Știri
Știri din categoria Justiție
Comisia Europeană pregătește ajustări ale arhitecturii antifraudă a UE, iar primul raport oficial de evaluare a EPPO indică atât eficiența instituției, cât și lacune de reglementare și resurse care pot ajunge pe agenda următorului ciclu legislativ, potrivit Digi24. Evaluarea vine pe finalul mandatului de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), care se încheie la 31 octombrie.
De la 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de germanul Andrés Ritter, în prezent adjunct al instituției, desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat de șapte ani. Deși mandatul a început la 31 octombrie 2019, EPPO a început efectiv activitatea de investigare și urmărire penală la 1 iunie 2021, după aproape doi ani dedicați construirii instituției.
Comisia Europeană a publicat în această lună prima evaluare oficială a EPPO de la începerea activității, concluzia fiind favorabilă: instituția este considerată „foarte eficientă și eficace”, cu o valoare adăugată importantă în anchetele transfrontaliere.
Raportul indică o creștere accelerată a activității:
În același timp, evaluarea confirmă probleme semnalate repetat de Kovesi: volum de muncă peste estimările inițiale, resurse insuficiente, aplicare neuniformă a regulamentului EPPO în statele membre și dificultăți de cooperare sau schimb de informații cu alte instituții.
Raportul descrie EPPO ca o structură „hibridă”: un colegiu central la Luxemburg și procurori europeni delegați care lucrează în sistemele judiciare naționale, folosind dreptul procedural național în instanțele naționale. Potrivit evaluării, nivelul central poate identifica legături între cazuri, companii și persoane pe care serviciile naționale, acționând separat, le-ar omite.
Partea mai puțin favorabilă ține de implementare: Comisia semnalează ambiguități juridice chiar în Regulamentul EPPO, divergențe între capitale în modul de aplicare și alocare de resurse, precum și fricțiuni persistente la schimbul de informații cu alte autorități. Sprijinul statelor participante rămâne inegal, ceea ce duce, în practică, la încărcări foarte diferite de dosare între procurorii delegați din diverse țări.
Evaluarea notează că recuperarea fondurilor este „punctul cel mai slab”. Comisia cere dovezi mai concrete despre ce se întâmplă după înghețarea activelor: câte ordine se transformă în confiscări și câți bani ajung efectiv înapoi la bugetul UE. În material este citată și publicația The European Post, care arată că indicatorii privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul.
Evaluarea EPPO este însoțită de un raport paralel despre Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), publicat la 18 septembrie, care consideră cadrul juridic „în linii mari adecvat”, dar reia critici legate de schimbul de informații, cooperarea cu procurori din țările vecine, accesul la informații financiare și urmărirea slabă la nivel național a recomandărilor de recuperare a fondurilor.
Ambele documente se leagă de un demers mai amplu: Comisia a demarat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE, analizând cum se integrează OLAF, EPPO, Europol, Eurojust și directiva penală privind interesele financiare ale Uniunii (Directiva PIF). Urmează o evaluare comună de impact care va acoperi aceste instrumente.
În raport, Comisia indică trei priorități pentru următorul ciclu legislativ:
Comisia notează, totodată, că impactul deplin al EPPO nu este încă măsurabil „într-un mod precis și cuantificabil”, fiind nevoie de timp și date mai mature pentru a evalua rezultate precum condamnările definitive și recuperările financiare confirmate.
Recomandate
Procesul pe fond în dosarul de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” intră din nou în calendarul Curții de Apel București , cu un termen programat luni, după ce cauza a fost amânată la solicitarea apărării, potrivit Adevărul . Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați, iar miza imediată este trecerea efectivă la judecata pe fond, după epuizarea etapelor preliminare și a contestațiilor. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București la 16 septembrie 2025. La 2 aprilie, instanța a stabilit că procesul poate începe pe fond, însă decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public. La 6 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile, ceea ce a deschis calea pentru judecata propriu-zisă. Primul termen pe fond a avut loc la 9 septembrie, dar judecătorii au amânat cauza pentru 28 septembrie, la solicitarea apărării, mai notează publicația. Cine este vizat și ce acuzații sunt în dosar Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul acestuia (Dorian Potra), nepotul său (Alexandru Potra) și alte 18 persoane. Potrivit informațiilor din articol, acuzațiile reținute sunt: pentru Călin Georgescu: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată; pentru Horațiu Potra: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Măsura preventivă în cazul lui Horațiu Potra În cazul lui Horațiu Potra, măsura preventivă s-a schimbat în cursul verii. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu, după aproape șapte luni de detenție preventivă. Ulterior, Curtea de Apel București a respins cererea de înlocuire a arestului la domiciliu cu controlul judiciar (la 4 august) și a menținut măsura (la 26 august). La 3 septembrie, Înalta Curte i-a admis contestația și a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar. Contextul anchetei: percheziții și bunuri ridicate Dosarul are la bază și operațiuni desfășurate de anchetatori în februarie 2025. În 26 și 27 februarie au avut loc 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, fiind vizate 27 de persoane și patru sedii de firme, inclusiv domiciliul lui Horațiu Potra. La domiciliul acestuia, anchetatorii au descoperit bani ascunși într-un seif încastrat în podea, precum și arme. Publicația amintește că a relatat atunci despre „sute de mii de dolari”, iar ulterior informațiile publicate de procurori au indicat descoperirea unei sume de peste trei milioane de dolari și a peste 20 de kilograme de aur. În același context, articolul mai menționează că, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au oprit și controlat mai multe mașini în Ilfov, Dâmbovița și București, unde ar fi fost găsite arme albe, pistoale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, topoare și materiale pirotehnice. Potrivit procurorilor, faptele pentru care cei 22 de inculpați au fost trimiși în judecată ar fi creat o stare de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii. Un al doilea dosar care îl vizează pe Călin Georgescu Separat de acest dosar, Călin Georgescu este trimis în judecată într-o altă cauză penală, pentru propagandă legionară și promovarea, în public, a unor persoane vinovate de genocid și crime de război, mai arată articolul. Tot separat, la 21 septembrie 2026, Georgescu a fost reținut de DIICOT într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, iar a doua zi Tribunalul București a dispus cercetarea sa sub control judiciar. [...]
Un judecător federal din SUA a stabilit despăgubiri de 4,5 milioane de dolari (aprox. 20,3 milioane lei) către Nintendo într-un dosar de piraterie care vizează un fost moderator al subredditului r/SwitchPirates, potrivit Notebookcheck . Hotărârea, pronunțată ca „default judgment” (decizie în lipsă, după neprezentare/nerăspuns), include și o interdicție permanentă de a mai opera „pirate shops” sau de a distribui software menit să ocolească protecțiile Nintendo. Decizia a fost emisă pe 23 septembrie de U.S. District Court for the Western District of Washington, iar persoana vizată este James „Archbox” Williams , fost moderator al comunității r/SwitchPirates, între timp desființată. De ce contează: instanța aplică maximul legal per titlu Instanța a acordat Nintendo suma cerută, calculată la maximul legal („statutory maximum”) de 150.000 de dolari per titlu pentru 30 de jocuri, ceea ce duce totalul la 4,5 milioane de dolari. În material sunt menționate, ca exemple, titluri precum „The Legend of Zelda: Breath of the Wild”, „The Legend of Zelda: Tears of the Kingdom”, „Super Smash Bros. Ultimate” și „Mario Kart 8 Deluxe”. Judecătoarea Lauren King a apreciat că estimarea pierderilor nu este „nerealistă”, plecând de la ipoteza că fiecare joc ar costa 50 de dolari. Ce a susținut Nintendo despre activitate Potrivit companiei, Williams ar fi fost, din 2019, implicat direct sau indirect în administrarea mai multor „Pirate Shops” (magazine online de distribuție neautorizată) și în promovarea lor către comunități cu „multe mii” de persoane. Printre acuzațiile prezentate în articol: folosirea poziției de moderator pentru a promova „pirate shops” și a distribui jocuri gratuit; solicitarea de „donații” sub formă de carduri cadou Nintendo eShop pentru a cumpăra jocuri care nu fuseseră încă piratate; operarea a cel puțin patru „Pirate Shops”, unele cu un nivel „Pro” condiționat de donații; rol de „reprezentant principal” într-o comunitate numită „Missing Dumps”, care ar fi strâns carduri eShop pentru a extinde biblioteca de jocuri disponibile; implicare în crearea și distribuirea de software pentru ocolirea protecțiilor Nintendo. De ce s-a ajuns la o decizie în lipsă Notebookcheck notează că lipsa unui răspuns din partea lui Williams a dus direct la hotărârea în lipsă. Deși acesta și-ar fi șters contul de Reddit și și-ar fi oprit activitățile după primirea unei notificări „cease-and-desist” (somație de încetare) în martie 2024, nu ar fi răspuns plângerii. Judecătoarea a reținut că Williams și avocatul său știau de existența plângerii, inclusiv pentru că ar fi angajat un avocat ca să conteste o citație către Google, însă tot nu a răspuns în dosar. Interdicție permanentă și fără daune DMCA cerute Pe lângă despăgubiri, instanța a emis o interdicție permanentă care îi interzice lui Williams să mai pirateze și să distribuie jocuri Nintendo sau software care ar facilita astfel de activități. De asemenea, trebuie să înceteze operarea „pirate shops” și să dezactiveze conturi de social media folosite pentru promovarea pirateriei. Un detaliu reținut de instanță, conform articolului: Nintendo nu a cerut despăgubiri în baza DMCA (legea americană privind drepturile de autor în mediul digital) și nici onorarii de avocați, gest descris ca „rezonabil”. [...]
DIICOT a instituit sechestru pe vila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu , o măsură care poate susține recuperarea unui presupus prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) în dosarul în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat, potrivit HotNews . Măsura asigurătorie a fost dispusă la 24 septembrie 2026 de procurorii DIICOT – Structura Centrală, asupra unui imobil din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, care aparține unui inculpat în vârstă de 64 de ani. Parchetul nu îi indică numele în comunicat, însă, potrivit articolului, trimiterea este la dosarul în care sunt inculpați Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen. Sechestrul este o măsură legală prin care bunul este „blocat” temporar până la soluționarea cauzei penale, proprietarul neputând să îl înstrăineze. Ce înseamnă sechestrul în logica recuperării prejudiciului În cazul unei condamnări definitive, bunul pus sub sechestru poate fi folosit pentru recuperarea prejudiciului, menționat în dosar la circa 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În același timp, inculpatul poate contesta decizia procurorilor. DIICOT a publicat comunicatul privind sechestrul aici: DIICOT . Context: vila și datele din declarațiile de avere O investigație Rise Project din 2024 arăta că vila din Mogoșoaia a fost cumpărată de familia Georgescu în octombrie 2024 pentru 280.000 de euro (aprox. 1,4 milioane lei). HotNews mai notează că, în a doua declarație de avere depusă înainte de turul 2 (anulat ulterior), apare și casa din Mogoșoaia, cu suprafața de 121,9 mp, deținută 50%-50% cu soția sa, Cristela Georgescu. În aceeași declarație, valoarea banilor din două conturi în euro ar fi scăzut, față de prima declarație, de la 264.000 de euro la 180.000 de euro. Stadiul dosarului și ce urmează în instanță Călin Georgescu este cercetat sub control judiciar, măsură dispusă de Tribunalul București în dosarul DIICOT. Și Ionel Rusen se află sub control judiciar în același dosar. Decizia Tribunalului București nu este definitivă: procurorii au atacat-o cu apel, cerând o măsură mai dură, iar Georgescu și Rusen au contestat, la rândul lor, controlul judiciar. Curtea de Apel București urmează să decidă dacă cei doi vor fi cercetați în arest preventiv sau sub o altă măsură, după motivarea hotărârii de către judecătorul de la tribunal. Acuzațiile: cum ar fi fost produs prejudiciul de 1,1 milioane de euro Potrivit DIICOT, Georgescu este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro, din care aproximativ 100.000 de euro ar fi fost folosiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Ancheta ar fi pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu 1,1 milioane de euro. Conform descrierii din articol, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro, iar în acest context ar fi apărut și numele lui Ionel Rusen și al unui cetățean italian, Massimiliano Arena, prezentat ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar suma achitată drept „garanție” nu ar fi fost restituită. [...]
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
CCR a amânat până la 30 septembrie decizia asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: dacă instanța constituțională constată conflictul, poate stabili conduita de urmat pentru „restabilirea ordinii constituționale”, cu efecte asupra modului în care Guvernul poate legifera prin ordonanțe de urgență în anumite condiții. Sesizarea vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 , legată de Programul SAFE. Grindeanu cere CCR să constate existența conflictului și să indice pașii necesari pentru corectarea situației. Ce reclamă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În document, președintele Camerei Deputaților susține că conflictul ar fi fost generat de două acțiuni ale Guvernului, „distincte, dar convergente” ca efecte: adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), precum și publicarea în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, într-un moment în care Executivul ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de legiferare delegată; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și Senat), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată și extinderea ordonanței Conform sesizării, din analiza cronologiei și a actelor normative ar rezulta că, în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. Tot în sesizare este citată expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că completările au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, corelate cu posibilitatea ca Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență în ipoteza adoptării moțiunii de cenzură. Ce urmează CCR a amânat pronunțarea pentru 30 septembrie. Până atunci, instanța constituțională nu a stabilit, în această cauză, dacă există conflictul reclamat și nici ce conduită ar trebui urmată, iar informațiile disponibile se limitează la elementele prezentate în sesizare și la calendarul anunțat. [...]
Stenogramele din dosarul DIICOT indică o tentativă de a obține sprijin politic din Italia pentru Călin Georgescu , inclusiv printr-o declarație „generală” din partea vicepremierului Matteo Salvini , potrivit HotNews . Discuțiile, purtate în mai 2025 între Georgescu și Ionel Rusen, apar în stenograme dintr-un dosar DIICOT de înșelăciune și vin în contextul căutării unei susțineri după alegerile anulate din toamna lui 2024. Potrivit procurorilor, Rusen îi promitea lui Georgescu o declarație de susținere din partea lui Salvini, însă îl avertiza că vicepremierul italian nu îl va menționa explicit pe fostul candidat la președinție. Cine apare în discuții și ce tip de sprijin era vizat În stenograme sunt invocate mai multe nume și conexiuni din Italia: Matteo Salvini , vicepremier al Italiei, despre care Rusen susține că ar putea oferi o susținere „mai generală”, fără nominalizare; Roberto Vannacci , fost general italian ales europarlamentar pe listele partidului lui Salvini; Ștefan Stănășel și Claudiu Stănășel (tată și fiu), români stabiliți în Toscana. Discuții despre azil politic și o vilă în Toscana Din același set de discuții reiese că cei doi au vorbit și despre obținerea azilului politic , precum și despre cumpărarea unei vile în Toscana , elemente care conturează o posibilă strategie de relocare și consolidare a unei baze în Italia, conform informațiilor prezentate. Măsura dispusă de instanță Georgescu și Rusen au fost plasați sub control judiciar , marți, potrivit aceleiași surse. [...]
