Știri
Știri din categoria Politică
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a cerut Europei să înăsprească răspunsul la migrație și să-și crească efortul militar, într-un mesaj politic rostit la comemorarea Zilei Z, potrivit Politico. Intervenția, făcută în Normandia, mută accentul de la simbolistica istorică la o presiune directă asupra capitalelor europene pe două dosare sensibile: imigrația și capacitățile de apărare.
Hegseth a avertizat că Europa ar fi „invadată” de „ideologii periculoase” și a îndemnat continentul să acționeze împotriva imigrației în masă, folosind o paralelă cu debarcarea aliată din 1944. El a invocat „plaje” din Spania, Italia, Grecia și Bulgaria, unde „sosesc bărci și bărbați”.
„Din păcate, astăzi, plaje europene diferite sunt luate cu asalt de ideologii diferite, periculoase — plaje din Spania, din Italia, din Grecia și Bulgaria; sosesc bărci și bărbați.”
„Când vor face capitalele europene ceva în privința acelei invazii? Sau e prea târziu? Mă rog să nu, și cred că nu.”
Discursul a fost rostit la Cimitirul American din Normandia, la Colleville-sur-Mer, în nord-vestul Franței, în cadrul ceremoniei care a marcat 82 de ani de la debarcarea din 6 iunie 1944. În aceeași intervenție, Hegseth a cerut guvernelor europene să-și „sporească angajamentul” față de capabilitățile de apărare, argumentând că, așa cum aliații „și-au dus greul” atunci, și acum este nevoie de o contribuție mai mare.
„America va conduce. Trebuie. Dar aliații capabili trebuie să fie chiar acolo cu noi, umăr la umăr, când contează.”
„Suntem alături de aliații noștri. Și ne așteptăm ca aliații noștri să fie capabili și pregătiți să stea alături de noi.”
Mesajul se înscrie într-o linie mai largă a administrației americane, care a criticat în mod repetat statele europene pentru controlul imigrației. Publicația notează că Strategia de Securitate Națională a SUA din decembrie a avertizat că Europa s-ar confrunta cu o posibilă „ștergere civilizațională” determinată de migrație, prin slăbirea identităților naționale și a politicilor guvernamentale considerate ca subminând suveranitatea.
În același registru, vicepreședintele JD Vance a pus vineri moartea unui adolescent britanic anul trecut pe seama „politicii de auto-ură” a Occidentului și a „invaziei în masă a migranților”, comentarii denunțate rapid de guvernul britanic, mai arată Politico.
Pentru Europa, semnalul practic este că Washingtonul leagă tot mai explicit relația transatlantică de două condiții: o abordare mai dură asupra migrației și o creștere a capacității militare, într-un moment în care apărarea și securitatea rămân în centrul agendei politice de pe ambele maluri ale Atlanticului.
Recomandate
Rezultatul AfD în Saxonia-Anhalt pune presiune pe „cordonul sanitar” și poate bloca guvernarea landului , într-un moment în care partidul de extremă dreapta încearcă să transforme victoria electorală într-un model pentru restul Germaniei, potrivit CNN . Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat alegerile regionale din Saxonia-Anhalt cu 44% din voturi, dar a rămas la trei mandate de majoritatea absolută. Asta obligă formațiunea fie să găsească un partener de coaliție, fie să încerce să guverneze dintr-o poziție minoritară — ambele variante fiind complicate de refuzul partidelor tradiționale de a colabora cu AfD, în cadrul așa-numitului „firewall” (cordon sanitar) împotriva extremei drepte. În zilele următoare, negocierile pentru o eventuală majoritate vor conta nu doar politic, ci și administrativ: în sistemul federal german, cele 16 landuri au atribuții importante în domenii precum educația, cultura, poliția și radiodifuziunea publică. Cu alte cuvinte, chiar și fără control la nivel federal, un guvern regional poate influența direct politici publice cu impact asupra mediului economic și social local. Ce opțiuni de guvernare are AfD și de ce sunt fragile O variantă ar fi o înțelegere cu partidul populist de stânga BSW, care a criticat „firewall”-ul și împărtășește o parte din criticile AfD privind imigrația și Ucraina. În paralel, liderii AfD din land încearcă să atragă facțiuni mai de dreapta din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), însă cancelarul Friedrich Merz a exclus ferm orice cooperare. Miza este cu atât mai mare cu cât AfD — partid pe care serviciile interne de informații din Germania l-au clasificat drept „extremist de dreapta confirmat” — a transmis că vrea să folosească puterea în Saxonia-Anhalt ca „plan” pentru extinderea influenței la nivel național. Programul AfD: migrație, școală și cultură, dar cu limite legale În centrul manifestului AfD (258 de pagini) se află o schimbare dură a politicii de migrație: deportarea imediată a migranților aflați ilegal, extinderea centrelor de detenție și returnarea în țările de origine a persoanelor fără origine etnic germană, sub conceptul de „remigrație”. Documentul include și o „ofensivă de remigrație” vizând ucrainenii, pe motiv că „mari părți ale Ucrainei sunt considerate sigure”. Ulrich Siegmund, candidatul AfD pentru funcția de premier al landului, a spus: „Oamenii care sunt obligați să părăsească țara trebuie să fie plasați în detenție în vederea deportării sub guvernarea noastră.” Totuși, Johannes Kieß, director adjunct al Else-Frenkel-Brunswik Institute (Universitatea din Leipzig), avertizează că tocmai migrația este una dintre zonele în care landurile sunt constrânse de legislația federală: „M-aș aștepta la multă incertitudine juridică și haos.” Pe educație, AfD promite „dezideologizarea” școlii, inclusiv interzicerea steagului Pride și promovarea valorilor „tradiționale”. Partidul vrea ca programa să insiste mai mult pe perioadele din istoria Germaniei de dinaintea celor două războaie mondiale și mai puțin pe trecutul nazist, în linie cu mesajul de „depășire a vinovăției” și accent pe mândria națională. Un reprezentant regional al partidului a rezumat direcția astfel: „Mai mult Bismarck, mai puțin Hitler.” Manifestul mai prevede clase separate pentru copiii refugiaților, predate inclusiv de alți refugiați, cu o programă care să transmită ideea că șederea în Germania este temporară. Separarea ar urma să se aplice și copiilor cu dizabilități. În cultură, AfD propune o „politică culturală patriotică” și tăierea finanțării pentru ceea ce numește „artă anti-germană”, cu obligația ca instituțiile care cer bani publici să semneze un angajament că nu disprețuiesc Germania și cultura sa. Criticii au comparat retorica cu atacurile istorice ale naziștilor asupra artei moderne; ministrul Culturii, Wolfram Weimer, a declarat pentru Associated Press: „AfD atacă Bauhaus folosind exact aceleași cuvinte pe care naziștii le foloseau acum 100 de ani.” De ce contează pentru Germania: testul „firewall”-ului și efectul de domino Succesul AfD reaprinde dezbaterea despre eficiența „cordonului sanitar”: pe de o parte, partidele mainstream spun că îl mențin; pe de altă parte, există argumentul că izolarea AfD a contribuit la creșterea sa, ferind-o de costurile guvernării și împingând partidele tradiționale în coaliții eterogene, greu de gestionat. Cum se va forma (sau nu) o majoritate în Saxonia-Anhalt poate influența și alte două runde regionale din această lună. În Mecklenburg-Vorpommern, AfD conduce în sondaje cu aproximativ 35%, potrivit Infratest dimap. În plus, CNN notează că, dacă ar avea loc alegeri naționale „astăzi”, sondajele indică AfD drept partidul cu cele mai multe voturi, în perspectiva următoarelor alegeri federale așteptate în 2029. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea interimatului blochează rectificarea bugetară și poate împinge România spre tensiuni financiare mai mari, inclusiv prin creșterea costurilor de împrumut, potrivit Adevărul . Premierul interimar spune că, în discuțiile recente cu președintele Nicușor Dan, nu a fost avansat niciun nume pentru funcția de prim-ministru, în pofida speculațiilor din spațiul public. Declarațiile au fost făcute joi seară la B1 TV, în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Guvernului. Bolojan susține că România are nevoie „urgent” de un executiv cu puteri depline, pentru a evita prelungirea unei perioade de provizorat pe care o consideră deja prea lungă. Rectificarea bugetară, miza imediată: „Acest guvern nu poate face această rectificare” Bolojan afirmă că una dintre urgențele administrative este rectificarea bugetară, care, în mod obișnuit, se face „în final de august, început de septembrie”, prin ordonanță. Un guvern interimar nu are însă competența de a adopta o astfel de ordonanță, ceea ce lasă ministere și instituții expuse la lipsă de finanțare pentru cheltuieli care nu au fost estimate corect la începutul anului. El a indicat, ca exemplu, zona de sănătate, unde cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau ambulanțe pot necesita suplimentări. În lipsa rectificării, avertizează că pot apărea blocaje, inclusiv riscul de a nu putea acoperi salarii sau alte plăți curente în anumite zone ale administrației. Presiunea datoriei: 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026 Pe lângă blocajele administrative, premierul interimar a pus accent pe costul datoriei publice și pe nevoia de consolidare fiscală. El a amintit că România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB și că acesta ar urma să coboare la aproximativ 6–6,2% la finalul acestui an, dar a insistat că reducerea nu se poate face brusc. În același timp, Bolojan a spus că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adăugând că acestea reprezintă circa 3% din deficitul estimat pentru acest an. El a comparat suma cu „valoarea unei autostrăzi” și a menționat că ar însemna „mai mult de o treime” din salariile funcționarilor publici, indicând un total de circa 166 de miliarde de lei anual pentru salariile din sectorul public. Ce spune despre numele vehiculate și despre Luca Niculescu Bolojan a respins ideea că, în discuțiile cu președintele, s-ar fi discutat un nume de premier. „Am discutat cu domnul președinte în aceste zile (…) Dar nu s-a discutat despre un nume de premier, deci nu a fost avansat un astfel de nume.” Despre Luca Niculescu, unul dintre numele vehiculate, Bolojan a spus că este „un coleg de guvern bun”, secretar de stat la Externe, și a apreciat activitatea acestuia legată de aderarea României la OECD, fără să confirme existența unei candidaturi. Riscul de rating și apelul pentru o nominalizare rapidă Bolojan a avertizat că instabilitatea politică prelungită și întârzierea măsurilor fiscale pot afecta încrederea investitorilor și pot crește riscul unei retrogradări din partea agențiilor de rating. El a menționat că România a trecut în vară prin două evaluări fără să fie retrogradată, dar a spus că riscul rămâne ridicat dacă situația se prelungește. În acest context, premierul interimar și-a exprimat speranța ca președintele Nicușor Dan să facă „într-o perioadă cât mai rapidă” o nominalizare pentru funcția de prim-ministru, pentru a începe negocierile de majoritate și formarea unui nou cabinet. Totodată, el a afirmat că PSD ar fi generat criza politică prin depunerea unei moțiuni de cenzură fără o alternativă guvernamentală. „Riscul de cădere a încrederii în România este foarte mare. Iar atunci când ajungi într-o situație de downgradare (…) costurile pentru toți românii vor fi mult mai mari.” [...]
Cancelarul Friedrich Merz a legat direct agenda AfD de riscuri operaționale pentru economia germană , avertizând în Bundestag că politica de „remigrare” promovată de extrema dreaptă ar echivala cu „epurare etnică” și ar lovi în funcționarea serviciilor esențiale, potrivit HotNews . În prima confruntare parlamentară cu AfD după alegerile din Saxonia-Anhalt , Merz a susținut că termenul „remigrare” este „un sinonim pentru epurare etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, declarație întâmpinată cu aplauze din partea celorlalte partide. Discursul său a fost întrerupt repetat de ironii și huiduieli dinspre AfD, relatează The Guardian (citat de HotNews). Miza economică invocată de Merz: lipsa forței de muncă în servicii critice Merz a argumentat că, dacă persoane care lucrează în Germania ar fi forțate să plece în numele „remigrării”, efectul ar fi blocaje în sectoare dependente de angajați, inclusiv din rândul migranților. „Atunci meseriile calificate din Germania nu vor mai putea funcționa: niciun azil de bătrâni nu va rămâne deschis, niciun spital din Germania nu va rămâne operațional și niciun restaurant din Germania nu va putea să-și continue activitatea.” În același timp, cancelarul a spus că retorica AfD „divizează atât de profund societatea” germană. Linie mai dură la migrație, dar cu „distincție” între lucrători și expulzări Pe fondul scăderii popularității în cele 16 luni de la preluarea puterii, Merz a afirmat că Germania are în continuare „probleme în zona migrației” și a vorbit despre necesitatea creșterii numărului de expulzări pentru cei fără drept de rezidență permanentă. „Încă avem mulți oameni în Germania care nu ar trebui să aibă rezidență permanentă. Acesta este un conses în coaliție, că trebuie să expulzăm mai mulți oameni.” El a insistat însă că guvernul face o separare „atentă” între cei care muncesc și contribuie la prosperitate și cei care nu au rezidență permanentă și „trebuie să plece”, susținând că aceasta este diferența față de AfD. Context politic: AfD a câștigat Saxonia-Anhalt, CDU a coborât la puțin peste 17% Confruntarea vine după alegerile din landul Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut aproape 44% din voturi, iar CDU – care guvernase landul din 2002 – a luat „puțin peste 17%”. Merz le-a spus adversarilor că „56% dintre votanți” nu au votat AfD și a acuzat liderul regional al AfD, Ulrich Siegemund, de „fraudă electorală”, pe motiv că ar fi promis în campanie că nu va încerca să guverneze fără majoritate. Merz i-a transmis co-liderului AfD, Alice Weidel, că partidul nu va reuși să obțină o majoritate la nivel federal. „Nu veți obține o majoritate nicăieri în Germania. Sunteți și rămâneți o forță distructivă.” Următoarele alegeri generale din Germania sunt programate pentru 2029. Pentru context despre scrutinul din Saxonia-Anhalt, HotNews a publicat anterior o analiză separată despre ascensiunea AfD, disponibilă aici . [...]
Administrația Prezidențială spune că România nu trimite militari pe frontul din Ucraina, iar decizia aflată în Parlament vizează doar participarea a cel mult 20 de militari într-o structură de comandă NATO pe teritoriu aliat , potrivit G4Media . Președinția susține că, în ultimele zile, în online se propagă „o narațiune falsă” care „distorsionează deliberat o decizie administrativă” pentru a alimenta ideea că România ar fi atrasă în conflict. În comunicatul citat, instituția califică mesajele drept „manipulare alarmistă” și insistă că solicitarea transmisă Parlamentului nu are legătură cu trimiterea de trupe combatante în Ucraina. „România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front.” Ce prevede, concret, solicitarea către Parlament Președinția arată că șeful statului a cerut aprobarea Parlamentului pentru participarea României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile subordonate de comandă și control. Administrația Prezidențială punctează trei elemente operaționale: nu este vorba despre prezență pe front , ci despre personal de stat major; activitatea se desfășoară în Franța și Marea Britanie , „la mii de kilometri distanță de linia frontului”, într-o structură cu caracter rotațional; militarii români ar avea rol de planificare, comandă și control , nu de luptă, iar efectivul este „extrem de redus” (cel mult 20). Contextul deciziei și pașii următori în Parlament În context, G4Media notează că președintele Nicușor Dan a cerut încuviințarea participării Armatei României în această structură, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis trimiterea solicitării către comisiile de apărare, urmând ca subiectul să ajungă pe ordinea de zi a plenului comun. Președinția leagă participarea de formate internaționale de securitate în regiunea Mării Negre și de „ Coaliția de voință pentru Ucraina ”, descrisă ca un mecanism pentru garanții politice și juridice după un eventual acord de încetare a focului. În acest cadru, instituția amintește că în 2025 a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. [...]
Victor Ponta își asumă participarea la zborul privat București–Mykonos și mută discuția în zona unei lupte de influență în jurul Curții Constituționale , susținând că „găștile” din politică se confruntă pe tema judecătorilor CCR, potrivit HotNews . Deputatul a declarat, marți, la Parlament, că „este inventată o chestie” împotriva judecătorului CCR Cristian Deliorga și că scandalul ar fi alimentat pentru a o „apăra” pe judecătoarea Simina Tănăsescu și pe Ilie Bolojan. În aceeași intervenție, Ponta a spus că va participa „de o mie de ori” la întâlniri cu oameni de afaceri, afirmând că este „un om liber și independent” și că nu are nevoie „să-mi plătească nimeni nimic”. „Eu particip foarte des şi voi participa în continuare, de o mie de ori de acum încolo, pentru că sunt un om liber şi independent, nu sunt de la niciun partid, n-am nevoie să-mi plătească nimeni nimic, voi participa de fiecare dată, alături de reprezentanţii mediului de afaceri români, la întâlniri.” Contextul: zborul privat și lista pasagerilor Controversa a pornit de la un zbor cu avion privat pe ruta București–Mykonos, după ce pe lista pasagerilor au apărut un judecător al Curții Constituționale, foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri. Ponta se numără printre cei care au călătorit, iar cazul a fost relatat inițial de NewsCenter. În materialul de context publicat de HotNews despre zborul privat spre Mykonos, sunt menționați, între pasageri, fostul ministru PSD Florin Manole, judecătorul CCR Cristian Deliorga, judecătorul Cătălin Croitoru (președintele Tribunalului Constanța) și omul de afaceri Gruia Stoica, fondatorul și președintele Grupului Grampet, condamnat definitiv pentru cumpărare de influență. Cine ar fi organizat și plătit deplasarea, potrivit celor intervievați HotNews notează că a contactat opt dintre pasageri pentru detalii despre deplasare și scopul vizitei, iar patru au răspuns. Conform declarațiilor citate: Florin Manole a spus că deplasarea a fost „organizată și plătită” de Camera de Comerț a României , descrisă ca asociație neguvernamentală, nefinanțată din bugetul de stat; senatorul UDMR István-Loránt Antal a declarat că a fost „o acțiune organizată” de Camera de Comerț a României; președintele Camerei de Comerț, Mihai Daraban, care a călătorit și el, a afirmat că a plătit avionul și a explicat că întâlnirea a fost cu „parteneri din SUA” aflați acolo. Ponta a oferit și o cronologie succintă a deplasării, spunând că au plecat la ora 10:00, au ajuns la 12:00, au luat masa și s-au întors la ora 16:00. [...]
Senatul a extins ancheta asupra Comisiei de constituționalitate pentru a verifica cine a plătit și ce miză a avut zborul privat la Mykonos al judecătorului CCR Cristian Deliorga , într-un demers care poate aduce clarificări de reglementare privind integritatea și independența magistraților de rang înalt, potrivit HotNews . Plenul Senatului a votat marți extinderea anchetei cu 106 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Odată cu extinderea investigației la cazul Deliorga, Senatul a aprobat și prelungirea cu 30 de zile a termenului de depunere a raportului comisiei. Aceeași comisie analizează și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Ce verifică, concret, comisia Senatului Conform hotărârii Senatului publicate marți seara în Monitorul Oficial , comisia are ca obiective: clarificarea circumstanțelor și a scopului deplasării judecătorului Cristian Deliorga la Mykonos, la 8 iulie 2026; clarificarea naturii relațiilor dintre participanții la deplasare și judecător; clarificarea organizării și a acoperirii costurilor, inclusiv identificarea persoanei sau entității care a achitat transportul; identificarea eventualelor beneficii materiale sau de altă natură primite în legătură cu deplasarea; clarificarea altor împrejurări relevante pentru independența, imparțialitatea și integritatea judecătorului și pentru încrederea publică în actul jurisdicțional al Curții Constituționale. Sesizări anunțate la CCR și CSM În paralel cu ancheta parlamentară, PNL și USR au anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu deplasarea la Mykonos a judecătorului CCR Cristian Deliorga și a președintelui Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru. „PNL împreună cu USR sesizează CCR şi solicită declanşarea unei anchete interne privind deplasările judecătorului Cristian Deliorga şi posibilele efecte ale relaţiilor sale cu politicieni şi oameni de afaceri asupra imparţialităţii deciziilor sale. Totodată, vom cere Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze prezenţa preşedintelui Tribunalului Constanţa, Marius Cătălin Croitoru, în deplasarea de lux din Mykonos, plătită de o entitate privată, şi efectele acesteia şi ale întâlnirii acestuia cu politicieni, oameni de afaceri”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan. Potrivit acestuia, Camera de Comerț ar trebui să ofere „explicații complete” despre costuri, criteriile de selecție a participanților și beneficiile demersului. „Ce au căutat aceşti oameni, demnitari ai statului român, plătiţi din bani publici într-un avion privat, într-o excursie în Mykonos, ce scop au avut, cine a plătit acele zboruri? Dacă le-a plătit Camera de Comerţ, a făcut-o cu contribuţiile antreprenorilor români? Pentru asta contribuie firmele din România cu bani, ca să se plimbe domnul Manole şi domnul Ponta cu avioane private prin Mykonos? Trebuie să aflăm răspunsul la toate aceste întrebări”, a spus Diana Stoica, lidera deputaților USR. De ce contează Extinderea anchetei mută discuția din zona de controversă politică în cea a posibilelor standarde de integritate și a transparenței privind finanțarea deplasărilor unor demnitari și magistrați. În funcție de concluziile comisiei și de eventualele verificări interne la CCR și CSM, cazul poate genera presiune pentru reguli mai stricte privind acceptarea de beneficii și participarea la deplasări plătite de entități private. [...]
