Știri
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne oprită cel puțin 10 zile, ceea ce prelungește reducerea producției nucleare într-un moment în care centrala depinde direct de nivelul Dunării pentru apa de răcire, potrivit Digi24 . Directorul CNE Cernavodă , Romeo Urjan, spune că prognozele hidrologice indică o scădere continuă a debitului și a nivelului fluviului, fără condiții pentru reluarea funcționării în acest interval. Urjan a precizat că oprirea nu este legată de securitatea nucleară sau de o urgență, ci de imposibilitatea de a asigura cantitatea de apă de răcire necesară pentru a menține producția de energie livrată „în mod normal” în sistem. „Vreau să precizez că în momentul de față unitatea doi de la Cernavodă funcționează în condiții normale de funcționare, fără probleme, iar oprirea nu este legată de probleme de securitate nucleară sau urgență. Este pur și simplu cantitatea de apă de răcire necesară nu mai este suficientă pentru a asigura producția de energie electrică pe care o livrăm în mod normal în sistem.” De ce contează: ambele reactoare ajung oprite, o situație fără precedent în 19 ani Directorul centralei afirmă că este pentru prima dată în ultimii 19 ani, de când România operează două reactoare nucleare, când ambele unități de la Cernavodă vor fi oprite. În termeni operaționali, asta înseamnă o indisponibilitate simultană a producției nucleare de la Cernavodă, pe fondul unei constrângeri de mediu (nivelul Dunării), nu al unei defecțiuni tehnice. Ce indică prognoza hidrologică și de ce nu se estimează repornirea Romeo Urjan spune că estimarea de „10 zile” vine din prognoza primită de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor , iar dincolo de acest interval nu există o prognoză „foarte exactă”. „Prognoza pe următoarele 10 zile arată o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării. (…) 10 zile de aici încolo scăderea continuă, nu ne așteptăm să repornim unitatea doi în această perioadă.” Măsurile de la Bala au câștigat timp, dar efectul a fost temporar Directorul CNE Cernavodă a explicat că intervențiile din zona Bala — dragarea, derocarea (îndepărtarea rocilor) și scufundarea barjelor — au permis menținerea în funcțiune a reactorului pentru aproximativ o săptămână în plus față de scenariul inițial. El a mai spus că după scufundarea barjelor s-a obținut o creștere de nivel, însă un fenomen „încă studiat” a făcut ca cei 8 centimetri câștigați să fie pierduți rapid. Ce urmează: discuția se mută spre investiții pentru „viabilitatea economică” În contextul schimbărilor climatice și al secetelor mai frecvente, Urjan consideră că România trebuie să ia în calcul investiții suplimentare pentru a proteja funcționarea centralei și a reduce riscul unor opriri repetate, invocând explicit „viabilitatea economică”. „Atunci, pentru viabilitatea economică e necesar să luăm alte măsuri, pe investiții suplimentare, pentru a asigura producția de energie electrică fără aceste scăderi masive de nivel.” Întrebat despre oportunitatea dezvoltării reactoarelor 3 și 4 în aceste condiții, directorul a indicat proiectul hidrotehnic de la Bala (menționând un „baraj” la Bala) ca posibilă soluție pentru funcționarea în condiții optime a unei centrale cu patru unități. [...]
