Știri
Tag: institutul national de statistica

Scumpirea energiei electrice a împins din nou inflația în sus în martie , după ce tariful a fost cu 57,20% mai mare decât în urmă cu un an, pe fondul eliminării schemei de sprijin care plafona prețurile , potrivit Economedia , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . În martie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 9,87% (comparativ cu martie 2025), după ce în februarie coborâse la 9,3%. INS indică faptul că este a opta lună consecutivă în care inflația anuală rămâne peste 9%. Pentru primul trimestru din 2026, inflația (T1 2026 față de T1 2025) a fost de 9,6%. Energia, principalul factor de scumpire la nealimentare În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică a rămas în martie în fruntea scumpirilor, cu un avans anual de 57,20%. În același timp, au fost consemnate și alte creșteri de prețuri, inclusiv la energia termică (13,41%). Combustibilii au accelerat, gazele au fost pe minus Pe lângă energie, combustibilii s-au scumpit în martie cu 12,93% față de martie 2025, ceea ce înseamnă o creștere cu 8,74 puncte procentuale față de ritmul din februarie 2026 (raportat la perioada de comparație). În intervalul martie 2026 – martie 2025, INS a consemnat o singură ieftinire în zona energetică: gazele, cu -7,08%. În același tablou al scumpirilor la nealimentare, INS mai indică majorări la cărți, ziare și reviste (10,11%), detergenți (9,89%), tutun și țigări (7,42%), respectiv medicamente (4,13%). [...]

BNR pornește în aprilie o anchetă pe circa 12.300 de gospodării pentru a calibra mai bine politica monetară și evaluarea riscurilor la stabilitatea financiară , prin colectarea de date despre averi, venituri, consum, economisire și îndatorare, potrivit Economedia . Cercetarea statistică se numește „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației” și va fi realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). Demersul se desfășoară din 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Miza, potrivit BNR, este ca banca centrală să înțeleagă „cât mai bine” comportamentul financiar al populației – de la consum și venituri până la economisire și nivelul de îndatorare – pentru a fundamenta deciziile de politică monetară și pentru a identifica riscuri la adresa stabilității financiare. Cum se face colectarea și cine intră în eșantion Colectarea datelor de la gospodării ar urma să înceapă în cursul lunii aprilie 2026. Eșantionul pus la dispoziție de INS include aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Implementarea în teren va fi făcută cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eșantion și vor ajuta respondenții să înțeleagă întrebările și să completeze chestionarul elaborat de BNR. Ce date suplimentare se notează în teren și cât durează interviul Pe lângă informațiile financiare, operatorii vor nota și elemente de context despre locuință și zonă, inclusiv: amplasarea locuinței (de la centru până la rural sau zonă izolată); un „rating” al gospodăriei, după aprecierea operatorului, în funcție de finisaje, suprafață, teren, acces și racordare la utilități; încadrarea ratingului: „lux”, „de mijloc”, „modest”, „venituri foarte scăzute”. Durata medie a interviului este de 45 de minute, iar pentru gospodăriile încadrate la clasa de mijloc sau „lux” poate ajunge la 90 de minute. Confidențialitate și protecția datelor BNR precizează că datele colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial, în conformitate cu legislația în vigoare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) . [...]