Știri
Tag: ankara

Un tribunal din Ankara a suspendat conducerea Partidului Republican al Poporului (CHP), principala forță de opoziție din Turcia, o decizie care amplifică presiunea instituțională asupra administrațiilor locale controlate de partid după victoria din 2024 , potrivit G4Media . Instanța a invalidat alegerea actualei conduceri a CHP de la sfârșitul anului 2023 și a decis repunerea în funcție a fostului lider Kemal Kılıçdaroğlu, care, conform relatării, „a căzut în dizgrație” în interiorul partidului. Informația a fost relatată de agenția de știri de stat Anadolu, preluată de AFP, și transmisă de Agerpres. Context: opoziția, după victoria locală din 2024 CHP a obținut o victorie „zdrobitoare” în fața Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), formațiunea islamo-conservatoare a președintelui Recep Tayyip Erdoğan, la alegerile locale din 2024. De atunci, partidul se află „în vizorul justiției turce”, care și-ar fi intensificat măsurile de represiune asupra municipalităților conduse de CHP, conform aceleiași relatări. Ce urmează: efecte politice și administrative în marile orașe În același context, primarul CHP al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu — prezentat drept cel mai puternic rival al președintelui Erdoğan — este închis de peste un an, pentru acuzații de „corupție”, pe care le neagă. Decizia tribunalului privind conducerea CHP poate avea consecințe directe asupra capacității partidului de a-și coordona acțiunea politică și administrativă, într-un moment în care principalele sale bastioane sunt marile municipalități câștigate în 2024. [...]

Disputa dintre președintele Petr Pavel și premierul Andrej Babiš riscă să blocheze reprezentarea Cehiei la summitul NATO din iulie , pe fondul unor neclarități constituționale privind cine conduce delegația oficială și al tensiunilor politice dintre cei doi, potrivit Politico . Miza este una de guvernanță și politică externă: Constituția Cehiei îi dă președintelui atribuția de a „reprezenta statul în exterior” (Articolul 63), însă deciziile luate în baza acestui articol necesită aprobarea guvernului. În practică, asta lasă deschisă întrebarea dacă Pavel poate participa în delegația oficială fără acordul cabinetului condus de Babiš. Conflictul a escaladat înaintea summitului NATO din Turcia (Ankara), programat în iulie. Pavel a participat la toate summiturile anuale NATO de la preluarea mandatului în 2023, dar Babiš, revenit la putere în 2025, susține că președintele nu poate face parte din delegația guvernamentală și invocă inclusiv reguli de protocol de securitate. Premierul a pus problema și în termeni practici, întrebând „cum ar arăta” ca amândoi să apară simultan. De ce contează: o decizie cu potențial de litigiu constituțional Președintele a indicat că ar fi „jenant” să nu participe și a sugerat că ar putea lua parte la întâlniri informale ale șefilor de stat, în timp ce premierul ar gestiona componenta oficială. Mai mult, Pavel a spus că ar fi dispus să acopere costurile deplasării și ia în calcul acțiuni în justiție dacă guvernul îi blochează participarea. Un purtător de cuvânt al președintelui a transmis că, dacă guvernul ar decide în iunie într-un mod care l-ar exclude „efectiv” din îndatoririle constituționale, Pavel ar trebui să ia în considerare „alte instrumente” — o referire la o posibilă acțiune de competență la Curtea Constituțională . De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al lui Babiš a precizat că guvernul va discuta componența delegației în cursul lunii iunie și că până atunci nu va aborda subiectul. Contextul politic: apărare, Trump și bugetul militar Babiš a spus în martie că vrea să participe personal la summit pentru a apăra în fața președintelui american Donald Trump modul în care guvernul gestionează cheltuielile de apărare. Potrivit aceleiași surse, guvernul ceh este pe cale să reducă cheltuielile de apărare de bază la aproximativ 1,8% din PIB în acest an, sub ținta NATO de 2%, deși alianța a convenit creșteri semnificative până în 2035. Ulterior, ministrul apărării Jaromír Zůna a declarat că Praga intenționează să adauge 20 miliarde coroane cehe (822 milioane euro, aprox. 4,1 miliarde lei) la bugetul apărării înainte de summit, pentru a îndeplini țintele alianței — o majorare care ar inversa în mare parte reducerile făcute de guvern în martie. Relația dintre cei doi lideri este descrisă ca adversarială încă de la revenirea lui Babiš la putere, cu dispute pe teme de politică externă și norme democratice, dar și pe fondul controverselor de conflict de interese legate de afacerile premierului. Cei doi s-au confruntat și în alegerile prezidențiale din 2023, câștigate de Pavel cu aproape un milion de voturi, într-o țară cu 10,9 milioane de locuitori. Ce urmează: decizia în iunie, NATO rămâne în afara disputei NATO nu vrea să se implice: un oficial al alianței a declarat că liderul delegației la un summit NATO este o decizie pe care fiecare stat aliat o ia singur. Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO, a arătat că, având în vedere participările anterioare ale lui Pavel, ar fi „foarte neobișnuit” ca această practică să se schimbe. Un sondaj al agenției NMS indică o opinie publică împărțită: 57% dintre cehi vor ca Babiš să reprezinte țara la summit, în timp ce 47% vor ca Pavel să participe. Decizia guvernului este așteptată în iunie, iar scenariul unui litigiu constituțional rămâne deschis dacă președintele va contesta formal excluderea sa. [...]