Știri
Știri din categoria Politică
Markó Béla cere o repoziționare a UDMR față de politica din Ungaria, după ce formațiunea s-a legat „foarte special” de Fidesz, partidul aflat la putere în ultimii 16 ani, potrivit G4Media. Fostul lider al UDMR spune că partidul ar trebui să fie „echidistant” față de scena politică de la Budapesta și să își refacă relațiile cu „toate partidele democratice” din Ungaria, nu doar cu cei aflați la guvernare.
Într-o intervenție la Digi24, Markó Béla a susținut că UDMR „nu trebuie să se implice în problemele politice ale Ungariei” și că are nevoie, „în orice moment”, de susținerea tuturor partidelor politice. El a criticat faptul că, în ultima perioadă, UDMR nu a mai avut legături cu alte partide din Ungaria, în afara Fidesz.
Markó Béla consideră că UDMR a greșit prin implicarea în direcționarea electoratului maghiar din Transilvania către Viktor Orbán și spune că este necesară o schimbare de politică, inclusiv o analiză internă.
„Este nevoie de o schimbare în privința politicii duse de UDMR și a orientării pe care am avut-o în cazul Ungariei. (…) În primul rând trebuie să aibă loc o analiză foarte serioasă și este nevoie să se stabilească unde s-a greșit.”
El a adăugat că nu este convins că actualii săi colegi din UDMR conștientizează „greșeala destul de mare” de a se fi atașat de un singur partid din Ungaria. Markó Béla nu a precizat dacă, în opinia sa, ar fi necesară și o schimbare la nivelul conducerii UDMR.
Fostul lider al UDMR a vorbit și despre direcția Ungariei în ultimii ani, în special în raport cu Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept „antieuropeană”, de „izolare” și, uneori, cu „retorică prorusă” — poziții cu care spune că nu a fost de acord. În același timp, a invocat interesul maghiarilor din România pentru menținerea orientării occidentale și continuarea integrării în UE.
Markó Béla a condus UDMR timp de 18 ani și a fost senator între 1990 și 2016, respectiv viceprim-ministru în guvernele Tăriceanu, Boc și Ungureanu, mai notează publicația.
Recomandate
Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare , invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News . Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul. În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral. „Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.” De ce contează: interimatul reduce instrumentele Guvernului Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative. „Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.” În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”. Linii roșii și nuanțe: „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu ”, dar fără angajamente pe vot În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări. „Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.” [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
Guvernul promite „înghețarea în jos” a veniturilor din sectorul public , prin noua lege a salarizării, într-un moment în care proiectul a declanșat proteste sindicale și acuzații de tăieri mascate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține, potrivit Digi24 , că „niciun venit aflat în plată” nu va fi redus ca efect al reformei. Pîslaru a afirmat că „niciun salariu din sectorul public nu va scădea” și că „niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani” în urma noii legi, declarații citate de News.ro. Mesajul vine pe fondul reacțiilor din zona sindicală, unde au existat temeri legate de posibile diminuări ale veniturilor. Ce urmărește legea, în versiunea prezentată de ministru Ministrul interimar a încadrat proiectul ca fiind unul de „echitate salarială”, nu de creștere a salariilor, insistând că discuțiile despre reduceri ar porni, în parte, din „interpretări greșite” sau „manipulări cinice folosite în scop politic”. „Nu este un proiect de creștere salarială, este un proiect de echitate salarială.” Proiect cu „lacune” și consultări în derulare În același timp, Pîslaru a admis că, după primele luni de consultări, proiectul are „lacune” și trebuie îmbunătățit. El a plasat începutul lucrului la lege în 2022 și a spus că finalizarea ar fi trebuit să aibă loc în 2023, indicând că responsabilitatea pregătirii proiectului a revenit, în mandatele succesive, Partidului Social Democrat. În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate măsuri concrete de implementare sau un calendar detaliat al modificărilor ce ar urma să fie operate în urma consultărilor, dincolo de angajamentul că veniturile aflate în plată nu vor scădea. [...]
PSD pune presiune pe Cotroceni să facă rapid o desemnare de premier, avertizând că blocajul poate duce la anticipate , potrivit News . Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că președintele trebuie să facă o nominalizare înainte de expirarea interimatului de 45 de zile, iar dacă nici a doua propunere nu trece de Parlament, „ajungem la alegeri anticipate”. Miza: ieșirea din blocaj înainte de expirarea interimatului Vasilescu respinge scenariul în care șeful statului ar amâna sau ar evita desemnarea unui premier, argumentând că procedura constituțională împinge inevitabil spre o soluție: o nominalizare care poate fi votată sau respinsă, urmată de o a doua încercare. În cazul în care și a doua desemnare eșuează, consecința este declanșarea alegerilor anticipate. „Nu se poate să nu facă o desemnare, pentru că se termină interimatul de 45 de zile (...) Dacă nici a doua desemnare nu trece, atunci vom ajunge la alegeri anticipate. Este foarte simplu.” Condițiile PSD și mesajul către președinte În contextul negocierilor pentru desemnarea unui nou premier, Vasilescu afirmă că PSD „nu are o problemă de persoană”, ci de respectarea unor „condiționalități” și a unor înțelegeri. Ea invocă și poziția PSD în Parlament, descriindu-l drept „cel mai votat partid” în actuala configurație. Întrebată dacă PSD îl va nominaliza pe Sorin Grindeanu, Vasilescu a indicat că decizia de desemnare aparține președintelui Nicușor Dan , nu PSD. Varianta Eugen Tomac : deschidere, dar fără angajamente Despre scenariul în care Eugen Tomac ar fi propunere de premier, Vasilescu spune că, „în principiu”, acesta este „o persoană cu bun simț”, însă PSD vrea să vadă „cu ce program va veni” și „ce își propune” concret. Context economic invocat în disputa politică În apărarea poziției PSD și ca argument pentru schimbarea guvernului, Vasilescu afirmă că partidul „a dat jos un prim-ministru care nu avea ce să caute acolo”, invocând o serie de evoluții economice pe care le atribuie guvernării din ultimul an: dublarea inflației, scăderea consumului cu 10% și creșterea datoriei publice cu 125 de miliarde. În continuare, PSD ar urma să ia „o decizie foarte repede” după ce va fi făcută nominalizarea de premier, mai spune Vasilescu. [...]
Prelungirea interimatului guvernamental riscă să limiteze capacitatea Executivului de a lua decizii , în condițiile în care nu există încă un scenariu „plauzibil” care să strângă o majoritate parlamentară pentru un guvern stabil, potrivit declarațiilor făcute de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , citate de Agerpres . Buzoianu a spus, la Palatul Parlamentului, că interimatul „nu asigură toate instrumentele Guvernului” pentru a lua „toate măsurile necesare”, motiv pentru care nu îl vede ca o soluție bună pe termen lung. În același timp, ea a susținut că, în acest moment, „nu există de niciun partid cunoscut un scenariu care să fie și plauzibil și corect și favorabil pentru români”, ceea ce ar însemna că e nevoie de „mult mai mult timp” pentru a se ajunge la o formulă acceptată care să consolideze o majoritate în Parlament. „Eu cred că interimatul este o formulă care nu asigură toate instrumentele Guvernului să ia toate măsurile necesare, drept urmare nu știu dacă este o versiune bună pe termen lung.” De ce contează: interimatul, o limitare operațională pentru decizii guvernamentale Mesajul ministrului interimar indică un blocaj politic cu efect direct asupra funcționării Executivului: fără o majoritate care să susțină un guvern stabil, România rămâne într-o formulă de conducere care, în viziunea sa, nu are pârghiile complete pentru decizii și măsuri. Buzoianu a mai afirmat că situația ar putea fi deblocată „cu responsabilitate din partea celor care au decis că trebuie să dea foc la țară”, fără a detalia la cine se referă. Poziția USR despre un posibil guvern tehnocrat Întrebată despre o eventuală susținere a unui guvern tehnocrat (un executiv format, în principiu, din specialiști fără afiliere politică directă), Buzoianu a spus că USR va face o analiză doar în momentul în care va exista o propunere concretă. Ea a precizat că, în opinia sa, un guvern tehnocrat „paravan” pentru PSD sau unul care ar menține numiri politice în subordine „nu reprezintă cu adevărat principiul de tehnocrație”. [...]
Disputa din coaliție pe legea salarizării riscă să întârzie un jalon din PNRR , pe fondul acuzațiilor reciproce între PSD și PNL privind calendarul și responsabilitatea pentru amânări, potrivit Antena 3 . Deputatul PSD Florin Manole, fost ministru al Muncii, l-a atacat pe ministrul interimar Dragoș Pîslaru după ce acesta a reclamat că timpul rămas pentru finalizarea proiectului legii salarizării este „foarte scurt” și că documentul are nevoie de corecturi. Manole susține că amânarea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu ar trebui pusă în sarcina PSD și indică drept responsabil pe Marcel Boloș , fost ministru PNL al Investițiilor și Proiectelor Europene. Miza: calendarul PNRR și riscul de fonduri pierdute În contextul discuției despre legea salarizării unitare, Pîslaru a avertizat că reforma trebuie finalizată pentru a evita riscul pierderii unor fonduri europene din PNRR. El a spus că unele grile „nu sunt încă așezate corect”, că există situații care trebuie reanalizate și că timpul disponibil este limitat. Manole a replicat că jalonul ar fi fost amânat „în ultima cerere de plată” și că această decizie trebuie căutată în istoricul declarațiilor lui Marcel Boloș. „Dacă vă uitați în istoricul declarațiilor pe acest subiect, o să îl vedeți pe Marcel Boloș, ministru PNL, care spune cum acest jalon a fost amânat în ultima cerere de plată.” PSD: responsabilitatea ar fi la PNL, nu la Ministerul Muncii Deputatul PSD a susținut că decizia de amânare a fost una „a statului român de atunci” și că PSD nu ar trebui să și-o asume. În aceeași logică, Manole a spus că, dacă Pîslaru are probleme legate de calendar, ar trebui să discute cu Boloș, pe care îl indică drept autor al propunerii și implementării amânării. „Dacă are orice probleme referitoare la calendarul acestui proiect, Pîslaru să îl sune pe Boloș și să îl întrebe cum s-a ajuns la această decizie și de ce Boloș a propus și a implementat această amânare în ultima cerere de plată.” Pîslaru: „Am preluat legea ca atare”, consultările au început după publicare Potrivit sursei, Pîslaru a declarat că a devenit „țap ispășitor” pentru un proiect care nu îi aparține și că a preluat actul normativ „ca atare” de la fostul ministru al Muncii, având „trei săptămâni la dispoziție”. După publicarea proiectului, acesta a declanșat „revoltă în toate sectoarele publice”, iar de marți au început discuții la Ministerul Muncii cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale pentru modificarea documentului. „Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective.” În articol nu sunt oferite detalii suplimentare despre termenul exact al jalonului sau despre ce modificări punctuale ar urma să fie operate în proiectul legii salarizării, dincolo de afirmațiile privind „lacunele” și necesitatea de „corecturi”. [...]
