Știri
Știri din categoria Politică
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a cerut Europei să înăsprească răspunsul la migrație și să-și crească efortul militar, într-un mesaj politic rostit la comemorarea Zilei Z, potrivit Politico. Intervenția, făcută în Normandia, mută accentul de la simbolistica istorică la o presiune directă asupra capitalelor europene pe două dosare sensibile: imigrația și capacitățile de apărare.
Hegseth a avertizat că Europa ar fi „invadată” de „ideologii periculoase” și a îndemnat continentul să acționeze împotriva imigrației în masă, folosind o paralelă cu debarcarea aliată din 1944. El a invocat „plaje” din Spania, Italia, Grecia și Bulgaria, unde „sosesc bărci și bărbați”.
„Din păcate, astăzi, plaje europene diferite sunt luate cu asalt de ideologii diferite, periculoase — plaje din Spania, din Italia, din Grecia și Bulgaria; sosesc bărci și bărbați.”
„Când vor face capitalele europene ceva în privința acelei invazii? Sau e prea târziu? Mă rog să nu, și cred că nu.”
Discursul a fost rostit la Cimitirul American din Normandia, la Colleville-sur-Mer, în nord-vestul Franței, în cadrul ceremoniei care a marcat 82 de ani de la debarcarea din 6 iunie 1944. În aceeași intervenție, Hegseth a cerut guvernelor europene să-și „sporească angajamentul” față de capabilitățile de apărare, argumentând că, așa cum aliații „și-au dus greul” atunci, și acum este nevoie de o contribuție mai mare.
„America va conduce. Trebuie. Dar aliații capabili trebuie să fie chiar acolo cu noi, umăr la umăr, când contează.”
„Suntem alături de aliații noștri. Și ne așteptăm ca aliații noștri să fie capabili și pregătiți să stea alături de noi.”
Mesajul se înscrie într-o linie mai largă a administrației americane, care a criticat în mod repetat statele europene pentru controlul imigrației. Publicația notează că Strategia de Securitate Națională a SUA din decembrie a avertizat că Europa s-ar confrunta cu o posibilă „ștergere civilizațională” determinată de migrație, prin slăbirea identităților naționale și a politicilor guvernamentale considerate ca subminând suveranitatea.
În același registru, vicepreședintele JD Vance a pus vineri moartea unui adolescent britanic anul trecut pe seama „politicii de auto-ură” a Occidentului și a „invaziei în masă a migranților”, comentarii denunțate rapid de guvernul britanic, mai arată Politico.
Pentru Europa, semnalul practic este că Washingtonul leagă tot mai explicit relația transatlantică de două condiții: o abordare mai dură asupra migrației și o creștere a capacității militare, într-un moment în care apărarea și securitatea rămân în centrul agendei politice de pe ambele maluri ale Atlanticului.
Recomandate
Vizita Papei Leon al XIV-lea în Spania îi oferă premierului Pedro Sánchez un sprijin politic indirect pe tema migrației , într-un moment în care guvernul său, afectat de scandaluri, este atacat de opoziție și de o extremă dreaptă în creștere, potrivit Politico . Pontiful, aflat într-o vizită de o săptămână, este prezentat drept unul dintre cei mai vocali apărători ai migranților din Biserica Catolică, cerând liderilor să îi trateze „cu demnitate” și criticând abordarea guvernului SUA ca fiind „inhumană”. În același timp, Sánchez a apărat imigrația atât pe argumente economice, cât și umanitare, iar executivul său este în proces de regularizare a statutului a cel puțin 500.000 de migranți fără acte. Convergența se extinde și la politica externă: Papa Leon a numit războiul „nedrept”, iar Sánchez îl descrie în mod obișnuit drept „ilegal”, în contextul loviturilor SUA-Israel asupra Iranului. După o întâlnire la Vatican, la final de mai, premierul spaniol a spus că vocea papei este o „busolă morală” și că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în privința migrației. O schimbare de ton în Biserica spaniolă, cu efecte politice Politologul Pablo Simón (Universitatea Carlos III din Madrid) afirmă că poziționările lui Sánchez se suprapun cu doctrina papei și întăresc mesajele guvernului pe subiecte unde dreapta este divizată, ceea ce a dus la „o alianță neobișnuită”. Un oficial de la Vatican, citat sub protecția anonimatului, a vorbit despre „multă armonie” pe tema migrației și a respins temerile conservatorilor că pontiful ar fi „folosit” politic, spunând că „papa nu este atât de naiv”. Materialul descrie și un context mai larg: tradițional, Biserica Catolică din Spania a fost mai apropiată de Partidul Popular (PP) decât de stânga, iar în trecut episcopii au condus proteste împotriva reformelor privind căsătoria între persoane de același sex și avortul. Însă Papa Francisc a urmărit remodelarea ierarhiei spaniole prin numiri „mai pastorale decât ideologice”, ceea ce a redus, în timp, confruntarea cu guvernele socialiste. Totuși, aceeași sursă notează că această schimbare e mai puțin vizibilă în rândul catolicilor obișnuiți, care tind să fie mai conservatori. Presiune pe opoziție: PP și Vox, prinse între electorat și Biserică Vizita vine într-un moment „delicat” pentru Sánchez, cu un guvern „sub asediu” și cu o extremă dreaptă care capitalizează temerile legate de migrație și identitate. Alinierea dintre papă și premier pe „teme-reper” complică poziționarea PP, care, sub presiunea Vox, s-a mutat în ultimele luni spre o linie mai dură împotriva imigrației. Politico notează că liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, a avut dificultăți și în a găsi o poziție coerentă pe Iran, după ce inițial a atacat poziția anti-război a lui Sánchez, pentru ca apoi să pară că se distanțează de ofensiva SUA-Israel. În paralel, Vox — partid care revendică apărarea valorilor catolice tradiționale — a avut în ultimii ani o relație tensionată cu Biserica, inclusiv prin atacuri la adresa episcopilor spanioli pentru sprijinul acordat amnistiei migranților. Itinerariul vizitei și miza migrației în Insulele Canare Papa a început vizita la Madrid și urmează să ajungă la Barcelona, unde este programat să se întâlnească cu deținuți și să binecuvânteze noul turn al bazilicii Sagrada Família. Este așteptat și să se întâlnească cu victime ale abuzurilor sexuale comise de clerici. Finalul vizitei are loc în Insulele Canare, alese pentru rolul lor de punct major de intrare în Europa pentru migranții africani. Politico citează ONG-ul Caminando Fronteras, potrivit căruia peste 3.000 de migranți au murit anul trecut încercând să ajungă pe țărmurile Spaniei. Pontiful urmează să se întâlnească acolo cu persoane care au făcut traversarea. În plan intern, vizita are și o dimensiune instituțională pentru Biserică: Spania rămâne un „hub” istoric al catolicismului, dar participarea la slujbe este în declin de decenii. Conform Centrului pentru Cercetări Sociologice (CIS), puțin peste jumătate dintre spanioli se declară catolici, iar doar 12% dintre credincioși merg la biserică în fiecare duminică; în același timp, sunt menționate studii recente care indică o ușoară creștere a credinței și a mersului la biserică în rândul tinerilor, în special al bărbaților. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România pregătește un protocol pentru incidente cu drone și că va discuta cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, după episodul în care o dronă ucraineană a intrat în apele teritoriale românești, potrivit Digi24 . Tema a fost abordată într-o ședință de lucru la Constanța, organizată în contextul incidentului. Întrebat dacă a discutat deja cu Zelenski, Nicușor Dan a răspuns că nu, dar că urmează să o facă. El a precizat că, în ședința de la Constanța, o parte a discuțiilor a vizat „elemente ale unui protocol” care să funcționeze în situații similare. De ce contează: reguli de intervenție și limitări legale Ideea unui protocol apare după discuțiile din ultima perioadă despre modul de reacție al autorităților la incidente cu drone, inclusiv după un caz anterior din Galați. În acel context, purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici , a explicat public de ce nu a fost doborâtă o dronă care s-a prăbușit peste un bloc din centrul orașului, invocând limitări legale și operaționale. În același registru, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a indicat că una dintre constrângeri este interdicția de a executa foc astfel încât proiectilul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine, iar angajarea unei ținte aeriene presupune pași care consumă timp (detecție, clasificare, combatere). El a menționat că „timpul de 4 minute” avut la dispoziție a fost „extrem de scurt”. Ce urmează: discuții cu Ucraina și măsuri temporare în Dobrogea Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și că a argumentat pentru implementarea solicitărilor României în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate. În declarațiile citate, ministrul a mai spus că drona a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, dar că nu s-a putut trage fără riscul unor pagube mai mari sau fără ca proiectilul să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept o imixtiune în războiul din Ucraina. [...]
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar , semnalează continuitate pe migrație și deschide un nou front cu UE pe sancțiuni , potrivit Știrile Pro TV . Deși a câștigat alegerile pe un discurs critic la adresa lui Viktor Orbán , Magyar spune acum că fostul lider „a avut dreptate” în 2015, în plină criză a migrației, și anunță că va păstra o linie dură privind migrația ilegală. Magyar, care a pus capăt majorității parlamentare de două treimi deținute de Orbán din 2010, și-a conturat direcția inițială de politică externă și internă prin vizite la Berlin și Paris, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz și cu președintele francez Emmanuel Macron, notează Novinite. Într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), el a indicat că nu intenționează să schimbe semnificativ cadrul politic de bază al administrației anterioare, în pofida criticilor din campanie legate de corupție, blocarea politicilor UE și relația cu Rusia. Migrația: linie dură, fără schimbări majore Pe tema migrației, noul premier afirmă că va continua abordarea strictă a guvernării Orbán. „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală.” „Îl puteți critica pe Viktor Orban cât doriți, nimeni nu îl critică mai mult decât mine, dar în 2015, când a început criza migrației, a avut dreptate.” Magyar susține că mai multe state membre ale UE ar fi recunoscut ulterior că răspunsul lor inițial la criza din 2015 a fost greșit. Totodată, el confirmă că Ungaria va continua să refuze acceptarea migranților ilegali, dar va contribui la protejarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv în Grecia, Malta și Italia. Miza de reglementare: renegocierea unei amenzi zilnice de 1 milion de euro O consecință directă a acestei poziționări este tensiunea cu instituțiile europene pe zona de azil. Magyar critică sancțiunile financiare aplicate Ungariei pentru încălcarea normelor UE privind azilul și califică amenda zilnică de un milion de euro drept „nedreaptă și disproporționată”. El spune că va cere renegocierea, chiar dacă hotărârea judecătorească „nu poate fi contestată”, conform aceleiași surse. Alte poziții: energie și Ucraina, cu accent pe constrângeri În interviul citat, Magyar mai afirmă că Ungaria nu poate opri imediat importurile de petrol și gaze rusești, invocând constrângeri socioeconomice și faptul că țara nu are ieșire la mare. „Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte.” Pe războiul din Ucraina, el descrie Rusia drept agresor și Ucraina drept victimă, dar reiterează că Ungaria nu va furniza arme sau trupe și că garanțiile de securitate ar trebui să vină de la „comunitatea internațională”, rolul decisiv revenind „marilor puteri”. În ansamblu, mesajul transmis de noul premier este că schimbarea de la Budapesta nu înseamnă automat o schimbare de direcție în dosarele sensibile pentru UE, iar disputa privind sancțiunile legate de azil rămâne un punct de fricțiune pe care guvernul Magyar spune că vrea să îl redeschidă la masa negocierilor. [...]
Președintele Nicușor Dan evită un termen ferm pentru raportul despre anularea alegerilor din 2024 , spunând că documentul va fi prezentat „într-un termen rezonabil”, dar fără o dată asumată, potrivit Agerpres . Miza, în logica șefului statului, este una de „închidere” instituțională a subiectului, printr-o sinteză ușor de înțeles pentru public, nu prin explicații tehnice fragmentate. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Constanța, în cadrul unei conferințe de presă, unde Nicușor Dan a spus că au existat „colective” și „rapoarte sectoriale” despre ce s-a întâmplat, iar acum ar urma un raport complet. Ce spune președintele că este deja lămurit Nicușor Dan a susținut că, „din punct de vedere juridic”, situația este clarificată și a indicat două elemente pe care le consideră stabilite: pe componenta juridică, ar fi existat „un candidat” care „a încălcat flagrant legea electorală românească ”, ceea ce ar fi creat o situație de neechitate față de ceilalți candidați; pe componenta privind „influența rusă”, președintele a afirmat că există deja un raport al Parchetului General care ar arăta că „au existat niște companii rusești în spatele acestei acțiuni”. De ce mai vrea un raport „complet” Șeful statului a explicat că își dorește un document care să ofere „o poză mai generală”, accesibilă unei categorii largi a populației, tocmai pentru a evita demonstrațiile „relativ tehnice” de tipul „A implică B, B implică C”. În acest context, Nicușor Dan a spus că este „nerăbdător” să fie închis „acest capitol din istoria noastră recentă”, dar a evitat să avanseze o dată pentru finalizarea și publicarea raportului. De ce nu dă un termen Întrebat când estimează că raportul va fi gata, președintele a refuzat să ofere un calendar, motivând că a mai avansat anterior termene și nu vrea să promită încă unul. [...]
Schimbul de replici dintre Ambasada Chinei și un deputat PNL ridică un risc diplomatic pentru România , într-un moment în care Beijingul încearcă să descurajeze contactele politice cu Taiwan ul, potrivit Știrile Pro TV . Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a fost criticat de partea chineză după o vizită în Taiwan și susține că, „într-o democrație”, parlamentarii nu cer aprobarea „unei puteri străine” pentru astfel de deplasări și întâlniri. Muraru afirmă că reacția Ambasadei Chinei ar reprezenta o încercare de a pune sub semnul întrebării legitimitatea demersului său și insistă că aleșii „răspund în fața cetățenilor”, nu „în fața ambasadelor unor state autoritare”. În postarea citată de publicație, el descrie diferența dintre democrații și regimuri cu partid unic, invocând libertatea de exprimare, asociere și circulație ca drepturi fundamentale, nu „privilegii acordate de guvern”. Acuzații de aluzii teritoriale și trimitere la Tiananmen Deputatul PNL mai susține că purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei ar fi făcut „o aluzie indirectă la Transilvania” și respinge ideea unor dispute de graniță ale României cu vecinii. În același context, Muraru amintește comemorarea a 37 de ani de la evenimentele din Piața Tiananmen și citează o declarație atribuită secretarului de stat american Marco Rubio despre represiunea din 4 iunie 1989. Referire la spionaj cibernetic și mesajul către Beijing Muraru afirmă și că, în 2024, el și alți doi parlamentari români ar fi fost ținta unei operațiuni de spionaj cibernetic atribuite unui grup de hackeri „susținut de guvernul chinez”, „potrivit informațiilor făcute publice de autoritățile occidentale”. În aceeași linie, transmite că „politica externă a României va fi decisă la București, nu în sediul vreunei ambasade străine”. De ce contează: episodul indică o tensionare publică rară pe un subiect sensibil pentru Beijing (Taiwan), cu potențial de a complica dialogul diplomatic și de a amplifica miza securității cibernetice invocată de parlamentar, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre eventuale măsuri sau reacții instituționale ale statului român. Poziția Ambasadei Chinei Conform articolului, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei la București îl acuză pe Alexandru Muraru că „a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei”, susținând „independența Taiwanului”, și afirmă că gestul ar contraveni „cunoștințelor de bază ale diplomației”, ridicând întrebări dacă deputatul „reprezintă cu adevărat interesele României”. [...]
Ilie Bolojan susține că PNL și-a asumat guvernarea cu „decizii dificile” și spune că, atunci când iei măsuri nepopulare, „rămâi singur”, acuzând PSD că „a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii”, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care tema responsabilității la guvernare devine un criteriu de negociere și poziționare politică, cu efect direct asupra stabilității executive. Declarațiile au fost făcute sâmbătă după-amiază, la Hunedoara, într-o conferință de presă, după ce Bolojan a fost întrebat ce este mai important: interesul de partid sau interesul național. Liderul PNL și premier interimar a afirmat că, „din vara anului trecut până acum”, deciziile sale ar arăta că a pus „pe primul loc interesul țării” și nu pe cel al partidului. În argumentația sa, Bolojan a invocat faptul că PNL, cu „15% în Parlament”, și-a asumat conducerea guvernului în vara anului trecut, într-un context în care, spune el, „nu s-a înghesuit nimeni” să fie premier. El a descris guvernarea ca pe un exercițiu în care, odată ce îți asumi răspunderea, ești „forțat să iei decizii dificile”, nu neapărat „mai bune sau mai rele”. „Când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur” Bolojan a susținut că asumarea deciziilor costisitoare politic duce la izolare și a indicat PSD ca exemplu. „S-a văzut și faptul că atunci când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur. Că ați văzut cum a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii Partidul Social Democrat , ca să dau un exemplu concret.” În aceeași intervenție, el a spus că miniștrii liberali „și-au asumat niște lucruri care nu le-au adus felicitări”, prezentând acest lucru drept o „dovadă de responsabilitate”. Miza: cine își asumă costurile guvernării Din perspectiva funcționării guvernului, mesajul lui Bolojan fixează o linie de demarcație între partidele care își asumă decizii dificile și cele care evită asocierea cu costurile politice ale acestora. În lipsa altor detalii în material despre măsurile concrete la care se referă, rămâne de urmărit cum va fi folosit acest argument în raport cu PSD și în discuțiile despre susținerea politică a executivului. [...]
