Știri
Tag: alexandru nazare

PNL anunță o componentă fiscală amplă, adresată microîntreprinderilor , în pachetul de relansare economică aflat „în curs de definitivare”, potrivit Economedia . Formațiunea spune că pachetul are două paliere: reconfigurarea schemelor de ajutor de stat și un set de măsuri fiscale pentru companii, cu accent explicit pe microîntreprinderi și pe mediul de afaceri în ansamblu. Din perspectiva microîntreprinderilor, mesajul central este că zona fiscală ar urma să fie tratată separat de programele de sprijin de tip ajutor de stat, ca parte distinctă a pachetului. PNL nu detaliază, în informațiile publicate până acum, ce instrumente fiscale concrete sunt avute în vedere (de exemplu, modificări de impozitare, praguri, facilități sau termene), însă indică faptul că această componentă va avea o acoperire „amplă” și va viza direct segmentul firmelor mici. Direcțiile au fost prezentate în Biroul Politic Național al PNL de președintele partidului, Ilie Bolojan, și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul unei ședințe desfășurate luni, 2 februarie 2026. În același context, partidul a reiterat că pachetul este încă în lucru, ceea ce sugerează că forma finală și calendarul de aplicare urmează să fie stabilite. Ministrul Finanțelor a arătat că pachetul a fost construit pe baza analizelor unui grup de lucru, astfel încât măsurile propuse să fie compatibile cu obiectivele macroeconomice ale României și să susțină dezvoltarea pe termen mediu și lung. Pentru microîntreprinderi, miza imediată este dacă viitoarele ajustări fiscale vor reduce presiunea de conformare și costurile sau, dimpotrivă, vor introduce condiții suplimentare, însă aceste elemente nu apar încă în informațiile făcute publice. [...]

Fitch va publica pe 13 februarie ratingul României , iar Guvernul spune că așteaptă nu doar o menținere, ci și o îmbunătățire, potrivit Digi24 . Anunțul este programat „după închiderea piețelor”, ceea ce face ca mesajul agenției să fie urmărit îndeaproape de investitori și de Ministerul Finanțelor, în contextul în care ratingul influențează costurile la care statul se împrumută. Așteptările oficiale sunt formulate explicit de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după o întâlnire cu reprezentanții Fitch, desfășurată marți dimineață la Guvern. Accentul pus de autorități este pe ideea că perioada recentă ar fi consolidat credibilitatea și ar putea susține o evoluție favorabilă a evaluării. „Fitch va publica anunțul privind evaluarea ratingului României pe 13 februarie, după închiderea piețelor și ne așteptăm la o nouă confirmare a credibilității dobândite în ultimele șase luni. Așa cum am mai subliniat: mizăm în viitor nu doar pe menținerea ratingului, ci pe îmbunătățirea performanțelor și a calificativului de țară”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. În discuțiile cu agenția, oficialii români au prezentat măsurile care ar fi permis corecția deficitului bugetar în 2025, menționând un nivel de 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană . Nazare a susținut că reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu „un nivel record al investițiilor publice”, prin disciplină bugetară și decizii „coerente” în a doua parte a anului. Pentru 2026, ministrul a indicat că discuțiile au vizat perspectivele economice și fiscale, cu accent pe rolul finanțărilor europene, inclusiv PNRR și mecanismul SAFE, atât pentru susținerea investițiilor publice, cât și pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului. La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan , ministrul Finanțelor și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, iar Guvernul a încadrat discuțiile în procesul periodic de evaluare a evoluțiilor economice și fiscale. Ultima decizie menționată în articol arată punctul de plecare al așteptărilor: în august 2025, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. În acest context, mesajul oficial că se mizează pe o îmbunătățire capătă greutate, deoarece o eventuală schimbare de rating sau de perspectivă poate influența direct percepția de risc și, implicit, costurile viitoare de împrumut ale statului. [...]