor de negociere „cât mai curând posibil”, informație atribuită de Digi24 agenției MOLDPRES.
„Sprijinirea Republicii Moldova reprezintă o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită.”
Marta Kos a invocat progresele din Planul de creștere, afirmând că Republica Moldova a atins un nivel de realizare de 93%, ceea ce ar plasa-o înaintea celorlalte țări candidate care beneficiază de astfel de planuri. În acest context, comisarul a spus că împărtășește opinia că ar trebui cerut Consiliului UE să deschidă toate clusterele „cât mai curând posibil”.
În același timp, oficialul european a subliniat că Republica Moldova trebuie să continue reformele, în special în:
Potrivit comisarului, aceste reforme sunt necesare pentru îndeplinirea „criteriilor intermediare” cerute înainte de deschiderea capitolelor de negociere.
Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri – Clusterul 1 „Valori fundamentale” – la 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale UE–Republica Moldova, organizată la Luxemburg.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că Republica Moldova a fost invitată să își prezinte poziția de negociere pentru Clusterul 6 „Relații externe”, în timpul Președinției irlandeze a Consiliului UE. Potrivit acesteia, autoritățile de la Chișinău spun că sunt pregătite pentru acest pas de mai bine de un an.
Recomandate
Apelul premierului britanic către Zelenski semnalează o repoziționare diplomatică în contextul tensiunilor generate de declarațiile lui Donald Trump privind conducerea Ucrainei, potrivit Libertatea . Prim-ministrul britanic Andy Burnham l-a sunat sâmbătă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și i-a transmis „toată solidaritatea”, după ce Zelenski s-a opus suspendării unor sancțiuni impuse de SUA împotriva Rusiei, iar Trump a replicat că ar trebui să cedeze locul „altui președinte”, relatează AFP, citată de publicație. În convorbire, Burnham a spus că „ultimele 24 de ore au fost dificile pentru Ucraina” și și-a reafirmat sprijinul, conform unui comunicat al biroului premierului britanic. Din partea Kievului, Zelenski a afirmat că Londra și Kievul pregătesc o întâlnire „la cel mai înalt nivel” și își coordonează „pașii comuni potriviți”. Contextul: sancțiuni, bombardamente și reacții în lanț În aceeași zi, Zelenski a fost contactat și de președintele francez Emmanuel Macron, care a transmis „solidaritatea” Franței după bombardamentele rusești asupra Kievului și Zaporijjie. Articolul notează că 20 de oameni, inclusiv trei copii, au fost uciși în propriile case, la o zi după ce Trump a anunțat un acord pentru suspendarea unor sancțiuni impuse Rusiei, pentru a permite exporturile de motorină pe piața americană și globală. Zelenski a condamnat decizia drept „slabă” din partea unor „parteneri puternici”, iar Trump a cerut ca Ucraina să „aibă un nou președinte” și a criticat atacurile aeriene asupra rafinăriilor din Rusia. Prima reacție de la Kiev: sprijin pentru Zelenski Într-o reacție prezentată ca „prima” de la Kiev, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și „merită să fie susținut”. „Se bucură de sprijinul poporului ucrainean, iar acesta are dreptul să decidă. Declarațiile venite din străinătate confirmă doar că își face bine treaba. Merită să fie susținut”, a transmis șeful diplomației ucrainene. [...]
Declarațiile lui Donald Trump care pun sub semnul întrebării leadershipul de la Kiev au declanșat o rundă de consultări rapide între Ucraina și capitalele europene , în încercarea președintelui Volodimir Zelenski de a consolida sprijinul politic într-un moment sensibil pentru coordonarea externă a efortului de război, potrivit Digi24 . Digi24 relatează că Zelenski a inițiat discuții „urgente” cu mai mulți lideri europeni și parteneri apropiați ai Ucrainei imediat după ce șeful de la Casa Albă a spus direct că ucrainenii ar trebui „să-și aleagă alt lider”, adăugând că Zelenski ar trebui să plece. Cu cine a discutat Zelenski și ce urmează Conform agenției de presă de stat de la Kiev, citată de publicație, Zelenski a vorbit cu: premierul britanic; președintele Franței, Emmanuel Macron; președintele Finlandei, Alexander Stubb; premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Presa de la Kiev mai susține că o întâlnire între Zelenski și premierul britanic Burnham „ar putea avea loc în zilele următoare”. Miza: menținerea sprijinului european pe fondul presiunii politice din SUA În relatarea Digi24, discuțiile sunt prezentate ca o încercare a lui Zelenski de a obține sprijinul partenerilor europeni în contextul declarațiilor lui Trump. Jurnaliștii din capitala ucraineană mai afirmă că Zelenski ar fi fost informat neoficial, anterior, despre anunțul pe care urma să îl facă liderul de la Casa Albă, iar după primirea acestor informații a inițiat convorbiri telefonice cu lideri europeni. În același context, publicația consemnează și o declarație atribuită premierului eston: „Ucraina trebuie sprijinită să transforme rafinăriile de petrol rusești în ruine”. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese dacă aceste discuții s-au concretizat în decizii sau angajamente noi; deocamdată, semnalul principal este accelerarea coordonării politice cu liderii europeni pe fondul unei presiuni publice venite dinspre Washington. [...]
Apelul lui George Simion pentru eliberarea lui Călin Georgescu este prezentat ca un mesaj către instituțiile statului, pe fondul suspiciunilor de politizare a justiției , potrivit Digi24 . Interpretarea îi aparține lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, care a comentat subiectul într-un interviu „În Fața Ta”. Peiu a spus că a înțeles apelul lui Simion ca fiind adresat „instituțiilor statului”, cu scopul de a evita „politizarea actului de justiție penală”, pe care o compară cu perioada în care Traian Băsescu era președinte. În același context, el a afirmat că mesajul ar fi îndreptat către „cei care se presupune că au putere de conducere în România”. AUR încearcă să evite o poziție oficială unitară, dar nu o contrazice Întrebat dacă susține mesajul „Eliberați-l pe Călin Georgescu!”, Peiu a evitat să angajeze partidul, argumentând că nu poate face acest lucru fără acordul unui „for statutar”. Totuși, a adăugat că nu ar fi bine ca AUR să transmită mesaje diferite și a subliniat că președintele partidului are dreptul să angajeze formațiunea. În plus, Peiu a vorbit despre existența unei suspiciuni că arestarea lui Georgescu ar fi fost influențată politic, deși nu a prezentat dovezi, ci a încadrat afirmația la nivel de percepție și întrebare publică. Miza imediată: votul pentru guvern și condiționările politice Înaintea votului pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, George Simion a declarat că AUR nu va vota nicio variantă de guvern până când Călin Georgescu „nu va fi eliberat”. Peiu a nuanțat însă formula, spunând că ideea „nu votăm un guvern” ar trebui înțeleasă ca neparticipare la vot, nu ca vot împotrivă. Din perspectiva funcționării instituționale, mesajele de acest tip ridică presiunea politică în jurul unei decizii aflate în zona justiției și pot complica negocierile parlamentare, în condițiile în care AUR își leagă poziționarea la vot de un subiect aflat în atenția instanțelor. [...]
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate alimenta financiar războiul Rusiei , după ce Washingtonul a anunțat un acord cu Moscova privind livrările, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul riscului ca tranzacțiile cu produse petroliere să aducă venituri suplimentare Kremlinului, într-un moment în care UE spune că nu intenționează să reducă presiunea prin sancțiuni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a transmis pe rețeaua X că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse „îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul” și că „nu este momentul” pentru relaxarea măsurilor. Ea a invocat și intensificarea atacurilor rusești, inclusiv „atacuri hibride” împotriva Europei, atât asupra statelor membre UE, cât și asupra aliaților din NATO. În paralel, președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA ar fi suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile. Decizia a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a catalogat-o drept „nedemnă”, conform relatării. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni Uniunea Europeană spune că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în forma actuală, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități. Contextul mai larg, reamintit în articol, este că UE a introdus treptat sancțiuni începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare. [...]
Jandarmeria Capitalei a aplicat amenzi de 101.000 lei după protestele organizate de susținători ai lui Călin Georgescu în zona Arestului Central și la sediul DIICOT , în intervalul 29 septembrie – 9 octombrie 2026, potrivit Libertatea . Măsura are o miză de reglementare: autoritățile invocă nerespectarea procedurii legale pentru adunările publice și efectele asupra accesului și circulației în zone rezidențiale. Amenzi și baza legală invocată Jandarmeria anunță că a aplicat 124 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 101.000 de lei. Sancțiunile au fost date în baza: Legii nr. 60/1991 privind adunările publice; Legii nr. 61/1991 privind normele de conviețuire socială și ordinea publică. Motivul indicat: manifestanții ar fi organizat adunări nedeclarate și ar fi îngreunat accesul în zonele respective, relatează Știrile PRO TV (citată de Libertatea). „Aceste manifestații nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice” De ce au fost invocate măsuri speciale în zona Arestului Central Jandarmeria mai susține că măsurile de ordine au ținut și de caracterul rezidențial al zonei Arestului Central, cu accent pe menținerea accesului locatarilor la locuințe și a condițiilor normale de circulație. „Măsurile dispuse țin cont și de caracterul rezidențial al zonei, în proximitatea obiectivului aflându-se imobile de locuințe, fiind necesară asigurarea permanentă a accesului către acestea, precum și a condițiilor normale de circulație pentru persoanele care locuiesc în zonă” Cinci sesizări penale și apeluri la dispecerat Pe lângă amenzi, jandarmii au întocmit cinci acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală. Potrivit informațiilor prezentate, acestea vizează: amenințare (art. 206 Cod penal); distrugere (art. 253 Cod penal); ultraj (art. 257 Cod penal); două cazuri de port de obiecte periculoase (art. 372 Cod penal). În timpul manifestațiilor, la dispeceratul Jandarmeriei au fost înregistrate 22 de apeluri directe și alte 20 de apeluri redirecționate de la 112. Jandarmeria precizează că, pe durata protestelor, au acționat echipe de dialog care au discutat cu participanții despre importanța declarării legale a adunărilor publice. Contextul protestelor Protestele au avut loc după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu. Acesta este cercetat de procurorii DIICOT pentru coordonarea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar în care un om de afaceri din Buzău ar fi fost prejudiciat cu peste 1,1 milioane de euro. [...]
Primul Black Friday eMAG din 2011 a expus limitele infrastructurii și ale stocurilor , iar compania a transformat ulterior evenimentul într-un exercițiu anual de „stress test” pentru sisteme și logistică, potrivit Mobilissimo , care citează un interviu cu Iulian Stanciu acordat StartupCafe . Fostul CEO și co-proprietar eMAG spune că debutul a fost „un dezastru”: sistemele au cedat rapid, iar retailerul a vândut peste stocurile pregătite, ceea ce a dus la o experiență slabă pentru clienți. Într-un articol publicat de Mobilissimo la 25 noiembrie 2011, publicația amintește că eMAG ar fi avut deja 400.000 de vizitatori unici în primele cinci ore, 34.000 de produse comandate și aproximativ 4 milioane de euro în comenzi, însă site-ul ar fi fost „picat mai toată ziua”. De la eșec operațional la mecanism de scalare Stanciu explică faptul că ideea a fost importată după ce a văzut Black Friday în SUA și a remarcat „componenta de spectacol” asociată unei singure zile de reduceri. eMAG a negociat loturi cu furnizorii, a aplicat discounturi și a deschis vânzarea, dar cererea a depășit infrastructura și stocurile. Problemele au fost suficient de vizibile încât, potrivit lui Stanciu, era oprit pe stradă de oameni, inclusiv cu întrebarea „unde-i produsul?”. Cum a fost repoziționat Black Friday în modelul eMAG După acel început, compania ar fi tratat edițiile următoare ca pe un exercițiu anual de scalare a infrastructurii, logisticii și sistemelor interne. În interviul citat, Stanciu afirmă că Black Friday a devenit inclusiv un „stress test”, iar volumul gestionat „în urmă cu zece ani” într-o zi de Black Friday ar fi ajuns între timp apropiat de traficul unei zile obișnuite. Tot el susține că, în edițiile recente, aproximativ 80% dintre produsele incluse ar fi avut cel mai bun preț din anul respectiv și că ziua nu trebuie să fie neapărat profitabilă direct pentru eMAG, întrucât ar aduce clienți, ar permite furnizorilor să câștige cotă de piață și ar împinge infrastructura la limită. Context: ediția 2026, prima fără Iulian Stanciu în acționariat Mobilissimo notează că Black Friday eMAG 2026 este programat pe 6 noiembrie și va fi prima ediție după ieșirea completă a lui Iulian Stanciu din acționariat. În iunie, acesta și-a vândut participația rămasă de 11,77% către Prosus , încheind o perioadă de 17 ani în companie. În același interviu pentru StartupCafe , Stanciu mai spune că s-a orientat către investiții și că are deja peste 100 de milioane de euro investiți în România, cu obiectivul de a ajunge la un miliard de euro în maximum trei ani. [...]
