Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
China a început să folosească un robot umanoid cu AI în operațiuni industriale cu risc ridicat, într-un semnal că automatizarea intră tot mai direct în activități unde, până acum, prezența umană era greu de înlocuit din motive de siguranță și acces. Potrivit Antena 3, robotul a fost implementat într-o instalație de stocare a substanțelor chimice și este proiectat să preia sarcini periculoase, precum lucrul la construcția rezervoarelor.
Robotul cântărește 90 kg și poate urca pe suprafețe metalice verticale, folosind un șasiu magnetic care îl fixează de pereți. Astfel, partea superioară „umanoidă” poate opera în zone greu accesibile pentru oameni.
Conform informațiilor din articol, robotul este gândit pentru activități industriale esențiale, între care:
Diferența față de roboții anteriori care urcau pe pereți este că noul sistem este prezentat ca fiind capabil de multitasking, nu doar de o singură funcție repetitivă.
Robotul are 15 grade de libertate și două brațe, pentru a imita flexibilitatea umană în lucrul pe schele și în operațiuni simultane precum sudură și șlefuire.
Potrivit CGTN, citat de Antena 3, componenta de inteligență artificială a fost antrenată pe 100.000 de ore de date, pentru a naviga în medii complexe și a se adapta la scenarii reale. În plus, robotul folosește un sistem de cablu conectat pentru alimentare, ceea ce ar elimina limitările de energie specifice unităților mobile și ar permite funcționarea non-stop, 24/7, fără pauze pentru reîncărcare.
Articolul mai notează că, anterior, China a integrat un robot umanoid numit „Nengzai No. 1” pe linia de asamblare a bateriilor pentru modelul Buick Electra E7 la SAIC Motor, ca parte a combinării roboților „asemănători oamenilor” cu echipamente industriale existente.
Dominanța Chinei în zona roboților umanoizi este pusă pe seama sprijinului statului: peste 140 de companii ar fi active în domeniu, iar investițiile dedicate ar ajunge la 26 de miliarde de dolari (aprox. 117 miliarde lei), conform articolului. Antena 3 menționează și o estimare potrivit căreia, până în 2050, piața globală a acestor roboți ar putea ajunge la 7,5 trilioane de dolari (aprox. 34,5 trilioane lei), în condițiile extinderii utilizării în fabrici și locuințe.
Recomandate
China introduce un sistem național de identificare digitală pentru roboții umanoizi , o mișcare cu miză de reglementare și control operațional într-o piață pe care Beijingul vrea să o extindă rapid, potrivit Economedia . Noul sistem atribuie fiecărui robot un cod unic care îl însoțește din momentul în care părăsește fabrica și până la scoaterea din uz. Proiectul este coordonat de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China și de Centrul de Inovare pentru Roboți Umanoizi din provincia Hubei. Ce înseamnă „act de identitate” pentru un robot Identificatorul are 29 de caractere și include informații despre țara de origine, producător, model și numărul unic de serie. Sistemul este deja funcțional și, potrivit autorităților chineze, este folosit de peste 100 de companii, acoperind aproximativ 200 de modele de roboți. Dincolo de identificare, platforma permite și colectarea de date despre funcționarea roboților, inclusiv nivelul bateriei, starea componentelor mecanice, istoricul intervențiilor tehnice și anumite informații despre capacitățile sistemelor de inteligență artificială. Responsabilii proiectului susțin că astfel vor fi mai ușor de depistat defecțiunile și de stabilit responsabilitățile în cazul unor incidente. De ce contează: infrastructură de control înainte de adopție în masă Inițiativa apare în contextul în care China accelerează integrarea „inteligenței artificiale întrupate” (sisteme AI care interacționează fizic cu mediul) în industrie, servicii și gospodării, pe fondul îmbătrânirii populației și al reducerii forței de muncă disponibile. Mai multe companii chineze dezvoltă roboți pentru fabrici, magazine și locuințe. Un exemplu menționat este compania GigaAI, care a prezentat un „majordom robotic” comercial, SeeLight S1, cu două brațe și deplasare pe roți. Primele 100 de unități ar urma să fie testate în locuințele angajaților chiar în această lună, iar extinderea programului în Wuhan este planificată până în prima jumătate a lui 2027. Directorul executiv Zhu Zheng a indicat un preț de aproximativ 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) la momentul lansării pe piață. Riscuri și controverse: supraveghere și utilitate limitată în locuințe Introducerea identificării digitale a alimentat și îngrijorări privind protecția datelor, în condițiile în care roboții pentru locuințe folosesc camere, senzori și sisteme de monitorizare a mediului. Criticii avertizează că volumul de informații colectate ar putea oferi autorităților acces la date detaliate despre activitatea din spațiile în care sunt folosite aceste dispozitive, în timp ce oficialii chinezi susțin că scopul este administrarea roboților, monitorizarea funcționării și clarificarea responsabilităților tehnice. În paralel, o parte dintre experți rămân sceptici privind ritmul și utilitatea roboților umanoizi în mediul domestic. Guo Renjie, director la compania de proiectare robotică Zeroth, spune că locuințele sunt un mediu imprevizibil și în schimbare, iar Mark Rolston, fondatorul Argodesign, consideră că roboții ar putea ajunge în unele case în următorii ani, dar cu utilitate practică limitată. În ansamblu, Beijingul tratează identificarea și monitorizarea ca pe o infrastructură necesară înainte ca roboții umanoizi să fie adoptați pe scară largă, încercând să fixeze reguli de funcționare și control pentru o tehnologie pe care o vede tot mai relevantă economic și social. [...]
SUA extind controalele la export ca să blocheze accesul firmelor chineze la cipuri avansate prin subsidiare din străinătate , după ce o „portiță” a permis timp de circa un an achiziții în afara Chinei, potrivit The Next Web . Noua orientare a Departamentului Comerțului leagă obligația de licențiere de țara în care este „înregistrat” sediul central al cumpărătorului, nu de locul unde se află efectiv entitatea care cumpără. Schimbarea vizează un mecanism simplu: o companie chineză de inteligență artificială, restricționată la achiziții în China, putea folosi o subsidiară dintr-o țară terță (exemplul din articol: Malaezia) pentru a cumpăra procesoare de top. De acum, cerințele de licență se aplică „oricărei entități cu sediul central în China”, indiferent unde operează fizic. Ce cipuri sunt vizate și de ce contează Miza este accesul la cele mai performante procesoare pentru inteligență artificială, inclusiv Nvidia Rubin și Blackwell , precum și AMD MI350x. Publicația notează că amploarea livrărilor care ar fi putut trece prin această zonă gri ar putea fi semnificativă: o sursă din industrie, cu cunoștințe despre lanțurile de aprovizionare, a estimat pentru Reuters că „sute de mii” de cipuri avansate ar fi putut ajunge la entități cu legături chineze din afara Chinei în perioada în care portița a fost deschisă. De unde a apărut „zona gri” și ce se schimbă acum Contextul ține de evoluția regulilor americane: în ultimele zile ale administrației Biden, Departamentul Comerțului a finalizat așa-numita regulă „AI Diffusion”, un cadru amplu pentru controlul destinațiilor către care pot merge cipurile avansate; în mai 2025, administrația Trump a spus că nu va aplica acea regulă, ceea ce, în interpretarea prezentată, a lăsat subsidiarele externe ale firmelor chineze într-o poziție ambiguă aproape un an; noua orientare publicată duminică urmărește să închidă această ambiguitate, mutând criteriul de la „adresă” la „naționalitatea” companiei-mamă (prin sediul central). Impact operațional: fără opriri forțate, dar cu robinetul strâns pe viitor Măsura este calibrată pentru a limita șocul imediat: orientarea nu obligă centrele de date care folosesc deja aceste cipuri să înceteze utilizarea lor și nici nu oprește mentenanța echipamentelor de calcul avansat (de exemplu, servere). Ținta este fluxul viitor de livrări, nu recuperarea hardware-ului deja expediat. În același timp, articolul subliniază problema recurentă a aplicării: SUA au restricționat accesul Chinei la cipuri avansate din 2022 și au tot extins regulile, însă apar constant ocoliri, de la subsidiare în țări terțe până la contrabandă. Aplicarea rămâne punctul sensibil The Next Web amintește și un caz separat urmărit de procurori americani, care susțin că o companie thailandeză ar fi ajutat la redirecționarea unor cipuri Nvidia către Alibaba (detalii în materialul: The Next Web ). Mesajul implicit: o linie trasată mai strict în documente nu garantează automat și controlul efectiv la nivel de lanț logistic. Nvidia și AMD nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit articolului. Pentru companii, înăsprirea regulilor reduce și mai mult accesul la o piață cu potențial mare, iar pentru Beijing închiderea acestei rute legale împinge și mai mult către stocuri existente, cipuri produse intern și canale mai greu de urmărit. [...]
Codex depășește zona de programare și intră în munca de birou , iar această schimbare se vede deja în utilizare: potrivit OpenAI , instrumentul are peste 5 milioane de utilizatori activi săptămânal, de peste șase ori mai mulți față de momentul lansării aplicației desktop în februarie, iar „knowledge workers” (angajați care lucrează preponderent cu informație și documente) ajung la circa 20% din baza de utilizatori și cresc de peste trei ori mai repede decât restul. Datele vin dintr-un raport nou, „ The Next Era of Knowledge Work ”, care descrie cum Codex este folosit tot mai mult pentru automatizarea sarcinilor repetitive și reducerea blocajelor operaționale din activitățile de tip office. Deși dezvoltatorii rămân cel mai mare grup de utilizatori, dinamica de creștere indică o extindere rapidă către roluri non-tehnice. Ce fac, concret, utilizatorii non-tehnici cu Codex În zona de „knowledge work”, Codex este folosit în principal pentru livrabile standard, pe care multe echipe le produc recurent: rapoarte, foi de calcul și prezentări; contracte și alte documente de lucru; cercetare și sinteză de informații; analiză de date; automatizarea fluxurilor de lucru; construirea de instrumente simple („lightweight tools”) care înainte necesitau suport de la echipe de inginerie. OpenAI notează că cele mai rapide creșteri, ca tip de activitate, sunt la analiza de date, cercetare și crearea de „artefacte de cunoaștere” (documente și materiale care codifică informația pentru utilizare internă). Impact operațional: lucru în paralel și viteză mai mare de execuție Un element important din raport este creșterea utilizării în paralel: tot mai mulți utilizatori rulează mai multe sarcini Codex simultan, astfel încât pot investiga date, redacta materiale și automatiza fluxuri în același timp. În logica operațională a companiilor, asta înseamnă potențial mai puține timpi morți între etape și o capacitate mai mare de a împinge proiecte prin ciclurile de revizuire și aprobare. OpenAI sugerează că această „viteză” ar putea schimba pe termen lung impactul inteligenței artificiale asupra muncii: oamenii ar putea aborda proiecte mai ambițioase, cu o extindere a responsabilităților și, posibil, accelerarea progresului în carieră. Unde se vede utilitatea, indiferent de industrie Modelul de utilizare este descris ca fiind similar în mai multe industrii: Codex ar reduce „fricțiunea” muncii moderne prin faptul că ajută la găsirea informațiilor împrăștiate în sisteme diferite, coordonarea muncii între instrumente și echipe, producerea de livrabile de calitate și avansarea proiectelor prin procese interne. Raportul nu oferă, în fragmentul publicat, o defalcare pe industrii sau exemple cantitative de economii de timp, dar indică o schimbare de poziționare: Codex este împins tot mai mult ca instrument general de productivitate, nu doar ca unealtă pentru scriere de cod. [...]
Alphabet vrea să strângă până la 80 mld. dolari (aprox. 368 mld. lei) din vânzări de acțiuni pentru a finanța investițiile în infrastructura de inteligență artificială , într-o mișcare care schimbă strategia unuia dintre cei mai mari răscumpărători de acțiuni de pe Wall Street, potrivit Mediafax . Planul, anunțat luni, include o vânzare de acțiuni de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) către Berkshire Hathaway , grupul de investiții care și-a construit treptat o poziție în Alphabet începând cu trimestrul al treilea din 2025. Tranzacția este prezentată ca un reper pentru marile companii tehnologice americane, care până acum și-au finanțat în mare parte cursa investițiilor în AI prin datorii și prin fluxurile de numerar din activitățile de bază. „Inteligența artificială generează un moment de expansiune pentru Alphabet”, a transmis compania într-un comunicat, adăugând că finanțarea va susține „oportunitatea semnificativă de creștere” din perioada următoare. Alphabet a reiterat că intenționează să cheltuiască până la 190 de miliarde de dolari (aprox. 874 mld. lei) în acest an pentru investiții de capital, sumă care ar urma să crească „semnificativ” în 2027. În ultimele 12 luni, fluxul operațional de numerar al companiei a fost de 174 de miliarde de dolari (aprox. 800 mld. lei). Cum arată structura finanțării Potrivit informațiilor citate, Alphabet ar urma să atragă: 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) printr-o combinație de vânzări de acțiuni comune și convertibile (titluri care pot fi transformate ulterior în acțiuni); ulterior, un program prin care ar putea vinde în timp acțiuni suplimentare de până la 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei). Goldman Sachs a acționat ca agent de plasament pentru investiția Berkshire și ca „joint bookrunner” (coordonator al ofertei) alături de JPMorgan și Morgan Stanley pentru operațiunea mai amplă de majorare de capital. De ce contează intrarea Berkshire și ce se schimbă Plasamentul privat către Berkshire Hathaway ar ridica participația firmei de investiții în Alphabet la aproximativ 32 de miliarde de dolari (aprox. 147 mld. lei), adică circa o zecime din portofoliul său de acțiuni. Emisiunea este descrisă ca una dintre cele mai mari tranzacții de acest tip la care a participat vreodată Berkshire. În urma investiției, Alphabet ar deveni una dintre cele mai mari cinci dețineri bursiere ale Berkshire Hathaway, alături de participația istorică în Coca-Cola, evaluată la peste 31 de miliarde de dolari (aprox. 143 mld. lei). Implicarea Berkshire în tranzacție a fost negociată pe parcursul a 24 de ore, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, iar mutarea este prezentată drept una dintre cele mai importante decizii de investiții luate de Greg Abel de când l-a înlocuit pe Warren Buffett la conducerea Berkshire, la începutul anului. [...]
Gemini Spark arată util în ecosistemul Google, dar costul și controlul rămân probleme potrivit unui test publicat de The Verge , care descrie noul „agent” de inteligență artificială al Google ca fiind uneori impresionant, însă încă greu de justificat la prețul cerut și cu potențiale compromisuri de confidențialitate. Google poziționează Gemini Spark ca un agent „24/7” capabil să preia sarcini în fundal, inclusiv fluxuri cu mai mulți pași, astfel încât utilizatorul să poată lăsa telefonul sau computerul deoparte. În același timp, compania susține că instrumentul rămâne „sub direcția” utilizatorului și că ar trebui să ceară confirmări înainte de acțiuni majore. Ce a funcționat: sarcini personale, integrate în Gmail, Drive și Calendar În testul The Verge, Spark a reușit să ducă la capăt o cerere care implica mai multe servicii Google: a identificat adresa de e-mail a soției autorului, a găsit un fișier relevant în Google Drive (deși nu avea un nume evident), a extras date dintr-un tabel de buget pe 2026, a calculat o medie și a pus rezultatul într-un draft de e-mail în Gmail. Autorul notează că Spark a inclus inclusiv formule de adresare și un final de mesaj folosit în mod obișnuit în conversațiile lor. Într-un alt set de cerințe, Spark a creat evenimente recurente în Google Calendar înainte de ziua de naștere a soției autorului și a redactat un e-mail către familie, folosind automat adresele din cont (deși, „ciudat”, nu a inclus-o și pe soție). Tot aici, agentul a generat și un document în Drive cu o listă de pregătiri pentru grădiniță, însă cu limitări de partajare. Unde se vede limita: „halucinații” și rezultate care cer supraveghere Când autorul a încercat un scenariu similar cu o demonstrație de la Google I/O (planificarea unei petreceri de cartier), Spark a produs conținut inventat: un tabel cu prieteni și familie ca „referință realistă” despre cine aduce ce, un e-mail care menționa un tabel de înscriere inexistent și o prezentare cu slide-uri despre permise de la primărie. Ulterior, când i s-a cerut să creeze acel tabel lipsă și să adauge linkul în e-mail, sarcina a fost îndeplinită, dar după câteva minute de „gândire”. Concluzia operațională a testului este că, deși agentul poate economisi timp, utilizatorul tot trebuie să verifice atent ce produce. Iar dacă ajungi să urmărești constant notificările și pașii agentului, beneficiul de „lucru în fundal” se reduce. Cost, disponibilitate și miza datelor personale În forma actuală, Spark este disponibil doar abonaților planului Google AI Ultra, care începe de la 99,99 dolari pe lună (aprox. 460 lei), doar în SUA și doar în limba engleză. Autorul precizează că a avut acces gratuit pentru test, dar nu consideră că Spark este suficient de bun încât să fie singurul motiv pentru a plăti abonamentul. Instrumentul pare să funcționeze cel mai bine pentru utilizatorii „adânc” integrați în ecosistemul Google și cu opțiunea „Personal Intelligence” activată, adică acolo unde agentul poate folosi context din Gmail, Drive, Calendar și contacte. Deși Google promite că Gemini „nu se antrenează direct” pe inboxul Gmail când această opțiune este activă, testul subliniază că utilizatorul tot trebuie să accepte un nivel ridicat de încredere în felul în care compania gestionează datele. În ansamblu, Spark arată direcția în care Google vrea să ducă asistenții AI — agenți care execută sarcini, nu doar răspund la întrebări — însă, în stadiul descris de The Verge, valoarea practică rămâne strâns legată de preț, de calitatea rezultatelor și de disponibilitatea utilizatorului de a-și expune viața digitală pentru automatizare. [...]
Oracle Cloud Infrastructure intră în ecosistemul Arm AGI CPU , semnalând o mutare operațională spre infrastructură cloud „la nivel de rack” optimizată pentru agentic AI (agenți software care coordonează sarcini între instrumente și servicii), potrivit Arm . Pentru piață, mesajul central este că furnizorii de cloud își repoziționează rapid arhitectura: o parte mai mare din execuția aplicațiilor de tip agentic se mută pe CPU, nu doar pe acceleratoare (GPU), iar eficiența energetică și densitatea de calcul devin criterii de proiectare. OCI (Oracle Cloud Infrastructure) își justifică interesul prin tracțiunea deja obținută cu infrastructură bazată pe Arm în sarcini cloud-native la scară mare și indică faptul că vrea să extindă aceste beneficii către „sisteme agentice” de generație următoare. În același timp, Arm își consolidează poziționarea: CPU-ul rămâne „planul de control” (componenta care orchestrează și coordonează) în infrastructura modernă de AI, chiar dacă inferența și antrenarea modelelor sunt accelerate de GPU-uri. De ce contează: agentic AI împinge cererea de CPU în centrele de date Arm susține că ritmul de adopție al agentic AI este mai rapid decât anticipa în urmă cu circa două luni. În acest context, compania indică două repere care mută discuția din zona de „capabilități” în zona de „cost și arhitectură”: Anthropic ar fi ajuns la un „revenue run rate” (ritm anualizat al veniturilor) de aproape 50 miliarde dolari în mai, de la aproximativ 9 miliarde dolari la finalul lui 2025, conform Arm, care citează date raportate de Anthropic. SemiAnalysis a estimat că 42% din timpul de execuție în sarcini moderne de „agentic coding” este consumat de utilizarea de instrumente condusă de CPU, ceea ce sugerează că o parte semnificativă a „muncii” se întâmplă în afara modelului propriu-zis. Implicația pentru operatorii de cloud și pentru companiile care își rulează agenții în cloud este că dimensionarea infrastructurii nu mai poate fi gândită doar în jurul acceleratoarelor: CPU-ul devine un factor limitativ atât pentru performanță, cât și pentru costul total. Ce promite Arm AGI CPU: densitate mai mare în aceleași constrângeri de energie Arm afirmă că Arm AGI CPU, „proiectat pentru era agentică”, oferă „peste 2x performanță per rack” față de implementări tradiționale pe x86, ceea ce ar permite creșterea densității de calcul în limitele de putere și răcire (termice) ale centrelor de date. Tot Arm reia o estimare prezentată anterior: Arm AGI CPU ar putea economisi operatorilor „până la 10 miliarde dolari” în cheltuieli de capital pentru fiecare gigawatt de capacitate de infrastructură AI instalată. Compania adaugă că, având în vedere accelerarea adopției agentic AI, impactul economic „ar putea fi și mai mare”, fără a oferi însă o cuantificare nouă. Ecosistemul se lărgește: platforme de la Supermicro și alți parteneri În paralel cu intrarea OCI în ecosistem, Arm menționează că la COMPUTEX Supermicro a introdus noi platforme Arm AGI CPU pentru implementări „rack-scale” atât cu răcire pe aer, cât și cu răcire cu lichid, alăturându-se unor sisteme de la ASRock Rack, Lenovo și alți parteneri. Mesajul operațional este că Arm încearcă să reducă fricțiunea de adoptare: nu doar un CPU, ci configurații complete, pregătite pentru integrare în rack, într-o perioadă în care constrângerile de energie și răcire sunt decisive. Context: presiune și pe alte linii Arm în cloud (Neoverse) Arm leagă această mișcare de un trend mai larg în cloud, indicând: Google a anunțat Axion ca „head node” pentru cele mai recente sisteme TPU, înlocuind CPU-uri x86. AWS își extinde implementările Graviton, iar cererea pentru capacitate suplimentară ar crește, inclusiv pentru a susține sarcini agentice (Arm citează și un material din CIO.com despre presiunea pe capacitate). NVIDIA își promovează platforma Vera bazată pe Arm, menționând implementări la clienți precum OpenAI, Anthropic și SpaceX. În ansamblu, Arm își construiește argumentul că CPU-urile bazate pe Arm devin tot mai des componenta de orchestrare („control plane”) în infrastructura AI modernă, iar intrarea OCI în ecosistemul Arm AGI CPU este încă un semnal că furnizorii de cloud se pregătesc pentru o cerere mai mare de CPU odată cu extinderea agentic AI. [...]
