Știri
Tag: europa

Traian Băsescu susține că Europa va relua dialogul cu Rusia , în pofida sancțiunilor și a relațiilor diplomatice înghețate după invazia din Ucraina, potrivit news.ro . Mesajul are relevanță de politică externă și securitate: indică o posibilă repoziționare, în timp, a canalelor de negociere europene cu Moscova, indiferent de actualul blocaj. Declarația a fost făcută miercuri seară, la TVR Info, unde fostul președinte a argumentat că reluarea discuțiilor este inevitabilă „pentru că sunt aici, în Europa” și că „probabil se va găsi şi un modus vivendi” între părți. „Mai devreme sau mai târziu, Europa va relua discuţiile cu Federaţia Rusă, pentru că sunt aici, în Europa. Şi probabil se va găsi şi un modus vivendi de a ne suporta unii pe alţii.” Ce spune Băsescu despre rolul României Întrebat ce rol ar avea România într-un eventual peisaj de negocieri, Băsescu a afirmat că România „nu are un rol” în această ecuație, dar poate construi roluri punctuale în alte direcții, dacă își propune explicit acest lucru. „Nu, nu are rol. Uite, în consolidarea Flancului Estic ne-am găsit un rol. Ne mai putem găsi rol în menţinerea bunelor relaţii cu Statele Unite, ne putem duce oricând în Orientul Mijlociu (...) ne putem duce oricând în Africa. (...) România chiar ar putea, cu o condiţie, să vrea.” Context: sancțiuni și relații înghețate În prezent, zeci de state au impus sancțiuni Rusiei după declanșarea conflictului din Ucraina, iar pentru cele mai multe țări relațiile diplomatice cu Federația Rusă rămân înghețate, notează news.ro. În acest cadru, ideea reluării dialogului apare ca o proiecție politică pe termen nedefinit, fără un calendar indicat în declarațiile citate. [...]

Președintele Nicușor Dan pune accent pe menținerea unei prezențe militare americane consistente în Europa , într-un moment în care în spațiul public reapare discuția despre redistribuirea trupelor SUA pe continent, potrivit Economica . Mesajul are miză de securitate, dar și una bugetară: în paralel, liderul de la București vorbește despre „NATO 3.0” ca proces de reechilibrare a contribuțiilor între aliați, cu ținte până în 2035. Declarațiile au fost făcute după o întrebare legată de posibilitatea relocării în alte state europene a trupelor americane retrase din Germania, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . „Interesul nostru comun este ca prezenţa militară americană în Europa să fie semnificativă. Aceasta este chestiunea cea mai importantă.” În același context, Nicușor Dan a susținut că, deși multe state europene își doresc o prezență americană pe teritoriul propriu, nu se conturează „negocieri” între aliați pentru „împărțirea” trupelor SUA în Europa. „NATO 3.0”: reechilibrarea contribuțiilor și ținte până în 2035 Președintele a explicat că sintagma „NATO 3.0”, menționată în declarația summitului B9, se referă la contribuții proporționale ale statelor membre și la respectarea angajamentelor financiare, fără a schimba din temelii modul de funcționare al Alianței. „NATO funcţionează cu nişte protocoale de apărare care au fost construite în ani de zile (...) şi lucrurile astea nu se pot schimba de la o zi la alta.” În interpretarea sa, „NATO 3.0” înseamnă, practic: contribuții „proporționale” pe aceleași protocoale de apărare, actualizate în timp; transformarea angajamentelor „pe bani” în capabilități militare; capacitatea de a crea aceste capabilități „în timp real”. El a mai spus că procesul de reechilibrare este în derulare, chiar dacă pot apărea „mici instabilități” pe parcurs, fără a afecta direcția pe termen lung. Totodată, a indicat un orizont de timp pentru obligațiile asumate: „Obligaţia de 3,5 + 1,5 e până în 2035.” Mesaj despre Ucraina: sprijin aliat și „garanții de securitate” după pace sau încetarea focului Nicușor Dan a comentat și declarațiile recente ale președintelui rus Vladimir Putin și ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, apreciind că sunt adresate în principal publicului intern și că Rusia „nu e în situația cea mai fericită”. „Fiecare din ţările aliate este determinată în continuare să sprijine Ucraina (...) acum prin asistenţă militară şi imediat după – fie pace, fie încetarea focului – prin garanţii de securitate.” În ansamblu, mesajul transmis de la București leagă două teme care vor influența deciziile din NATO în anii următori: menținerea rolului militar al SUA în Europa și creșterea contribuțiilor europene, cu accent pe convertirea bugetelor în capabilități efective. [...]