Știri
Știri din categoria Tehnologie
Xiaomi testează roboți umanoizi în fabrica sa de mașini electrice, încercând să automatizeze o parte din procesele de producție și să crească eficiența liniilor de asamblare. Potrivit CNBC, experimentele sunt încă într-o fază incipientă, iar compania compară rolul actual al roboților cu cel al unor „stagiari”.
Președintele Xiaomi, Lu Weibing, a declarat într-un interviu acordat la Mobile World Congress de la Barcelona că doi roboți umanoizi pot finaliza aproximativ 90% din anumite sarcini în trei ore. Printre activitățile testate se numără instalarea unor componente precum piulițe sau mutarea materialelor pe linia de producție.
Una dintre provocările principale pentru companie este ritmul foarte rapid al producției. În fabrica de automobile Xiaomi, o mașină iese de pe linia de asamblare la fiecare 76 de secunde, iar roboții trebuie să fie capabili să țină pasul cu acest proces industrial.
Deși tehnologia este promițătoare, oficialii companiei spun că implementarea este încă experimentală. Lu Weibing a explicat că roboții nu au încă un rol oficial în producție și sunt folosiți mai degrabă pentru teste și îmbunătățirea sistemelor, motiv pentru care i-a descris drept „interni”.
Xiaomi a prezentat pentru prima dată robotul umanoid CyberOne în 2022, însă produsul nu este încă disponibil comercial. În prezent, compania analizează modul în care astfel de roboți ar putea crește productivitatea și ar putea prelua anumite sarcini repetititive sau dificile pentru oameni.
Investițiile în robotică fac parte dintr-o tendință mai largă în industria tehnologică chineză. Mai multe companii dezvoltă roboți umanoizi, iar analiștii de la RBC Capital Markets estimează că piața globală pentru această tehnologie ar putea ajunge la aproximativ 9.000 de miliarde de dolari până în 2050, China urmând să reprezinte peste 60% din acest sector.
Pe lângă Xiaomi, și alte companii din China investesc în domeniu. Startup-ul auto XPeng dezvoltă propriul robot umanoid, iar producătorul de smartphone-uri Honor a prezentat recent primul său model. În Statele Unite, Tesla încearcă la rândul său să transforme robotul Optimus într-un produs industrial important.
Recomandate
Seria Xiaomi 18 ar urma să aducă o schimbare operațională importantă în felul în care utilizatorii interacționează cu AI , printr-o combinație de modificări software și hardware – inclusiv testarea unui buton AI dedicat și transformarea ecranului secundar de pe spate într-o nouă formă de „fereastră” de interacțiune, potrivit CNMO . Informațiile provin de la bloggerul „智慧皮卡丘”, care susține că Xiaomi pregătește pentru seria Xiaomi 18 o strategie AI „în paralel” pe două direcții: experiențe AI integrate în interfață (recunoaștere și interacțiune) și elemente fizice noi, precum un buton separat pentru AI, împreună cu un „sistem AI” aflat în testare. „AI智窗” și buton AI: ce se schimbă în utilizare Publicația notează că Xiaomi 18 Pro și Xiaomi 18 Pro Max ar putea păstra conceptul de ecran secundar pe spate, dar într-o versiune evoluată, descrisă drept „AI智窗” (o „fereastră inteligentă” pentru interacțiuni AI). Miza, conform contextului din material, este ca ecranul din spate să nu rămână un element de design, ci să devină un punct de acces folosit frecvent pentru operațiuni și interacțiuni. În același timp, testarea unui buton AI dedicat sugerează o scurtătură hardware pentru funcții bazate pe inteligență artificială, ceea ce ar putea schimba modul de acces la aceste funcții (mai rapid, mai direct), dacă soluția ajunge în produsul final. CNMO nu precizează însă ce acțiuni ar declanșa butonul sau cum ar arăta concret „sistemul AI”. Calendar și poziționare: lansare în 2026, cu un Ultra mai târziu Seria ar urma să fie lansată în septembrie 2026, cu trei modele: Xiaomi 18, Xiaomi 18 Pro și Xiaomi 18 Pro Max. O versiune Ultra, poziționată ca vârf de gamă, este menționată ca posibilă pentru decembrie. Specificații vehiculate: performanță, cameră, baterie, ecran Pe lângă accentul pe AI, materialul trece în revistă și o serie de specificații așteptate, prezentate ca estimări: Performanță: seria ar putea debuta global cu platforma Qualcomm Snapdragon 8 Elite Gen6 ; versiunile Pro/Pro Max ar putea folosi o variantă „Pro” (SM8975), pe proces de 2 nm ( TSMC ), cu arhitectură CPU 2+3+3, frecvență a nucleului principal peste 5 GHz, GPU Adreno 850 și suport pentru memorie LPDDR6. Foto: toate modelele ar putea primi pentru prima dată un teleobiectiv periscopic; Pro și Pro Max ar putea trece la o configurație cu doi senzori de 200 MP (principal și tele). Autonomie/încărcare: pentru Pro Max este menționată o baterie „8K-level”, cu țintă de capacitate maximă de 8500 mAh ± , plus încărcare rapidă de 100 W și încărcare wireless. Ecran: Xiaomi 18 Pro ar putea adopta un ecran plat („2D”), cu tehnologie LIPO pentru rame foarte înguste, suport pentru luminozitate minimă de 1 nit, „Pol-less” (fără strat de polarizare) și gamă de culori BT.2020. Toate aceste detalii rămân, deocamdată, la nivel de informații neconfirmate oficial, bazate pe scurgeri și pe interpretarea direcției de produs descrise în material. [...]
Google își accelerează infrastructura pentru „agenți” AI, iar utilizarea în rândul clienților Cloud crește rapid , potrivit Google Blog , care rezumă principalele noutăți prezentate la conferința Google Cloud Next ’26 . Compania spune că aproape 75% dintre clienții Google Cloud folosesc deja produsele sale de inteligență artificială, iar volumul de procesare prin API (interfață de programare) a urcat la peste 16 miliarde de „tokeni” pe minut, de la 10 miliarde în trimestrul anterior. Miza economică și operațională este că Google încearcă să transforme cererea pentru AI „agentic” (sisteme care pot executa sarcini în mod autonom, pe baza unui obiectiv) într-un consum mai mare de infrastructură și servicii cloud, într-un moment în care competiția între furnizori se duce tot mai mult pe capacitate de calcul, cost și guvernanță (control și reguli de utilizare) pentru aplicațiile AI. Ce indică datele de utilizare comunicate de Google În materialul de sinteză, Google oferă câteva repere despre amploarea utilizării: aproape 75% dintre clienții Google Cloud folosesc produse AI ale companiei; 330 de clienți Google Cloud au procesat fiecare „peste un trilion de tokeni” în ultimele 12 luni; modelele Google procesează „peste 16 miliarde de tokeni pe minut” prin utilizare directă via API de către clienți, față de „10 miliarde” în trimestrul anterior. „Tokenii” sunt unități de text (sau fragmente de text) folosite la procesarea limbajului de către modele AI; creșterea volumelor sugerează atât extinderea utilizării, cât și intensificarea încărcării pe infrastructură. Direcția anunțată: platformă pentru agenți și o nouă generație de TPU Google poziționează „transformarea către o întreprindere agentică” drept o evoluție inevitabilă pentru organizații și spune că la Cloud Next ’26 a prezentat „foaia de parcurs” pentru tranziție, cu două repere centrale: Gemini Enterprise Agent Platform , descrisă ca o platformă pentru a construi, scala, guverna și optimiza agenți autonomi; a opta generație de Tensor Processing Units (TPU) , cu „două cipuri specializate” și o abordare „dual-chip” pentru antrenare și inferență (rularea modelului pentru a produce răspunsuri). Materialul nu include detalii de preț, termene de disponibilitate sau specificații tehnice complete în pagina de sinteză, ci trimite către articole separate din colecție. Ce urmează și la ce să se uite companiile Din perspectiva utilizatorilor enterprise, mesajul principal este că Google împinge simultan pe două fronturi: instrumente „deasupra” (platforme pentru agenți, integrare cu datele și procesele) și capacitate „dedesubt” (cipuri și infrastructură de centre de date). Pentru companii, întrebările practice rămân legate de costul total al utilizării (consum de tokeni și calcul), controlul asupra agenților și integrarea cu datele interne — aspecte pe care Google le leagă de noua platformă și de infrastructura dedicată. [...]
Apple ar putea repoziționa iPhone 18 „vanilla” ca model de cost , cu dotări reduse și o lansare mutată în primăvară, într-o încercare de a ține sub control scumpirile de componente și de a evita fie creșterea prețurilor, fie comprimarea marjelor, potrivit Zonă IT . Presiunea vine din scumpirea unor componente esențiale, precum memoria RAM și stocarea, iar Apple ar căuta o cale de mijloc: un iPhone mai ieftin de produs, fără să riște o scădere a vânzărilor prin scumpiri directe și fără să absoarbă costurile în detrimentul profitabilității. Semnalul din 2026: iPhone 17 revine la aluminiu Publicația notează că primul pas ar fi fost deja făcut odată cu seria iPhone 17, care a revenit la carcasă din aluminiu, după ce Apple ar fi concluzionat că aliajul din titan nu este necesar nici măcar pentru un telefon premium. Consecințele menționate: un aspect mai voluminos și mai puțin elegant, o ramă mai ușor de deteriorat la cădere și reclamații ale utilizatorilor privind decolorarea sau tocirea prematură a finisajului. Ce s-ar schimba la calendarul de lansare pentru iPhone 18 Conform unor „surse apropiate companiei americane” citate de Zonă IT, iPhone 18 „vanilla” ar urma să fie prezentat simultan cu iPhone 18e, în primăvara viitoare. Asta ar însemna că, la lansarea din toamnă, ar rămâne doar modelele: iPhone 18 Pro iPhone 18 Pro Max iPhone Fold În acest scenariu, opțiunea „cea mai ieftină” din gama de telefoane premium ar dispărea din fereastra de toamnă. Unde ar putea tăia Apple din costuri: cip și memorie Potrivit detaliilor atribuite unui informator chinez „cu legături pe lanțul de aprovizionare cu componente Apple”, iPhone 18 ar putea primi: un chipset realizat pe un proces de fabricație mai vechi; specificații inferioare la puterea de procesare; memorie mai puțină sau cipuri de memorie mai lente (nu este precizat care variantă). Ideea centrală a acestor informații este că iPhone 18 „vanilla” ar ajunge mai apropiat ca poziționare de varianta „e”, nu invers. Ce rămâne neschimbat pentru segmentul premium Zonă IT indică faptul că iPhone 18 Pro și Pro Max ar urma să păstreze un nivel al dotărilor comparabil cu seria actuală de iPhone, cu îmbunătățiri punctuale la procesor. Informațiile despre iPhone 18 rămân, însă, la nivel de surse și presupuneri, fără confirmare oficială din partea Apple. [...]
DJI avertizează că blocarea de către FCC a autorizărilor pentru echipamente noi îi poate tăia accesul la piața americană pentru până la 25 de lansări în 2026 și ar putea genera pierderi de peste 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) , potrivit DroneDJ . Miza nu este doar comercială: fără autorizări, produsele nu pot fi introduse legal pe piață, iar efectele se propagă către utilizatori instituționali și companii care depind de echipamentele DJI. Ce spune DJI în instanță și de unde vin pierderile estimate Într-o depunere la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul 9 , DJI oferă, potrivit articolului, cea mai detaliată estimare de până acum a impactului financiar după ce FCC a inclus produsele companiei pe „Covered List” la finalul anului trecut. Lista blochează autorizările pentru echipamente noi considerate risc de securitate națională, ceea ce, în practică, închide calea pentru multe lansări viitoare în SUA. DJI își cuantifică pierderile potențiale astfel: aprox. 700 milioane dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) din autorizări FCC „puse deoparte” pentru 14 produse DJI existente ; aprox. 860 milioane dolari (aprox. 4,0 miliarde lei) dacă nu poate lansa până la 25 de produse noi (drone și produse non-drone) planificate pentru SUA în 2026. Totalul indicat în document ajunge la aprox. 1,56 miliarde dolari (aprox. 7,2 miliarde lei) în pierderi potențiale în acest an. Impact operațional: efecte invocate asupra utilizatorilor instituționali DJI susține că efectele nu se limitează la companie. Conform depunerii citate, sunt afectate și organizații care folosesc echipamente DJI și nu mai pot cumpăra produse nou aprobate, inclusiv: departamente de poliție și pompieri; utilități și alte entități comerciale. Compania argumentează că dronele sunt folosite de „first responders” pentru a îmbunătăți timpii de intervenție, a reduce costurile și a lua decizii mai bune în timp real în operațiuni de salvare, incendii și incidente de siguranță publică. În energie și utilități, DJI spune că aeronavele sunt utilizate la inspecții de infrastructură critică, reducând riscurile pentru lucrători. Cum a început disputa și ce cere DJI acum Cazul pornește, potrivit articolului, de la 22 decembrie 2025 , când FCC și-a actualizat „Covered List” pentru a include sisteme aeriene fără pilot fabricate în străinătate și componente critice. Deși măsura nu a vizat doar DJI, compania ar fi fost lovită mai puternic din cauza poziției dominante pe piața americană. DJI a dat în judecată FCC în februarie, cerând anularea deciziei, susținând că autoritatea nu a identificat o amenințare specifică legată de produsele DJI și că firma nu a avut o șansă echitabilă de a răspunde. În cea mai recentă depunere, DJI răspunde argumentului guvernului că apelul ar trebui respins ca prematur, pe motiv că există încă o cerere de reconsiderare în analiză la FCC. Poziția DJI, redată în articol, este că interdicția produce efecte deja și ar trebui tratată ca „acțiune finală” a agenției, deoarece „interzice imediat” comercializarea și importul produselor , fără pași suplimentari. Compania mai avertizează că acceptarea abordării FCC ar crea un precedent prin care un regulator ar putea interzice produse și amâna la nesfârșit revizuirea internă, evitând controlul instanței. Ca alternativă la respingerea dosarului, DJI cere instanței suspendarea cauzei pentru șase luni , nu închiderea ei, pentru a păstra posibilitatea de a continua lupta în instanță dacă FCC nu acționează. Ce urmează Curtea de Apel a Circuitului 9 trebuie să decidă dacă respinge cazul , îl pune în așteptare sau permite ca acțiunea să meargă mai departe. DroneDJ notează că, dacă restricțiile rămân, cumpărătorii americani ar putea vedea în continuare mai puține lansări DJI , concurență redusă și posibile creșteri de preț pe piața dronelor. [...]
Google mizează pe accelerarea „agenților” AI și separă hardware-ul pe două direcții: inferență rapidă și antrenare la scară mare , prin lansarea a două cipuri TPU dedicate, potrivit Google Cloud . TPU-urile (Tensor Processing Units) sunt procesoare specializate pentru sarcini de inteligență artificială. În contextul „erei agentice”, Google descrie agenții AI ca sisteme care pot „raționa, planifica și executa” fluxuri de lucru în mai mulți pași, în numele utilizatorului, ceea ce ridică cerințele de performanță și infrastructură. Ce aduce fiecare cip: TPU 8i pentru viteză, TPU 8t pentru antrenare Google prezintă două cipuri cu roluri distincte: TPU 8i este proiectat „în mod specific” pentru ca agenții AI să finalizeze foarte repede sarcini, cu obiectivul declarat de a susține o experiență bună pentru utilizator (adică răspunsuri rapide în utilizare). TPU 8t este „optimizat pentru antrenare” și este poziționat ca soluție pentru rularea „celor mai complexe modele” pe „un singur” bazin masiv de memorie (o arhitectură care urmărește să reducă fragmentarea și complexitatea antrenării distribuite). De ce contează: infrastructura devine diferențiator operațional pentru AI „agentic” Mesajul central este că aceste cipuri sunt parte dintr-o infrastructură „full-stack” construită pentru AI, care include rețelistică, centre de date și operațiuni eficiente energetic. Google susține că, împreună, acestea formează „motorul” care ar permite aducerea AI-ului agentic „către mase”, cu accent pe capacitatea de a livra sisteme „foarte receptive” (adică cu latență redusă și răspuns rapid). Google nu oferă în acest material cifre de performanță, prețuri sau termene de disponibilitate comercială, astfel că impactul concret în costuri și adopție rămâne de evaluat pe măsură ce apar detalii tehnice și oferte în platforma cloud. [...]
Redmi ridică miza în segmentul de telefoane de gaming cu un ventilator de răcire integrat și o baterie de 8.550 mAh , o combinație care țintește direct utilizatorii ce vor performanță susținută pe sesiuni lungi, potrivit 91mobiles . Redmi K90 Max este al treilea model din seria K90, după K90 și K90 Pro Max, și se diferențiază printr-un ventilator circular amplasat pe insula camerelor de pe spate. Telefonul rămâne, totuși, cu un design descris ca „subtil” pentru un dispozitiv dedicat jocurilor. Răcire activă pentru performanță constantă Elementul central este sistemul de răcire cu ventilator integrat, care are un mod de răcire la turație mare, cu un nivel de zgomot declarat de 32 dB. Producătorul susține că soluția poate reduce temperatura cu 10 grade în 100 de secunde. Pe partea de construcție, modelul are ramă din aliaj de aluminiu, margini foarte înguste și certificări IP66/IP68/IP69 pentru rezistență la praf și apă. Specificații: ecran rapid, chipset de 3 nm și încărcare la 100 W Redmi K90 Max vine cu un ecran AMOLED de 6,83 inci, rezoluție 1,5K (2772 x 1280 pixeli), rată de reîmprospătare de 165 Hz și luminozitate maximă de 3.500 niți. La nivel de platformă hardware, telefonul folosește MediaTek Dimensity 9500 (3 nm), cu: până la 16 GB RAM LPDDR5X Ultra; până la 1 TB stocare UFS 4.1; un cip de grafică cu funcții de inteligență artificială (AI). Pentru camere, configurația include o cameră principală de 50 MP cu stabilizare OIS + EIS, un ultrawide de 8 MP cu suport pentru filmare 8K și o cameră frontală de 20 MP. Bateria este de 8.550 mAh, cu încărcare rapidă la 100 W și încărcare inversă prin cablu la 22,5 W. Publicația notează că este un salt față de seria Redmi K80, care avea baterii de peste 7.000 mAh. Telefonul rulează HyperOS 3 bazat pe Android 16 și are senzor de amprentă ultrasonic 3D. Preț în China și ce urmează În China, varianta de bază (12 GB RAM + 256 GB) costă 3.499 yuani (aprox. 2.200 lei), iar modelul este disponibil în total în cinci configurații. 91mobiles menționează și că Redmi K90 Max este „tipped” (vehiculat) să fie lansat în India sub numele Xiaomi 17T, însă pentru alte piețe nu sunt oferite detalii în material. [...]
