Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Anthropic a blocat accesul la cele mai noi modele AI pentru utilizatorii din afara SUA, după un ordin al guvernului american care impune suspendarea accesului pentru toți clienții non-americani, potrivit Politico.
Compania a transmis vineri seară că efectul ordinului este oprirea „bruscă” a modelelor Fable 5 și Mythos 5 „pentru toți clienții”, pentru a se conforma cerințelor. Decizia are un impact operațional imediat pentru instituții și organizații din Europa, inclusiv pentru entități precum instituțiile UE, care au rămas fără acces și încearcă acum să găsească alternative.
Anthropic susține că autoritățile americane au impus controale de export (restricții privind furnizarea către exterior a unor tehnologii sensibile) din cauza temerilor că unele măsuri de siguranță integrate în modele ar putea fi ocolite prin „jailbreaking” (tehnici prin care utilizatorii forțează modelul să ignore restricțiile).
Compania afirmă că, până acum, guvernul i-a oferit doar „dovezi verbale” privind un posibil „jailbreak” îngust, care nu ar fi universal. Anthropic spune că nu este de acord că identificarea unui astfel de risc limitat ar trebui să ducă la retragerea unui model comercial.
Modelele vizate sunt:
La lansare, compania a avertizat că, fără protecții, capabilitățile lui Fable 5 în domenii precum securitatea cibernetică ar putea fi folosite abuziv și ar putea produce „daune serioase”.
Suspendarea accesului a generat reacții în Europa și în Marea Britanie legate de nevoia de a reduce dependența de modelele AI americane. Ministrul britanic pentru AI, Kanishka Narayan, a declarat:
„Pe măsură ce dezbatem viitorul securității naționale și al suveranității tehnologice, accesul la capabilități AI este crucial.”
În paralel, Politico notează că, anterior, Anthropic oferise unui grup limitat de firme de tehnologie și securitate cibernetică acces la Mythos Preview prin proiectul Glasswing, pentru a sprijini apărarea cibernetică.
Din informațiile disponibile, ordinul american produce o întrerupere imediată a accesului pentru utilizatorii non-SUA, fără un calendar public privind reluarea. Rămâne neclar dacă și în ce condiții Anthropic ar putea redeschide accesul în afara SUA, în funcție de cerințele autorităților americane și de evaluarea riscurilor de „jailbreaking”.
Recomandate

Amazon își bazează recuperarea în AI pe cipuri proprii și pe „pariul” Anthropic, mizând pe venituri din cloud indiferent de câștigător , potrivit The Next Web . Șeful diviziei de AI a companiei, Peter DeSantis , a recunoscut că modelele Amazon „nu au fost chiar în avangardă” pentru cele mai mari și mai solicitante sarcini și spune că speră ca Amazon să fie „în discuția” despre modelele de top „în anul care vine”. Declarația, făcută pentru CNBC (link în sursă), este relevantă pentru piață nu doar ca poziționare tehnologică, ci ca semnal despre cum încearcă Amazon să transforme decalajul față de OpenAI și Anthropic într-un avantaj economic: să monetizeze infrastructura (AWS) și cipurile proprii, chiar și atunci când clienții aleg modele concurente. Strategia „dublă”: marketplace de modele și propriile modele Amazon rulează în paralel două direcții. Pe de o parte, Bedrock – „piața” de modele din AWS – permite clienților să acceseze, printr-un singur serviciu, modele de la OpenAI, Anthropic, Meta și Mistral. În această configurație, Amazon poate genera venituri indiferent ce model devine dominant, pentru că încasează din consumul de cloud. Pe de altă parte, compania își dezvoltă propriile modele. The Next Web notează că Nova2, modelul intern lansat în decembrie, a atras aproximativ 50.000 de clienți, dar nu a egalat capabilitățile Claude (Anthropic) sau GPT-5.5 (OpenAI) pentru cele mai solicitante utilizări din mediul enterprise și cercetare – context care explică „franchețea” lui DeSantis. „Plasa” pentru investitori: expunere la Anthropic și venituri AWS În paralel cu dezvoltarea internă, Amazon și-a consolidat expunerea la Anthropic: a angajat investiții de până la 33 miliarde dolari (aprox. 152 mld. lei), inclusiv un acord de 25 miliarde dolari (aprox. 115 mld. lei) semnat în aprilie, care oferă Anthropic acces la până la cinci gigawați de capacitate de calcul pe cipurile Trainium ale Amazon. În schimb, Anthropic s-a angajat să cheltuiască peste 100 miliarde dolari (aprox. 460 mld. lei) pe AWS în următorul deceniu. Structura arată de ce Amazon poate câștiga financiar chiar dacă modelele sale rămân în urma liderilor: profită atât din participația în Anthropic, cât și din veniturile de cloud generate de consumul Anthropic. Publicația mai arată că rezultatele Amazon din T1 2026 au fost umflate de un câștig de 16,8 miliarde dolari (aprox. 77 mld. lei) legat de Anthropic, în timp ce fluxul de numerar liber a scăzut cu 95%. Planul de recuperare: Trainium, date proprii și scală de inginerie Pentru a reduce decalajul, DeSantis indică trei pârghii: cipuri AI proprii, date de antrenare proprietare (din operațiunile de retail și logistică) și capacitatea de execuție a unei echipe care acoperă modele de frontieră, proiectare de siliciu și cercetare în zona cuantică. The Next Web notează că cipurile Trainium alimentează deja majoritatea sarcinilor de inferență (rulare a modelelor) din Bedrock, iar Trainium3 – așteptat mai târziu în acest an – ar urma să aducă o performanță de patru ori mai mare decât generația anterioară. Rămâne însă o întrebare deschisă, în absența unor repere măsurabile: dacă cipurile proprii și datele interne pot compensa avansul de mai mulți ani al laboratoarelor care au investit miliarde în antrenarea modelelor de frontieră. DeSantis a indicat un orizont de „anul care vine”, dar fără benchmark-uri (teste standardizate) care să permită evaluarea progresului. [...]

Indisponibilitatea chatbotului Claude a creat întreruperi operaționale pentru utilizatori și echipe care îl folosesc în fluxuri de lucru , iar situația a fost urmărită în timp real de CNET , într-un material de tip „live” despre starea serviciului. Din informațiile disponibile în pagina CNET, subiectul este o posibilă cădere (outage) a lui Claude, asistentul de inteligență artificială dezvoltat de Anthropic , și actualizările privind disponibilitatea acestuia. Textul extras din sursă nu include însă detalii concrete despre cauză, durată, amploare sau momentul exact al incidentului, ci mai ales elemente de navigație și conținut general al site-ului. De ce contează pentru companii și utilizatori O întrerupere a unui chatbot folosit la scară largă are impact direct în zona operațională: întârzieri în activități care depind de generare de text, analiză, suport intern sau automatizări. Pentru organizațiile care au integrat astfel de instrumente în procese, chiar și o indisponibilitate temporară poate însemna blocaje și costuri indirecte (timp pierdut, replanificare, trecerea pe soluții alternative). Ce se știe și ce nu se știe din sursa disponibilă Pe baza conținutului furnizat din pagina CNET: Se știe : subiectul este verificarea statusului „Claude este indisponibil?” și „cele mai recente informații”. Nu se știe (din textul extras) : confirmarea oficială a incidentului, intervalul orar, regiunile afectate, numărul utilizatorilor impactați, cauza tehnică sau estimarea de remediere. În lipsa acestor detalii în materialul disponibil aici, nu se poate cuantifica impactul sau stabili cu certitudine starea serviciului la un anumit moment. [...]

Decizia SUA de a restricționa accesul la cele mai avansate modele Anthropic a reaprins tema „suveranității” AI în Europa , chiar înainte de VivaTech (Paris) și de reuniunea G7 de la Evian-les-Bains, arată o analiză din The Next Web . Miza pentru companiile europene este una operațională și de risc: instrumente critice pentru dezvoltare și productivitate pot deveni indisponibile peste noapte, printr-o decizie luată la Washington. În cazul Anthropic, ordinul american de a bloca accesul „străinilor” la cele mai performante sisteme s-a lovit de o problemă practică: pe un cloud partajat, restricția nu a putut fi aplicată selectiv, iar compania a oprit modelele pentru toată lumea, la nivel global, inclusiv pentru utilizatori europeni fără legătură cu măsura. Pentru Europa, demonstrația a fost că dependența de AI american nu este doar un risc teoretic, ci unul care se poate materializa imediat. „Campionul” european și limitele unei strategii bazate pe un singur nume În acest context, Mistral este tot mai des invocată drept răspuns european, atât de guvernul francez, cât și în dezbaterea mai largă din UE. Compania din Paris a atras finanțare prin datorie pentru a cumpăra cipuri Nvidia, s-a angajat în proiecte de centre de date și s-a poziționat ca alternativă europeană. Analiza ridică însă întrebarea esențială, incomodă în culisele VivaTech: dacă o singură companie poate susține greutatea unei strategii continentale de „suveranitate” tehnologică. Dependența de cloud-ul american rămâne problema structurală Dincolo de discursuri, o parte importantă din munca europeană la vârful AI rulează în continuare pe infrastructură de cloud din SUA. Iar formulele de tip „GPU-as-a-service” (închirierea de capacitate de calcul pe cipuri grafice, folosite masiv în AI) pot întări dependența pe care, teoretic, ar trebui să o reducă: a închiria putere de calcul de la un furnizor american nu este același lucru cu a o deține, iar diferența devine evidentă când se schimbă politicile de acces. UE are în plan cinci amplasamente pentru „gigafabrici” AI și a acordat contracte pentru cloud „suveran”, dar ritmul de construcție se măsoară în ani, în timp ce riscul politic se măsoară în cicluri de știri. Între independență și negociere: „un loc mai bun la masa americană” La Evian, discuția a căpătat o notă mai pragmatică: reprezentanți din mai multe țări G7 au ridicat, în discuții cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, ideea unui aranjament de tip „parteneri de încredere”, care să permită accesul aliaților la modelele americane tot mai restricționate. Mesajul public al Europei rămâne independența; solicitarea „în privat”, în această săptămână, a fost mai degrabă pentru condiții mai bune de acces la AI-ul american. Concluzia implicită a analizei: Europa oscilează între a construi suveranitatea (prin infrastructură proprie) și a o negocia (prin acorduri), încercând să le facă pe ambele în paralel. [...]

Utilizarea modelului Grok în operațiuni militare americane devine argument juridic pentru menținerea centrelor de date xAI , după ce un înalt oficial al Pentagonului a susținut, într-o declarație depusă în instanță, că tehnologia a fost folosită în acțiuni împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Afirmația apare într-un proces care contestă legalitatea unor centre de date operate de xAI, compania lui Elon Musk care dezvoltă modelul de inteligență artificială (AI) Grok. Cameron Stanley, responsabil pentru programele de AI și transformare digitală ale Departamentului Apărării, susține că funcționarea continuă a infrastructurii care susține Grok este „o chestiune de importanță majoră pentru securitatea națională”. Potrivit documentului citat, sistemul ar fi fost utilizat într-o operațiune în care peste 2.000 de muniții au fost lansate asupra a aproximativ 2.000 de ținte într-un interval de 96 de ore, informație atribuită de articol publicației The Independent. De ce contează: infrastructura xAI, tratată ca activ strategic în instanță Miza procesului depășește disputa de mediu: Departamentul Justiției argumentează că limitarea activității xAI ar afecta capacitatea Pentagonului de a dezvolta și moderniza sisteme esențiale pentru apărare. În aceeași logică, Stanley afirmă că centrele de date folosite pentru antrenarea și operarea modelelor AI pot furniza capacități energetice suplimentare în situații de criză sau conflict armat și reprezintă un avantaj tehnologic pentru SUA. În acest context, documentele depuse în instanță sunt prezentate ca una dintre cele mai explicite confirmări oficiale privind utilizarea tehnologiilor dezvoltate de xAI în operațiuni militare americane. Ce rol ar fi avut AI și ce limite sunt menționate Stanley susține că Grok se află între puținele modele AI considerate capabile să sprijine aplicații de securitate națională și operațiuni în medii cu nivel ridicat de clasificare (adică în regim de informații secrete). Articolul notează și controversa mai largă privind folosirea AI în identificarea și analiza țintelor, mai ales pe fondul unor atacuri soldate cu victime civile. Totuși, este precizat că astfel de sisteme nu generează direct ținte, ci oferă sprijin analitic decidenților umani. Țintele din operațiunea menționată ar fi fost identificate cu ajutorul Maven Smart System , dezvoltat de Agenția Națională de Informații Geospațiale a SUA, o platformă care folosește AI pentru a analiza și organiza volume mari de date pentru personal militar și de informații. Procesul: acuzații privind turbine pe gaz și autorizații de mediu Declarațiile Pentagonului au fost depuse într-un proces intentat de organizația pentru drepturi civile NAACP , care susține că xAI operează zeci de turbine alimentate cu gaz fără autorizațiile și măsurile de control al poluării cerute de legislația federală privind calitatea aerului. Reclamanții afirmă că xAI folosește cel puțin 57 de turbine pentru alimentarea centrului de date Colossus 2. Presiune pentru reguli mai stricte privind AI militar Pe fondul extinderii utilizării AI în apărare, mai mulți parlamentari americani cer reguli mai stricte. Printre propuneri se află un proiect inițiat de senatoarea Kirsten Gillibrand, care urmărește să mențină deciziile privind folosirea forței letale exclusiv la comandanți umani și să interzică utilizarea AI în decizii legate de arme nucleare, supraveghere internă și sisteme autonome de armament. Separat, articolul menționează un conflict între Pentagon și Anthropic (dezvoltatorul modelului Claude), după ce negocierile ar fi fost blocate de solicitarea companiei privind limitarea utilizării tehnologiei sale în activități precum supravegherea internă sau operarea dronelor autonome; litigiul este în desfășurare. Până la momentul relatării, xAI nu a oferit un răspuns public la afirmațiile din documentele judiciare citate. [...]

BT Go a trecut de 600.000 de companii utilizatoare, iar BT adaugă în aplicație un asistent cu inteligență artificială , mizând pe automatizarea accesului la informații și pe reducerea timpului pierdut de antreprenori în operațiuni curente, potrivit Banca Transilvania . Asistentul virtual, numit Chat BT , este integrat direct în BT Go și oferă informații în română și engleză despre funcționalitățile aplicației, dar și despre produsele și serviciile băncii dedicate antreprenorilor. Utilizatorii pot continua conversația, la nevoie, prin chat cu o persoană din echipa băncii. Ce indică volumul de utilizare: tranzacții, valută, depozite și extrase În primele cinci luni din 2026, BT Go a înregistrat, conform băncii: peste 5.000 de companii care și-au deschis cont 100% online, prin aplicație; aproape 24 de milioane de tranzacții, în valoare de 288 de miliarde de lei; circa 720.000 de schimburi valutare; 75.500 de depozite noi, în valoare de 6,8 miliarde de lei; peste 2.000 de carduri emise direct din BT Go; 5 milioane de extrase de cont descărcate. Banca mai arată că 31.000 de companii care folosesc BT Go au cont în FGO , soluție de facturare. Cum a fost testat Chat BT și la ce e folosit Chat BT a trecut printr-o etapă pilot de aproximativ o lună, în care 5.000 de clienți unici au avut 35.000 de interacțiuni cu asistentul virtual, potrivit datelor comunicate. Rolul acestuia este să ajute antreprenorii să găsească rapid informații despre operațiuni, plăți, extrase și produse BT, cu obiectivul declarat de eficientizare a activității zilnice. „Vedem creșteri accelerate privind numărul de utilizatori, volumul tranzacțiilor și rata de adopție în ceea ce privește BT Go. Venim cu soluții care, datorită tehnologiei, cresc eficiența pentru că extind funcționalitățile de plată, cele mai multe având legătură cu extrasele de cont și cu optimizarea fluxurilor de lucru. Ne-am propus ca BT Go să devină platforma de business pentru orice antreprenor datorită soluțiilor la nevoile de zi cu zi pe care le oferă.” BT a mai comunicat că BT Go are rating 4,7 în App Store și 4,8 în Google Play Store, iar Net Promoter Score (NPS) este 82 din 100, calculat pe baza feedback-ului clienților care și-au deschis cont în BT Go în perioada ianuarie–mai 2026. [...]

Alibaba mută „inteligența” roboților în cloud, cu teste pilot la clienți enterprise , încercând să transforme modelele sale de limbaj în capabilități operaționale pentru navigație și manipulare în lumea reală, potrivit Interesting Engineering . Compania chineză a lansat prima sa familie de modele de „AI întrupat” (embodied AI – sisteme care leagă percepția și limbajul de acțiuni fizice), sub numele Qwen-Robot. Suita este dezvoltată de Tongyi Lab și se află în testare pilot cu anumiți clienți enterprise ai Alibaba Cloud , ceea ce indică o direcție de produs orientată spre utilizare comercială, nu doar demonstrații de laborator. Ce include suita Qwen-Robot și ce problemă încearcă să rezolve Alibaba descrie trei modele specializate, fiecare vizând o „componentă” diferită a inteligenței fizice: Qwen-RobotNav : model pentru mișcare și navigație – urmarea instrucțiunilor, deplasare către locații, urmărirea țintelor și suport pentru conducere autonomă. Qwen-RobotManip : model pentru interacțiune fizică – prindere, mutare și manipulare de obiecte, antrenat pe date din sisteme robotice diferite. Qwen-RobotWorld : „model al lumii” – estimează cum se pot schimba mediile și ajută robotul să anticipeze consecințele acțiunilor. Miza, în logica prezentată de companie, este conectarea înțelegerii limbajului și a imaginilor (modele vizual-lingvistice) cu controlul efectiv al mișcărilor. Alibaba punctează și o constrângere practică: datele de antrenare pentru roboți sunt costisitoare, eterogene (navigație, brațe robotice, vehicule, camere) și greu de combinat fără conflicte. Demonstrații și indicatori tehnici menționați Într-o demonstrație, Alibaba a arătat Qwen-RobotNav pe un robot patruped Unitree Go2 , echipat cu hardware NVIDIA Jetson Thor și o singură cameră cu rezoluție redusă. Robotul ar fi navigat într-un apartament necunoscut, pe baza instrucțiunilor vocale, fără hărți preîncărcate, cu o latență de inferență de 196 milisecunde . Pentru Qwen-RobotManip, compania afirmă că modelul a fost antrenat pe peste 38.000 de ore de date open-source pentru sarcini de manipulare și interacțiune cu obiecte. Alibaba mai susține că modelul a obținut cel mai mare scor la categoria „generalist” din benchmark-ul RoboChallenge pentru robotică în lumea reală: process score 59,83 și rată de succes a sarcinilor 45% . Separat, Alibaba a prezentat Qwen-RobotClaw , un cadru de tip „agent” (software care orchestrează pași și instrumente pentru a îndeplini o sarcină) ce permite modelelor Qwen să folosească suita Qwen-Robot ca „unelte” pentru lumea fizică. Într-un exemplu, agentul ar fi căutat o toaletă, a identificat un semn „defect” și s-a redirecționat autonom. Compania a mai făcut open-source Chat2Robot , o platformă în browser pentru testarea interacțiunilor de embodied AI. De ce contează: intrarea Alibaba într-o cursă cu miză industrială Mișcarea Alibaba vine pe fondul intensificării competiției globale în „AI fizic”, cu inițiative menționate în material precum Gemini Robotics (Google DeepMind) și extinderea ecosistemului de robotică al Nvidia (Cosmos, Isaac, GR00T), dar și start-up-uri precum Physical Intelligence, Skild AI și Figure AI (atribuite South China Morning Post). Pentru China, aceeași sursă notează că avantajul de producție este completat de investiții în software de decizie autonomă, într-un ecosistem care include dezvoltatori AI, companii de robotică și producători de vehicule electrice. În acest context, testarea pilot cu clienți enterprise ai Alibaba Cloud sugerează că următorul pas relevant va fi trecerea de la performanțe în demonstrații și benchmark-uri la implementări repetabile în operațiuni reale. [...]