Știri
Știri din categoria Politică

Markó Béla cere o repoziționare a UDMR față de politica din Ungaria, după ce formațiunea s-a legat „foarte special” de Fidesz, partidul aflat la putere în ultimii 16 ani, potrivit G4Media. Fostul lider al UDMR spune că partidul ar trebui să fie „echidistant” față de scena politică de la Budapesta și să își refacă relațiile cu „toate partidele democratice” din Ungaria, nu doar cu cei aflați la guvernare.
Într-o intervenție la Digi24, Markó Béla a susținut că UDMR „nu trebuie să se implice în problemele politice ale Ungariei” și că are nevoie, „în orice moment”, de susținerea tuturor partidelor politice. El a criticat faptul că, în ultima perioadă, UDMR nu a mai avut legături cu alte partide din Ungaria, în afara Fidesz.
Markó Béla consideră că UDMR a greșit prin implicarea în direcționarea electoratului maghiar din Transilvania către Viktor Orbán și spune că este necesară o schimbare de politică, inclusiv o analiză internă.
„Este nevoie de o schimbare în privința politicii duse de UDMR și a orientării pe care am avut-o în cazul Ungariei. (…) În primul rând trebuie să aibă loc o analiză foarte serioasă și este nevoie să se stabilească unde s-a greșit.”
El a adăugat că nu este convins că actualii săi colegi din UDMR conștientizează „greșeala destul de mare” de a se fi atașat de un singur partid din Ungaria. Markó Béla nu a precizat dacă, în opinia sa, ar fi necesară și o schimbare la nivelul conducerii UDMR.
Fostul lider al UDMR a vorbit și despre direcția Ungariei în ultimii ani, în special în raport cu Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept „antieuropeană”, de „izolare” și, uneori, cu „retorică prorusă” — poziții cu care spune că nu a fost de acord. În același timp, a invocat interesul maghiarilor din România pentru menținerea orientării occidentale și continuarea integrării în UE.
Markó Béla a condus UDMR timp de 18 ani și a fost senator între 1990 și 2016, respectiv viceprim-ministru în guvernele Tăriceanu, Boc și Ungureanu, mai notează publicația.
Recomandate

O eventuală schimbare la vârful UDMR ar avea mai degrabă un rol de repoziționare în relația cu Budapesta decât de ruptură politică , în contextul în care liderul partidului Tisza, Peter Magyar, l-a invitat pe Kelemen Hunor la discuții în capitala Ungariei, iar un sociolog vorbește despre posibilitatea propunerii unei alte conduceri. Analiza este prezentată de Antena 3 . Sociologul Vladimir Ionaș a spus, la Antena 3 CNN, că este posibil ca „viitorul premier al Ungariei” să își dorească o schimbare în conducerea UDMR, dar a încadrat această ipoteză într-un tipar „deja cunoscut” în ultimii 35 de ani: UDMR își pregătește generații de lideri pentru relația cu noua putere de la Budapesta, iar tranzițiile sunt gestionate intern astfel încât linia politică să continue. Relația Budapesta–UDMR: continuitate, nu schimbare de fond Potrivit lui Ionaș, indiferent cine conduce la Budapesta, politica statului maghiar față de comunitățile maghiare din afara granițelor rămâne una „foarte clară”, iar relația cu UDMR ar urma să meargă mai departe în parametri similari. În această logică, o eventuală schimbare de conducere ar fi mai degrabă o adaptare la noul context politic din Ungaria, nu o modificare de direcție. „Indiferent de numele premierului, lucrurile vor merge mai departe, iar relația va rămâne aceeași.” Sociologul a mai afirmat că UDMR a susținut Fidesz în baza unui acord de colaborare vechi, însă „lucrurile se resetează”, fără ca asta să însemne o ruptură a relației. De ce contează: miza operațională pentru UDMR în România În evaluarea lui Vladimir Ionaș, relația dintre Guvernul de la Budapesta și UDMR „nu se va schimba”, inclusiv pentru că „alternativă la UDMR în România nu există”. În acest cadru, întrebarea relevantă devine cât de „dur” ar putea fi noul context de la Budapesta în raport cu formula de conducere a UDMR, nu dacă parteneriatul va continua. Ce urmează: întâlnirea de la Budapesta Peter Magyar a anunțat că a avut o discuție telefonică cu Kelemen Hunor și că au convenit să continue discuțiile „personal la Budapesta” săptămâna viitoare. „Astăzi, după 10 lideri europeni, am vorbit la telefon cu Kelemen Hunor, președintele UDMR. Am convenit ca săptămâna viitoare să continuăm discuțiile personal la Budapesta.” [...]

Traian Băsescu spune că deblocarea fondurilor UE ar putea împinge viitorul guvern de la Budapesta spre o linie mai compatibilă cu Bruxelles-ul , deși Peter Magyar ar păstra „aproape tot” din politica lui Viktor Orban , potrivit HotNews . Fostul președinte leagă diferența majoră dintre cei doi de raportarea la Uniunea Europeană și de interesul Ungariei pentru fondurile europene blocate. Într-o intervenție la B1 TV , Băsescu a afirmat că Peter Magyar „păstrează aproape tot din politica lui Viktor Orban, mai puțin apropierea de Uniunea Europeană”. În opinia sa, chiar dacă Magyar ar urmări „autonomie” în relația cu Bruxelles-ul, ar avea un stimulent pragmatic să își „armonizeze poziția” cu cea a UE. Miza: fonduri europene blocate și condiționarea politică Băsescu a invocat explicit suma de „circa 17 miliarde de euro” (aprox. 85 miliarde lei) despre care spune că „se cuveneau Ungariei și sunt blocați”, argumentând că presiunea de a recupera acești bani ar putea tempera poziționările anti-UE. „E vorba de circa 17 miliarde de euro, care se cuveneau Ungariei și sunt blocați, deci măcar de dragul celor 17 miliarde își va armoniza poziția cu poziția Uniunii Europene (...)” În același timp, fostul președinte l-a caracterizat pe Magyar drept „separatist”, susținând că acesta ar urmări independență și autonomie, dar ar dori în continuare acces la finanțare europeană. Continuități pe Ucraina și extinderea UE Băsescu a mai spus că „liniile lui Orban” se regăsesc în pozițiile lui Magyar, indicând două teme unde vede continuitate: opoziția față de trimiterea de armament în Ucraina; opoziția față de o aderare mai rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană. UDMR și relația cu guvernul maghiar: „lucruri care n-au fost curate” Întrebat despre viitorul conducerii UDMR după alegerile din Ungaria, în contextul în care Uniunea l-a susținut pe Viktor Orban și Fidesz, Băsescu a minimalizat importanța subiectului, dar a ridicat semne de întrebare privind finanțările venite de la Budapesta. „Banii veniți de la guvernul maghiar va trebui să aibă grijă Kelemen Hunor dacă îi cere cineva înapoi sau nu (...) sunt multe lucruri care n-au fost curate în relația Viktor Orban cu UDMR (...) și probabil că acum vor ieși la lumină” Relația cu China, văzută ca non-problemă Pe tema relației Ungariei cu China, Băsescu a spus că aceasta „nu deranjează pe nimeni”, argumentând că toate marile state au relații cu Beijingul și invocând inclusiv rolul Chinei în Consiliul de Securitate al ONU și utilitatea parteneriatului comercial. [...]

Kelemen Hunor spune că o conciliere între PNL și PSD rămâne posibilă , potrivit Mediafax , după ce liderul UDMR a vorbit marți, pe holurile Parlamentului, despre șansele continuării actualei coaliții de guvernare, cu Ilie Bolojan premier. Kelemen Hunor a argumentat că există „șansa că se va găsi o soluție de compromis”, pentru că „trebuie să meargă această coaliție înainte”. El a invocat și experiența din 2023, când PSD și PNL, împreună cu Klaus Iohannis, au scos UDMR de la guvernare, susținând că și atunci a rămas la masa negocierilor „până în ultima clipă” în căutarea unei soluții. În același context, liderul UDMR a afirmat că nu a fost contactat de președintele Nicușor Dan pentru o discuție despre coaliție. „Eu nu am fost anunțat, am auzit declarațiile de la Timișoara, dar eu nu am fost contactat, nu am fost invitat, deci nu cunosc programul în acest sens”, a spus Kelemen Hunor, adăugând că, dacă va exista o solicitare, UDMR va răspunde. Totodată, Kelemen Hunor s-a declarat optimist că Nicușor Dan va reuși o mediere între partidele din coaliție, cu scopul de a le menține unite, conform relatării Mediafax. Miza imediată este evitarea unei ruperi între PNL și PSD, care ar pune sub presiune funcționarea actualei majorități guvernamentale. [...]

Kelemen Hunor spune că sprijinul financiar pentru comunitatea maghiară din România ar putea fi revizuit după schimbarea de guvern de la Budapesta , deși din discuția avută cu viitorul premier ungar, Peter Magyar , nu se așteaptă la modificări majore de principiu în relația Ungariei cu maghiarii din România, potrivit Antena 3 . Liderul UDMR a declarat marți, la Parlament, că a avut luni seara „o discuție scurtă” cu Peter Magyar, din care a înțeles că nu vor exista schimbări în relația guvernului Ungariei cu comunitatea maghiară din România. Cei doi urmează să stabilească o întâlnire la Budapesta, săptămâna viitoare, pentru a discuta „față în față” detaliile. Ce se poate schimba: finanțarea, nu neapărat principiile Întrebat despre schimbarea „radicală” a politicii de la Budapesta, Kelemen Hunor a spus că este nevoie de așteptarea programului de guvernare și a direcției noului executiv. Totuși, a indicat o zonă în care pot apărea ajustări: „În ceea ce privește sprijinul financiar, acolo s-ar putea” să apară schimbări; liderul UDMR a adăugat că „de fiecare dată când a venit un nou guvern au fost schimbări” . În același timp, din discuția cu Peter Magyar, Kelemen Hunor a spus că nu crede că vor fi „schimbări importante” în ceea ce privește principiile. Discuția cu Peter Magyar și tema demisiei Kelemen Hunor a relatat că i s-a reproșat de către viitorul premier al Ungariei sprijinul acordat lui Viktor Orbán în alegerile de duminică, însă a precizat că nu i-a cerut nimeni demisia din funcție. În plus, liderul UDMR a susținut că nu trebuie să explice de ce maghiarii din România au votat masiv pentru Fidesz și a afirmat că această comunitate „nu poate fi manipulată”. Context: alegerile din Ungaria și poziția UDMR Antena 3 notează că Kelemen Hunor a declarat luni că votul de duminică, la alegerile parlamentare din Ungaria câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar, „deschide o nouă eră în politica maghiară”. El a mai spus, într-un interviu acordat pentru maszol.ro, că decizia UDMR de a sprijini Fidesz și pe Viktor Orbán a fost „logică și de înțeles” și că nu are ce să-și reproșeze. Totodată, Kelemen Hunor a afirmat că Peter Magyar și liderii Tisza au o responsabilitate față de minoritatea maghiară din România, iar evoluția relațiilor va depinde de politica națională pe care o va adopta noul guvern de la Budapesta. [...]

Kelemen Hunor anticipează posibile schimbări la Budapesta mai ales în zona sprijinului financiar pentru comunitatea maghiară , în timp ce „principiile” ar urma să rămână, cel puțin deocamdată, neschimbate, potrivit HotNews . Mesajul are relevanță directă pentru fluxurile de finanțare care vin din Ungaria către comunitatea maghiară din România, într-un moment în care direcția viitorului guvern de la Budapesta este încă incertă. Kelemen Hunor a declarat marți, la Parlament, că va merge săptămâna viitoare la Budapesta, după o discuție scurtă avută luni seară cu Peter Magyar . Liderul UDMR a precizat că nu a stabilit încă ziua și ora întâlnirii, urmând să revină asupra detaliilor în funcție de program. Unde vede UDMR riscul de schimbare: finanțarea, nu „principiile” Întrebat despre interesele comunității maghiare și viitorul guvern de la Budapesta, Kelemen Hunor a spus că este prematur să comenteze în detaliu, deoarece nu este clară direcția noii conduceri. Totuși, din declarațiile lui Peter Magyar și din discuția avută cu acesta, liderul UDMR nu se așteaptă la „schimbări importante” în privința principiilor. În schimb, el a indicat explicit zona sprijinului financiar ca posibil punct de ajustare, argumentând că „de fiecare dată când a venit un nou Guvern, au fost schimbări”, fără a detalia ce programe sau mecanisme ar putea fi afectate. Tensiuni politice după alegeri și miza discuțiilor de la Budapesta Kelemen Hunor a respins ideea că ar trebui să „explice” viitorului lider de la Budapesta votul comunității maghiare din Transilvania, despre care spune că a votat masiv Fidesz, motivând că Peter Magyar „cunoaște comunitatea din Transilvania” și că în 2024 a fost în Fidesz. El a mai spus că discuțiile de la Budapesta „vor fi principiale, despre viitor, nu despre trecut”. Contextul este tensionat după ce Peter Magyar, în prima conferință de presă de după alegeri, a afirmat că își dorește o relație mai bună cu România, dar a criticat UDMR și a susținut că o parte dintre maghiarii din România ar fi votat cu Fidesz pentru că „sunt induși în eroare”, acuzând UDMR că ar fi participat la o campanie de dezinformare. [...]

Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]