Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Industria roboților umanoizi atrage capital speculativ înainte ca tehnologia să fie pregătită pentru utilizare în masă, iar volatilitatea de după listarea Unitree arată cât de mult pariază investitorii pe un „moment ChatGPT” al roboticii, potrivit Agerpres. CEO-ul Unitree, Wang Xingxing, spune că industria se apropie de un punct de inflexiune pentru „inteligența încorporată” (AI integrată direct în roboți), dar avertizează că saltul major de software ar putea veni abia în câțiva ani.
Unitree, unul dintre cei mai cunoscuți producători chinezi de roboți umanoizi, a avut o evoluție bursieră abruptă: după ce acțiunile au crescut de aproape șase ori la debutul pe bursa din Shanghai, au scăzut cu 11% în ziua următoare. Mișcarea evidențiază entuziasmul puternic pentru un sector încă la început, susținut politic la Beijing, dar care nu a livrat încă un „moment de cotitură” comparabil cu cel produs de ChatGPT pentru modelele lingvistice.
Wang Xingxing descrie „descoperirea” ca pe momentul în care roboții vor putea fi trimiși în medii necunoscute și vor executa majoritatea sarcinilor pe baza unor instrucțiuni simple, primite prin voce sau text.
„Sperăm ca, în viitor, să putem vedea un robot care, introdus într-o gospodărie necunoscută, să poată îndeplini cu succes aproximativ 80% dintre sarcini prin comenzi transmise prin voce sau text.”
În viziunea sa, acesta ar fi începutul unei „creșteri explozive” pentru industrie. Totuși, CEO-ul Unitree a nuanțat așteptările: un salt major în software ar putea apărea în doi-trei ani într-un scenariu optimist, sau în cinci până la zece ani.
Cea mai mare investiție a Unitree, atât ca finanțare, cât și ca forță de muncă, este direcționată către modele de tip „world model” – sisteme de simulare fizică bazate pe AI, menite să ajute roboții să înțeleagă și să navigheze lumea reală. Wang Xingxing admite însă că industria „rămâne în urmă” la aplicarea acestor modele în scenarii din viața reală.
El mai spune că roboții umanoizi nu sunt încă suficient de capabili pentru implementare în masă, iar principalele limitări țin de modelele AI care stau la baza deciziilor și interacțiunilor.
Unitree este cel mai mare producător mondial de „câini-robot” și al doilea cel mai mare producător de roboți umanoizi, raportat la livrări, conform datelor din industrie citate în material. Compania s-a făcut cunoscută prin demonstrații coregrafiate (dans, kung-fu), însă își implementează tot mai mult roboții în medii industriale; potrivit documentației de listare, majoritatea clienților sunt universități și instituții de cercetare.
La nivel de piață, un organism chinez din industria roboților umanoizi afirmă într-un raport că China a livrat peste 40.000 de roboți umanoizi în prima jumătate a anului și ar reprezenta 97% din livrările globale. În același timp, deși roboții sunt introduși treptat în fabrici și depozite logistice, ei rămân mai puțin eficienți decât lucrătorii umani în majoritatea aplicațiilor.
Roboții umanoizi au devenit și un front al rivalității tehnologice SUA–China. Luna trecută, Comisia Federală pentru Comunicații din SUA a interzis importurile viitoare de roboți umanoizi și patrupezi fabricați în străinătate, invocând securitatea națională, o decizie care lovește direct producătorii chinezi. În paralel, mai multe companii prezente la World Robot Conference de la Beijing au spus că vor să se extindă pe piețe externe.
În acest context, mesajul din piață este dublu: capitalul se mișcă rapid pe promisiunea unei automatizări „generaliste”, dar calendarul tehnologic rămâne incert, iar accesul la piețe cheie poate fi limitat de reglementări și tensiuni geopolitice.
Recomandate
Microsoft mută AI-ul „pe dispozitiv” în Windows 11, dar își construiește și o plasă de siguranță pentru agenți printr-un nou cadru de izolare, într-un pachet care combină hardware dedicat și schimbări de sistem de operare, potrivit Ars Technica . Miza operațională pentru utilizatori și organizații este trecerea de la AI rulat preponderent în cloud la fluxuri de lucru locale (pe PC), cu agenți care pot executa acțiuni în sistem. În același timp, Microsoft încearcă să reducă riscul ca astfel de agenți să aibă acces necontrolat la fișiere și resurse, printr-un mecanism dedicat de „sandbox” (izolare controlată). Windows 11 primește agenți și comenzi „din căutare”, cu Copilot reorganizat Microsoft a prezentat o serie de schimbări care ar urma să ajungă în Windows 11 în această toamnă, inclusiv build-urile livrate pe noile dispozitive Surface, cu o suită software actualizată pentru testarea locală a modelelor „din cutie”. Cea mai vizibilă modificare este revizia Copilot, asistentul AI integrat în Windows, care va fi împărțit în trei file: Home – zonă de pornire pentru interacțiunea cu modele de tip LLM (modele lingvistice mari); Code – spațiu în care Microsoft susține că utilizatori fără experiență de programare ar putea crea, prin instrucțiuni în limbaj natural, widgeturi și aplicații Windows; Autopilot – zona dedicată interacțiunii cu „agenți” AI, unde utilizatorul supraveghează sarcinile rulate de aceștia. Separat, Microsoft a descris o nouă experiență de Windows Search care ar permite executarea de sarcini la nivel de sistem direct din bara de căutare. În loc să navigheze prin meniuri (de exemplu, pentru setări de afișaj), utilizatorul ar putea descrie acțiunea dorită, iar sistemul să o aplice din taskbar. MXC: izolarea activității agenților, cu politici și mai multe „back-end”-uri de izolare Pentru a adresa temerile legate de controlul asupra datelor și acțiunilor executate de agenți, Microsoft a anunțat disponibilitatea Microsoft Execution Containers (MXC) , un cadru de securitate care limitează activitatea agenților într-un mediu izolat. Disponibil dezvoltatorilor „de azi”, MXC este gândit astfel încât administratorii și organizațiile să poată: monitoriza agenții activi din sistem; seta „garduri” (reguli) pentru fiecare agent, definind explicit ce poate accesa. Tehnic, MXC funcționează ca un strat de politici care direcționează traficul de calcul către mecanismul de izolare potrivit, în funcție de sarcină: container de proces, container de sesiune, container WSL (Windows Subsystem for Linux) sau o izolare experimentală susținută hardware, numită MicroVM . Hardware: Surface Laptop Ultra și un „Dev Box” cu RTX Spark, orientate spre AI local Pe partea de dispozitive, Microsoft a anunțat Surface Laptop Ultra , primul său sistem care folosește noul SoC Nvidia RTX Spark . Laptopul pornește de la 2.599 dolari (aprox. 11.700 lei) și vine în mai multe configurații de SoC și memorie, cu GPU Blackwell de 5.120 sau 6.144 nuclee și până la 128 GB memorie unificată LPDDR5x. Livrările ar urma să înceapă pe 16 octombrie , iar precomenzile sunt deja deschise. Compania a insistat pe ideea de memorie unificată (alocată flexibil între sarcini), ca argument atât pentru dezvoltare și rulare locală de AI, cât și pentru jocuri. În prezentare a fost rulat pe sistem jocul „Gears of War: E-Day”, ca demonstrație că pot fi abordate și titluri AAA fără o placă video „tradițională” separată. Tot în eveniment, alături de Jensen Huang (Nvidia) și Satya Nadella (Microsoft), a fost prezentat Surface RTX Spark Dev Box , un mini-PC din aluminiu anodizat, la 5.999 dolari (aprox. 27.000 lei) , descris ca fiind destinat „frontier developers” (dezvoltatori care lucrează la vârful capabilităților AI). Dispozitivul vine cu 128 GB memorie unificată și un GPU Nvidia RTX integrat, iar Microsoft susține o performanță de un petaflop (adică 1.000 teraflopi ) pentru calcule AI. Dev Box-ul include și o versiune „optimizată pentru dezvoltatori” de Windows 11, preconfigurată pentru dezvoltare și utilizare AI locală. De ce contează: AI local înseamnă capabilități noi, dar și o suprafață de risc mai mare Direcția pe care Microsoft o numește „Hybrid Intelligence” urmărește să reducă dependența de AI din cloud și să împingă mai multă procesare pe dispozitiv, inclusiv cu suport nativ pentru framework-uri locale precum llama.cpp și pentru modele din familiile Deepseek și Nvidia Nemotron . Rămâne însă o întrebare practică: cât de bine vor funcționa aceste fluxuri „agentice” în utilizarea de zi cu zi și cât de mult vor accepta utilizatorii să delege acțiuni în sistem unor agenți, mai ales pe fondul îngrijorărilor de securitate. Ars Technica notează că Microsoft pariază puternic pe AI local, dar că persistă semne de întrebare legate de securitate și adopție, în contextul unor probleme anterioare și al incidentelor recente asociate agenților AI. [...]
Noile turele antiaeriene asistate de inteligență artificială instalate în jurul Kievului sunt gândite ca „ultimul strat” de apărare, nu ca protecție pentru întreg orașul , iar eficiența lor depinde de raza limitată a mitralierelor montate, potrivit Kyiv Post . Sistemele sunt descrise ca turele automate de artilerie antiaeriană (AAA – „anti-aircraft artillery”), cu mitraliere montate și funcții asistate de inteligență artificială, introduse după atacuri rusești asupra podurilor din capitală. Forțele Aeriene ale Ucrainei au susținut că turelele au avut succes în doborârea dronelor cu propulsie cu reacție care au vizat Kievul. Mesajul central al autorităților ucrainene este însă unul operațional: aceste turele nu înlocuiesc apărarea antiaeriană principală, ci acoperă punctual obiective. Serhiy „Flash” Beskrestnov, analist de război electronic și consilier guvernamental, a explicat pe Facebook că o astfel de turelă este potrivită pentru protecția unui „sit”, nu a unui oraș – de exemplu, un depozit, o unitate de producție, un pod sau o stație electrică. „Este important să înțelegem că o turelă cu mitralieră nu este o apărare la nivel de oraș, ci la nivel de obiectiv.” Câte turele sunt și ce urmează Potrivit postului de stat Ukrinform , citat de publicație, în jurul Kievului sunt desfășurate în prezent aproximativ 12 turele, iar alte opt sunt planificate, pe baza unor comentarii anterioare ale președintelui Volodîmîr Zelenski . Beskrestnov a comparat aceste sisteme cu „ultimul nivel de apărare”, folosit atunci când alte mijloace nu reușesc să intercepteze dronele care se apropie de țintă. Context: intensificarea atacurilor cu drone Turele similare au fost folosite anterior pe linia frontului, înainte de a fi introduse în capitală, pe fondul intensificării campaniei ruse de atacuri cu drone. Conform Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în septembrie au fost lansate 3.500 de drone cu propulsie cu reacție împotriva Ucrainei, de zece ori mai multe decât în iunie. În același interval, atacurile asupra infrastructurii s-au intensificat, vizând inclusiv trenuri de pasageri și benzinării, iar în centrul Kievului au fost lovite și clădiri rezidențiale și centre de date, un tip de țintire descris ca relativ rar în războiul de peste patru ani. Implicații operaționale: apărare „în straturi”, cu goluri acoperite local Din informațiile prezentate, turelele asistate de inteligență artificială sunt parte dintr-o apărare „în straturi”, în care rolul lor este să acopere ultimii metri ai apărării unui obiectiv, nu să creeze o umbrelă antiaeriană urbană. În paralel, publicația notează că avioanele F-16 furnizate Ucrainei au preluat roluri mai importante în interceptarea dronelor cu reacție, iar Kievul caută muniție de 20 mm pentru a sprijini aceste misiuni. Zelenski a mai declarat că Ucraina intenționează să crească producția de rachete antiaeriene mici pentru a completa apărarea stratificată din jurul capitalei, însă proiectul rămâne neclar: nu sunt cunoscute tipul rachetei, performanțele sau volumele planificate. [...]
OpenAI își extinde ChatGPT pentru adolescenți cu un instrument dedicat planificării admiterii la facultate , care centralizează cerințe, termene-limită și pași pentru ajutor financiar, potrivit The Verge . Miza este una operațională: compania încearcă să transforme ChatGPT într-un „organizator” pentru un proces birocratic complex, într-un moment în care produsul pentru minori este deja sub presiune publică. OpenAI spune că noul „College Planner” adună într-un singur plan cerințele de aplicare, deadline-urile, sarcinile și etapele legate de finanțare pentru școlile aflate pe lista elevului. Utilizatorii ar putea reveni pentru a-și actualiza progresul, a planifica în avans cu ajutorul unei cronologii și a vedea ce mai au de făcut, iar pe parcurs pot adresa întrebări în ChatGPT despre ce înseamnă o cerință sau cum să înceapă. Funcția ar urma să fie disponibilă „în curând”, fără un calendar mai precis. În SUA, instrumentul va viza inițial elevii din clasele 10–12 care plănuiesc să urmeze o facultate de patru ani, conform companiei. Extindere spre „învățare”: încărcări foto și fișe de studiu În paralel, OpenAI anunță și actualizări pentru studiu: pe iOS, utilizatorii pot încărca mai multe fotografii dintr-o singură captură continuă, pe care apoi le pot transforma într-un singur PDF; ChatGPT va putea genera fișe de tip „flashcards” (cartonașe de memorare) pornind de la notițele utilizatorului. Context: criticile privind siguranța pentru minori Anunțul vine la scurt timp după ce Common Sense Media a publicat un raport care califică ChatGPT for Teens drept un „risc inacceptabil”, susținând că instrumentul „încă le face copiilor temele” și că nu trimite alerte către părinți atunci când ar trebui. În comunicarea sa, OpenAI afirmă că, „în medie”, adolescenții petrec „sub 15 minute pe zi” folosind ChatGPT. [...]
Google DeepMind, Meta și Isomorphic Labs investesc 300 milioane de dolari (aprox. 1,4 miliarde lei) în Biohub pentru a construi seturi de date pentru inteligență artificială care să susțină dezvoltarea unei „celule virtuale”, un model predictiv al biologiei folosit la simulări digitale în cercetare, potrivit The Verge . Finanțarea vizează Biohub, organizația non-profit de cercetare biomedicală fondată în 2016 de Mark Zuckerberg și Priscilla Chan. Investiția de 300 milioane de dolari este parte dintr-o inițiativă mai amplă, de 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei), care urmărește crearea de seturi de date pentru AI astfel încât cercetătorii să poată „întreba, prezice și răspunde la întrebări biologice în format digital”, cu potențial de a accelera identificarea unor noi metode de prevenire și gestionare a bolilor. De ce contează: datele devin infrastructură pentru cercetarea biomedicală bazată pe AI Miza operațională a proiectului este construirea unei baze de date și a unor resurse care să permită simulări biologice la scară, în locul unor experimente exclusiv în laborator. În logica „celulei virtuale”, cercetătorii ar putea rula experimente digital, ceea ce ar putea reduce timpul și costurile asociate unor etape de cercetare, dacă modelul ajunge suficient de precis. În material este citat Alex Rives, șeful departamentului de știință al Biohub, care leagă direct investițiile de obiectivul de a crea un model predictiv al biologiei: „Un model predictiv precis al biologiei ar putea accelera dramatic descoperirea științifică, permițând oamenilor de știință să efectueze experimente în format digital.” Sprijin public: energie și sănătate, implicate în aceeași direcție Pe lângă finanțarea privată, proiectul are și componente de sprijin public. Departamentul Energiei al SUA ar urma să investească peste 500 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) în următorii cinci ani, iar National Institutes of Health (NIH) va contribui cu seturi de date, depozite și baze de cunoștințe rezultate din investiții federale anterioare de peste 500 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei). În ansamblu, combinația de capital privat și resurse publice indică o direcție în care seturile de date pentru AI sunt tratate ca infrastructură critică pentru cercetarea biomedicală, cu obiectivul declarat de a face posibilă modelarea și testarea digitală a unor ipoteze biologice. [...]
Boom-ul investițiilor în infrastructura pentru inteligență artificială împinge comerțul mondial la maximele ultimilor 15 ani , în pofida tarifelor ridicate și a tensiunilor geopolitice, potrivit Profit , care citează concluziile raportului DHL Globalization Tracker (realizat de DHL și NYU Stern). Raportul, bazat pe peste 30 de milioane de puncte de date, urmărește fluxurile internaționale de comerț, capital, informații și persoane și indică o accelerare a comerțului cu bunuri în prima jumătate a lui 2026, mai rapidă decât în orice alt semestru din ultimii 15 ani, cu excepția revenirii de după pandemia de COVID. De ce contează: infrastructura IA devine motor de creștere pentru lanțurile globale Factorul determinant este cererea pentru bunuri folosite la construirea infrastructurii necesare inteligenței artificiale, precum semiconductorii și echipamentele de transmisie a datelor. Conform analizelor OMC și OCDE citate în raport, comerțul cu bunuri care facilitează utilizarea IA a generat: 42% din creșterea comerțului cu bunuri în 2025; 76% din creșterea comerțului cu bunuri în trimestrul I 2026. În această logică, logistica devine un element critic al „economiei IA”, prin transportul de cipuri, echipamente de rețea și alte componente către centre de date și fabrici. „Cel mai important subiect din comerțul global în acest moment este IA – nu tarifele”, a declarat John Pearson, CEO al DHL Express. Șocurile recente au avut efecte limitate, dar nu uniforme Raportul notează că blocarea Strâmtorii Ormuz , pe fondul conflictului din Iran, a perturbat rute comerciale importante, însă efectele au rămas localizate. În primele cinci luni din 2026, valoarea schimburilor comerciale a scăzut cu 37% în Arabia Saudită și cu 7% în Emiratele Arabe Unite, față de aceeași perioadă din 2025. În paralel, tarifele vamale impuse de SUA au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, dar impactul global a fost limitat, inclusiv pe fondul ponderii SUA în importurile mondiale (13% în ultimii ani) și al faptului că aproximativ jumătate dintre importurile americane au fost exceptate de la majorările tarifare începând cu august 2026. Raportul mai arată că multe țări au evitat represalii ample și au căutat acces la piețe alternative prin noi acorduri comerciale. Prognoză: ritm de creștere mai bun până în 2029 Autorii estimează că volumul comerțului mondial cu bunuri va crește, în medie, cu 3,4% pe an până în 2029, peste ritmul de 2,7% din deceniul anterior. „Perspectivele actuale sunt mai solide decât erau înainte de oricare dintre aceste șocuri”, a declarat Steven A. Altman, directorul Inițiativei DHL privind Globalizarea din cadrul NYU Stern, subliniind rolul boom-ului comercial generat de IA în menținerea rezilienței comerțului. Cine câștigă teren: Asia de Est și Pacificul Cea mai puternică dinamică regională este în Asia de Est și Pacific, unde valoarea schimburilor comerciale a crescut cu 24% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Europa a urmat cu 12%, iar Africa Subsahariană cu 11%. În Asia de Est și Pacific a crescut și ponderea comerțului intraregional, de la 57% în 2025 la 60% în primele cinci luni din 2026, evoluție pusă pe seama lanțurilor de aprovizionare asiatice care alimentează avântul tehnologiilor IA. Decuplarea SUA–China se adâncește, fără „ruptură” globală Raportul indică o slăbire a legăturilor comerciale directe dintre SUA și China: ponderea comerțului bilateral în comerțul mondial cu bunuri a coborât de la 3,5% la vârful din 2015 la 1,6% în primele cinci luni din 2026. În investițiile comerciale internaționale, ponderea relațiilor directe dintre cele două economii este sub 1%. Totuși, autorii nu văd, cel puțin deocamdată, o scindare mai amplă a economiei globale în blocuri rivale: aliații apropiați ai SUA și-au menținut, în mare parte, relațiile economice cu China. În plus, raportul avertizează că, deși importurile directe americane din China au scăzut, bunurile aduse din țări terțe includ tot mai multe componente și materiale de origine chineză, ceea ce complică evaluarea dependențelor reale. Implicație pentru companii: reziliență fără retragere din global Recomandarea raportului pentru liderii de afaceri este să se pregătească pentru perturbări, fără a renunța la avantajele implicării internaționale. Deciziile de relocare a producției ar trebui să echilibreze reziliența lanțului de aprovizionare cu beneficiile accesului la piețe și ale prezenței globale, în condițiile în care retragerea de pe piețele internaționale poate slăbi competitivitatea față de rivalii care rămân activi global. [...]
Automatizarea cu AI riscă să lovească mai întâi joburile de început, nu „meseriile” – iar efectul se vede deja în angajare, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo , care pornește de la declarațiile lui Alex Karp, CEO Palantir, despre cine „are un viitor” în era inteligenței artificiale. Într-un interviu acordat TBPN pe 12 martie 2026 , Karp nu spune că „doar două tipuri de oameni vor supraviețui”, ci că există „două moduri prin care poți ști că ai un viitor”: fie ai pregătire practică (meserii), fie ești „neurodivergent”, termen pe care îl folosește într-un sens foarte larg. Nuanța s-a pierdut rapid în interpretările de pe Reddit, dar tema de fond rămâne relevantă pentru piața muncii: ce se întâmplă cu rolurile bazate pe muncă repetitivă, ușor de descris și, deci, mai ușor de automatizat. De ce „munca de junior” e prima vulnerabilă Analiza argumentează că AI „lovește fix scara” clasică de carieră: școală, facultate, poziție de junior cu sarcini repetitive, apoi acumulare de experiență spre senioritate. Problema este că tocmai activitățile tipice de început – standardizate și previzibile – sunt printre primele pe care companiile încearcă să le automatizeze. Ca exemplu, textul citează un studiu Stanford menționat anterior de publicație: în ocupațiile cele mai expuse AI, angajarea tinerilor de 22–25 de ani a scăzut cu 19% față de domenii comparabile, mai puțin expuse. Concluzia sugerată: nu angajații cu 20 de ani de experiență sunt primii afectați, ci cei care intră acum în piață și care, tradițional, „învățau meserie” făcând muncă repetitivă. Meseriile nu sunt izolate de restul economiei În ceea ce privește „siguranța” meseriilor (instalator, electrician, mecanic, sudor), analiza admite că ele sunt mai greu de automatizat direct, pentru că implică intervenții în lumea fizică și situații neprevăzute. Totuși, avertizează că de aici până la ideea că „meseriile sunt în siguranță” e un pas prea mare. Argumentul central preluat din discuțiile de pe Reddit: meseriile depind de veniturile și consumul din restul economiei. Dacă dispar masiv joburi de tip white-collar, scad veniturile disponibile, iar cererea pentru servicii (renovări, reparații, construcții) poate fi afectată. În plus, o parte dintre cei rămași fără loc de muncă s-ar putea reorienta spre meserii, crescând concurența și punând presiune pe salarii. Cu alte cuvinte, un job poate fi greu de automatizat și totuși să devină mai prost plătit. „Neurodivergent” ca etichetă largă și limita ei practică A doua categorie invocată de Karp – „neurodivergența” – este tratată ca fiind mai ambiguă. În interviu, CEO-ul Palantir extinde termenul dincolo de sensul medical uzual, incluzând oameni care nu respectă „manualul”, antreprenori sau persoane care rezolvă probleme neconvențional. În această interpretare, discuția se mută de la diagnostic la competențe: gândire neliniară, inițiativă și capacitatea de a formula problema corectă. Analiza avertizează însă împotriva transformării ADHD-ului , autismului sau dislexiei într-o „superputere anti-AI”: realitățile sunt diferite de la persoană la persoană, iar un diagnostic nu oferă „imunitate” profesională. Ce rămâne ca avantaj competitiv, dincolo de „joburi sigure” Textul critică ideea listelor cu „meserii sigure” și propune o întrebare mai utilă pentru angajați și companii: nu „ce meserie nu poate face AI-ul?”, ci „ce pot eu face cu AI-ul pe care altcineva nu îl poate face la fel de bine?”. În această logică, simpla utilizare a unui instrument precum ChatGPT nu mai e diferențiator; diferența ar veni din capacitatea de a formula cerințe bune, de a verifica rezultatele, de a combina ieșirile AI cu experiență și de a-ți asuma decizia finală. În esență, mesajul economic al analizei este că riscul imediat nu se distribuie uniform: AI tinde să erodeze mai întâi rolurile predictibile și treptele de intrare în profesii, ceea ce poate schimba atât strategiile de recrutare, cât și modul în care oamenii își planifică formarea și tranzițiile de carieră. [...]
